"Imi place de Basescu, numa sa-si tana naravul..."
A fost o vreme in care doinele si cantecele de razboi ale Anei Balint, taranca din Zarandul Aradului, faceau si pietrele sa planga. Glasul ei imblanzea jivinele padurii si ademenea in ograda stragile - "ale sfinte" - ce bantuiau singuratatile noptii. Din ciresul in care se catara, porneau, spre cele patru vami ale cerului, sonoritatile unei voci cum nu se mai auzise pe Valea Crisului Alb. Treceau femeile si se inchinau, depunand, cu evlavie, cate doi-trei lei in iarba de sub pom. Ele auzisera ca mierea din gatul fetiscanei care canta, tonul acela vrajit, isi tragea puterea din clopotul sfintit de la gatul vacii Tesuta. "No, dragul mamii, stii de ce-ti place atata sa canti? Fiindca ti-am dat apa din zangalaul (clopotul) cetit de parintele, dipa gatul Tesutii", ii spunea mama. Din pacate, ca in atata alte cazuri, saracia si izolarea n-au lasat ca darul ceresc primit de tarancuta din satul Varfurile sa treaca granita ulitei. Consolarea Anei Balint ar putea veni de pe Lumea Cealalta: "Poate m-oi duce in rai, sa le cant aclo!". N-a apucat sa aiba copilarie; iar mai tarziu a fost nevoita sa intre "scluga" la niste bogatasi din Bihor, ea, mult prea tanara nevasta plansa, cu barbatul dus pe front, la Cotul Donului. Nu implinise 14 ani cand, "beti de saracie", parintii au maritat-o dupa holteiul Toma Balint. Acela, la scurt timp, a trecut Prutul, iar Ana, strigata-n sat "Anulica", a ramas sa colinde codrii si muntii Bihariei, zeci de kilometri in sus si-n jos pe saptamana, dupa vaci, boi si oi, pana i s-a betegit "roata" genunchiului stang si "s-a fost dusa" la operatie. A ramas cu piciorul "strenghen" (intepenit), dar a scapat de durere si a putut sa-si reia cantarile si munca in gospodarie. I-a urat mult pe comunisti si nu s-a impacat nici o clipa cu dominatia Fsn-ului si a "derivatilor de tip Iliescu" de dupa 1989. Episodul Ciorbea, mot de-al locului, i-a ostoit pentru scurt timp focul politic, iar venirea lui Basescu la Cotroceni i-a umplut sufletul de speranta: "Imi place de Basescu, numa sa-si tana naravul...". De cand se stie, Anei Balint i-a placut sa fie informata, sa aiba pareri despre ceea ce se intampla in viata tarii. Citeste ziare, urmareste televiziunile prin cablu, e la curent cu miscarile din politica. Un adevarat Moromete al mileniului Iii.
"Manelele te scot din minti si aduc rusine poporului roman, care le asculta si le joaca"
- De la fetita cantand in varful ciresului inflorit, la spectatoarea de azi a emisiunilor de folclor, e o viata de om. Sunteti multumita de ceea ce vedeti la televizor, nana Ana?
- Cand le vad pe aieste, mai in etate, imi place sa le urmaresc. Tinerele nu, pentru ca nu se poarta taraneste. Ele nu stii ce-s: tarane, o doamne, o ce fel? Ele aicea-s cu o floare in cozi, dincoace is cu parul incretat, in capul gol. Acelea nu pot fi cantarete de muzica populara. Dupa cate le vad eu, canta pe sarbeste mai mult, nu pe romaneste, nu-s toate populare. Ca sa nu mai spun de manelele celea ce te scot din minti si care aduc rusine poporului roman, care le asculta si le joaca. Cand le vad dansand pe acelea in fundurile goale, cu buricele la vedere, sada dracu pe buricele lor!, gandesc ca-i un dezastru pentru tara. Oare ii fain sa faca asa fetele noastre? Asta-i lucru romanesc? Asa i-or vazut pe salbaticii aia de pe aclo, din America, si fac si-a noastre.
- Cum vi se pare ca a evoluat viata taranilor in ultimii 15 ani?
- Intr-o zi, vecinul Pociu, dubasul satului, zabovind cam prea mult cu tovarasii la bufet, a uitat ce avea de comunicat, asa ca onventat de la el: tup, tup, tup! Se aduce la cunostinta la tot omul: cine are are, cine n-are n-are! Asa si cu viata taraneasca de azi. O saracit tara. Paimasul (bogatia) nos ii dus: gramada de oi si de cai si de vaci. Care or mai apucat si mai au rude la oras, au brate de munca o duc mai bine decat pe timpul lui Ceausescu; care se bazeaza numai pe pamant sufera. Tractoarele sunt scumpe, bani nu sunt ca sa plateasca lucrarile, caii au disparut. Unii se mai duc la padure, la patronii aistia, castiga oarece si apoi sunt tapati afara. Cariera de piatra s-a inchis, falimentul si rautatea au cuprins peste tot. No, spune-mi dumneata: pot zice ca-i bine, pot zice ca-i rau? Nu stiu cum ii. Atata-i mai bine, ca nu mai ii groaza in oameni, cum era sub comunisti.
"Plecati acasa, ma, c-ati ros destul"
- Sunteti un observator atent al vietii politice. Cum se vede situatia partidelor si a politicienilor de pe...Varfurile?
- Mi-i ciuda pe astia, pe pesedeul asta. Nu se lasa de putere cum nu se lasa orbul de bata. Stii, orbul, daca-i dai o bata, apoi o pe apa, o pan tina, sa duce de nu sa mai opreste. Io, daca as fi un legiutor, ca de cate ori am zis: Doamne, sa fi fosta si io ceva p-aclo, barem sa-nchid usile si sa le deschid, apoi le-as spune, o m-a-mpusca, o ba: ma, plecati acasa, ma, c-ati ros destul! Ce mai vreti? Pe Iliescu si pe Nastase, io pe astia nu-i pot suferi. Aci sa fie, sa ma puste, dar n-or mancat destul? Nastase are aicea, panga Arad, cat te uiti cu ochii, cica o cumparat pamant. Ii trebuie agricultura, ii trebuie fabrici, ii trebuie bani, ii trebuie masini, ii trebuie vile... Inde dracu merge cu ele? Si regii or fost regi si or avut destula bogatie, si tot s-or saturat intr-o zi, dapai astia nicicum. Ai vazut dumneta cum arata la televizor oameni care dorm pe sub scari? Io nu zac ca aceia-s buni, ca omul care nu-si face acoperitoare deasupra capului nici acela nu-i prea om, dar io, dacas fi sa am atatia bani, le-as da bani la aceia: no, na, faceti-va casa! Dapai, astia numai ei ar manca lumea asta tata. Si numai ei, vanatul tarii. Vazutu-l-ai pe Nastase cum a puscat 23 de mistreti intr-o zi? Tune dracun pusca lui de mincinos, ca o zas ca se lasa de crima! Baga boala-n mine omu aista. Imi creste tensiunea cand il vad. Mor si ma tem ca nu-i vad, pe el si pe Iliescu, dusi de-aclo. Oare nu le pot scrie o carte?
"Ma tem ca prim-ministrul Tariceanu n-o fi asa de cuvant, ca-i prea bogat"
- Daca ar fi sa-i caracterizati pe scurt pe liderii actuali ai tarii, cu cine ati incepe?
- Cu Basescu. Amu stie-l Dumnezeu cat si-o tanea naravul. Imi place de el, ca totusi ii mai popular cumva, nu ca n-o fi el domn si n-o avea scoli, da stii, ii mai si pe limbajul nostru. O fi facuta el cumva, dar tot nu cred ca-i asa de bogat ca astia. Spune dumneta ca nu-i asa! Vad ca cam umbla dupa hotii astia. Doar-doar i-o strange cumva. Ma uit la Rahovo (Rafo) acela: vad ca-i cam aduna, dar ma tem ca nu-i spun si pe-aceia doi, de-or fost in fruntea tarii, ca nu se poate sa mance atatia bani, fara sa nu stie si aceia. Apoi, il vazui ca le spusa la procurori ca, daca le e jena de astia si ii doare ceva, de nu-i pot judeca, sa se abzaca! Nu vorbi el frumos, nu vorbi el bine? Pe astalalt nu-l stiu, nu l-am cunoscut pana-amu, pe prim-ministrul asta, Tariceanu. Ma tem ca n-o fi asa de cuvant, ca-i prea bogat. Poate ca si aiesta o fi suflata in ceva, de are atata bogatie. Ca atata bogatie nu poti face cu dreptate, din munca brancilor. Ma gandesc, totusi, ca poate s-o saturat, de aia-i bine sa-i bagi in guvern pe astia bogati, numai ca Iliescu si Nastase nu s-or saturat! Imi place si de ministrul Justitiei, Monica asta Macovei, o vazui ca sigila dosarele celea ale hotilor.
- Ministrul Agriculturii si-a luat un taran drept consilier. Daca v-ar fi chemat pe dvs., ce l-ati fi sfatuit? Si ce i-ati sfatui si pe alti ministri?
- M-as fi dusa la domnul Flutur, daca m-ar fi luata in carucior, ca nu ma tan picioarele. I-as fi spus asa: "Domnule, taranilor le place munca, nu uita ce a facut Ciorbea pentru tarani, muntosul acela care ne-a dat azot si cartofi. Nu-l uita nici pe Lupu, da toate pamanturile inapoi. Da-le motorina pe cupoane, inlesneste tractoarele, ca nu mai sunt cai in sate, si tane jos impozitul. Plateste-le mai mult pe lapte si pe grau, da liber la cultura canepei, nu te lua dupa prostii ceia ce au interzis-o. Canepa, sub control, se poate exporta, cu bani buni, la producatorii de automobile din Germania". Pe un alt ministru, al Culturii, l-as sfatui asa: "D-na Musca, dati un ordin ca tate aieste care-s artiste de muzica populara or sa se-mbrace si sa cante romaneste, or sa-si deie demisia de pe ecran. Apoi, sa fie mai multe poezii si filme romanesti, finantati artistii romani, sa mai vedem si cate ceva romaneste la televizor". La ministrul Politiei i-as spune sa nu-i mai ierte pe hoti, pentru nimic in lume. Sa ia cat mai multi bani de pe dansii, ca sa-i dea la buget, si apoi sa-nfunde puscariile cu ei. Daca se poate, sa si-mpuste unu-doi, sa faca lege ca sa-i poata condamna la moarte, chiar daca, cica, nu ne lasa Europa. Ca si Europa are vina ei, vrea sa ne ia granitele, sa ne lase fara gard la casa.
"De-amu-n 20 de ani, cine-o mai trai n-o sa mai vada tarani adevarati pe plaiul romanesc"
- Statisticile arata ca taranimea scade numeric de la un an la altul. Unii vad disparitia "talpii tarii" in 20-30 de ani. Credeti in acest scenariu?
- Cred. Saracii tarani au imbatranit si nu mai pot lucra pamantul. Multi au murit; daca mai avem 20 de batrani, femei cu barbati cu tot, in sat. Tineretul, in schimb, nu prea se baga pe agricultura. Cauta fiecare sa mearga la scoala. Am o nepotica in clasa a Iv-a, pe care parintii zic ca o vor face doamna. Si nu se mai nasc prunci in sat, numai cate unu, unu, unu. Cand am cumparat eu casuta aiasta, aveau oamenii aceia, proprietarii, sase prunci. Amu, nu sunt atatia cat ii de-aci pana-n capatul satului. Asa ca taranimea merge spre ruina, spre disparitie. De-amu-n 20 de ani, cine-o mai trai n-o sa mai vada tarani adevarati pe plaiul romanesc. O sa vada numai fermieri, tune dracu-n ei, ca aceia nu vor mai pastra traditiile taranesti, nici de viata, nici de folclor, nici de sarbatori. Nu vor mai fi nici vecini, nici buna intelegere intre consateni, nici ajutor la nevoie. Imi pare rau ca aceia din viitor nu vor mai avea nunti vesele cum am avut noi. Nu vor mai imbraca costume cusute-n casa si nu vor mai sti jocul din batrani. In schimb, viata pruncilor de azi incepe cu bautura la locurile aiestea de pierzanie, discotecile. Beau pruncii nostri, si beau si muierile tinere. Nu-si mai dau calea vorbelor si fumeaza ca serpii. Si taranoasele le vezi cu tigaroaca-n gura. Vine o noua paganie, ca s-or retras si de la biserica, ca aceia din Uniunea Europeana.
- Cu totii vorbim de Uniunea Europeana, dar stim oare catre ce ne indreptam? Au taranii idee despre ce-i asteapta acolo?
- Nici pe departe. Merg ca oile, la taiere. Aceia de la Ue au niste legiuri foarte stricte, pe care romanii nosti nu le pot indeplini. Is smecheri, vor sa mance tara noastra. Ca tara nostra-i foarte bogata, dar n-o avut stapan niciodata. Daca ar fi niste oameni, numai 4-5, sa aiba suflet de om, sa n-aiba suflet de pagan, ar putea sa conduca tara spre fericire. Sa ne gospodarim aici, cu ce-avem. Dar nu pot, nu-s de treaba, sunt pagani si baga toti banii in pozanarul lor. Daca mergem aclo, la Europa, are sa fie foarte rau. Ne trebuie o gramada de bani, de unde-i luam? Tot dipa tarani. Aceia ne pun la punct pe noi, pe tarani, sa ne facem fermieri de vaci. Dar cu ce? Dinde putem noi tane zece-douazeci de vaci? Si sa punem cercei in urechi la vaci si-n urechi la porci... si sa le facem buletin, si sa le facem pasaport... Ce oameni is astia? Ce fac cu noi? Nu le putem taia la abator fara pasaport? Vezi cum facem lucruri de-a bolanda? Slava Domnului ca o iesit Basescu! Sa-l vad si pe asta. Ca vom trai bine, vom trai bine... Amu, nu stiu care din noi, nu stiu care din ei...