Institutiile europene ne-au dat-o in permanenta ca exemplu pozitiv: o eleva mult mai silitoare ca noi. In vreme ce la nordul Dunarii, lectiile europene sunt amanate, la sudul batranului fluviu ele sunt pregatite exemplar. Ca scuze, la Bucuresti s-a spus ca Bulgaria este tratata preferential, pentru ca are un lobby mai puternic si un mare sustinator, Germania, sau ca are diplomati mai calificati decat ai nostri. Ceea ce poate fi adevarat, dar nu suficient, pentru a explica importantul decalaj de imagine dintre cele doua tari. Dupa parerea analistilor avizati, faptele concrete, deseori spectaculoase, conteaza mai mult decat activitatile de lobby. Ma gandesc la aducerea la putere a fostului rege Simeon sau, mai recent, la Legea Confiscarii in favoarea Statului a Proprietatilor dobandite in mod ilicit (pe bulgareste "Zakon za Otnemane v polza na Dirjavata na Imuscestvo, pridobito ot Prestipna Deinost"). Legea face referire explicita, nu numai la confiscarea averilor "directe", adica inregistrate pe numele celor investigati, ci si la acelea "indirecte" - trecute pe numele membrilor de familie ai mafiotilor. Pentru a duce la capat prevederile cuprinse in cele 38 de articole, Legea stipuleaza crearea unui Comitet al Legalitatii Afacerilor (Cla), cu directorate teritoriale, din care vor face parte juristi si economisti de inalta calificare, si care va avea ca obiect de activitate "descoperirea si controlul proprietatilor achizitionate ilegal". Precizandu-se ca, de regula, actioneaza in cauzele in care s-a declansat urmarirea penala, Legea vorbeste si de aplicarea ei in cazul in care despre o persoana care a dobandit o proprietate de o "valoare considerabila", se poate spune "in mod rezonabil", ca a dobandit-o in urma unor activitati ilegale.
In schimb, daca ne uitam la situatia de pe plaiurile mioritice, n-am auzit ca la Bucuresti sa fie in pregatire o lege similara ori vreo alta actiune de rupt gura targului. Stim ca actuala putere a castigat alegerile dupa ce s-a angajat ca va lupta impotriva coruptiei si-i va aduce in fata justitiei pe corupti. Pana la ora actuala, s-ar parea ca au inceput binisor. Procurorii s-au trezit dintr-o data depasiti de numarul dosarelor grele, scoase de la naftalina turnata cu pumnul de fostii guvernanti. Exista si cateva legi in care se face vorbire, ici si colo, despre posibilitatea confiscarii averilor dobandite ilegal sau in mod criminal. Dar a vazut cineva vreo astfel de proprietate confiscata pana in prezent? Nenumaratele vile, terenuri si conturi cu multe zerouri ale politicienilor, politistilor, vamesilor, gardienilor financiari si ale altor functionari publici superiori par intangibile si se pare ca asa vor ramane, atata vreme cat Parlamentul roman nu va vota o lege similara celei bulgare. O lege explicita, democratica, conforma cu standardele Ue, prin care statul nu mai accepta sa fie o vita de muls pentru toti criminalii economico-politici ai tranzitiei. O lege care sa loveasca precum biciul lui Dumnezeu, necrutatoare si simpla, in cuprinsul careia ar trebui puse cap la cap toate prevederile similare, ratacite in corpul altor acte normative ignorate sau abil ocolite in prezent. Intrebarea care se pune este indreptatita: este Parlamentul de la Bucuresti capabil sa voteze o astfel de lege? De ce nu a fost ea evocata de Alianta Da in campania electorala? De ce insusi campionul anticoruptiei, presedintele Traian Basescu, nu a spus nimic pe aceasta tema concreta?
Aflata inca sub presiunea Ue, care solicita intensificarea luptei impotriva marii coruptii, Romaniei n-ar trebui sa-i fie rusine sa recunoasca modelul bulgar drept mai eficient si mai dur decat tot ce s-a realizat in acest domeniu la noi in tara, dupa 1989. Nimeni nu s-ar supara la Bruxelles, daca o lege a confiscarii averilor ilegale ar fi adoptata in regim de urgenta de puterea de la Bucuresti. Atunci se va vedea daca "Parlamentul curat" cu care ne mandrim va avea curajul colegilor de dincolo de Podul Prieteniei.