Hotarat lucru, de un deceniu incoace, iarna se joaca de-a v-ati-ascunselea cu noi. Uneori vine grabita in primele zile ale lui noiembrie, pentru ca apoi sa se inmoaie si sa mai vedem zapada abia prin decembrie; alteori se transforma intr-o toamna prelungita si gri, zapezile si gerul facandu-si simtita prezenta cand tocmai credeam c-am scapat. Si in anul acesta se intampla la fel. Iarna ne face surpriza de a veni cu adevarat la inceputul lui februarie, cand de regula ne pregatim sa intampinam primavara. Ce inseamna pentru sanatate aceste capricii climatice? In primul rand, un efort de adaptare extrem de mare al organismului care, confruntat cu o solicitare neasteptata, va deveni mult mai susceptibil la boli: guturai, gripa, bronsita, probleme hepato-biliare, infectii renale, puseuri reumatice. Apoi, aceasta venire in forta a iernii, atunci cand in mod normal ea ar trebui sa-si faca bagajele, are un efect demobilizant asupra psihicului insetat de soare si de lumina. De ceva vreme, se pare ca faimoasele depresii de toamna tind sa se mute in timpul capricioasei ierni. Problema este: ne putem apara? Putem lupta cu aceasta meteosensibilitate care afecteaza tot mai multi oameni? Cu siguranta ca raspunsul la aceasta intrebare nu-l vom gasi in farmacii, ci mai degraba in stilul de viata de zi cu zi. Oare acum o suta de ani, cand nu existau antibiotice si medicamente antigripale, imunostimulente si vaccinuri, cum infruntau iarna stramosii nostri? Raspunsul e simplu: cu o intelepciune nascuta dintr-o uriasa experienta comuna, bazata pe ajutorul naturii si al leacurilor aflate in camari.
Calirea cu zapada
Am pus prima pe lista noastra aceasta metoda ancestrala, pentru ca ea indeplineste pentru omul modern o functie foarte importanta: indeparteaza rapid fobia fata de frig, de zapada, de iarna in general. Exista mai multe metode de calire cu zapada, cea mai celebra fiind calcatul pe zapada. Iata cum se face acest procedeu: ne descaltam, dupa care pasim vreme de 30-40 de secunde prin zapada, cu picioarele goale. Apoi ne reincaltam, dupa care vom merge cateva sute de metri in pas alert, ruland bine talpa pe sol, pentru a pune sangele in miscare. Primul efect il vom simti in maximum 10 minute: picioarele se vor incalzi foarte tare si o caldura extrem de placuta se va raspandi in tot corpul, concomitent cu o senzatie de inviorare si tonus. Repetand de 2-3 ori pe saptamana aceasta procedura, a carei durata o vom mari progresiv la 2-3 minute (nu mai mult), vor aparea efecte terapeutice specifice. Calcatul prin zapada este o excelenta metoda de prevenire a cistitelor si infectiilor urinare (inclusiv formele recidivante sau cronicizate), a anexitelor si metro-anexitelor, a puseelor reumatice, a insuficientei circulatorii la nivelul talpilor, a bolilor vasculare la nivelul picioarelor. Mai ales persoanele care sufera de frig in timpul iernii si au mai tot timpul picioarele reci vor beneficia din plin de aceasta procedura, care mai este indicata si pentru prevenirea crizelor de sciatica, a carceilor, a deranjamentelor digestive care apar din cauza frigului.
O metoda batraneasca la fel de eficienta este spalatul pana la brau cu zapada, prin frecarea bratelor si a pieptului. Caleste organismul, iar starea de bine se instaleaza imediat.
Aerul rece
Uimitor, tocmai marele inamic al sanatatii noastre poate fi folosit ca remediu. Cum anume? Simplu! Dozandu-l corect, "administrandu-l" in momentele potrivite si regulat, adica zilnic. Astfel, corpul nostru se va adapta la orice regim de temperatura, iar mecanismele naturale de aparare vor fi stimulate constant, asa incat sa faca fata oricarei solicitari. De altfel, este cunoscut ca persoanele speriate de frig, care se imbraca mai mereu gros si care prefera caldura apartamentelor, sunt si cele mai susceptibile la racelile si la bolile iernii de tot felul. La polul opus sunt cei care isi obisnuiesc sistematic organismul cu frigul si care trec peste iarna, oricat ar fi aceasta de capricioasa, fara a avea probleme de sanatate majore. Cum se face cura de aer rece? Plimbandu-ne in fiecare dimineata sau seara, cel putin 30 de minute, prin frig. Este bine ca plimbarea sa fie facuta in pas alert, pentru a ne incalzi si a nu fi nevoiti sa ne imbracam prea gros. Daca este posibil, ar fi bine chiar sa alergam putin, insa nu prea rapid, pentru a nu pune imunitatea sistemului respirator la grea incercare, aducand in plamani prea mult aer rece dintr-o data. In plus, pentru ca acest tratament cu aer rece sa nu aiba efecte contrare celor scontate, trebuie sa respectam trei reguli simple, dar foarte importante:
inspiratia se face mereu pe nas, si nu pe gura, cum foarte multi oameni procedeaza, mai ales la efort, fara sa-si dea seama. Este o regula simpla care, daca ar fi respectata, numarul de faringite, laringite, amigdalite etc. s-ar reduce la jumatate.
expiratia atunci cand este foarte frig afara se face tot pe nas, deoarece atunci cand expiram pe gura, temperatura cailor respiratorii superioare scade foarte rapid, favorizand aparitia rinitelor, sinuzitelor si a altor complicatii.
nu vom face aceste plimbari cand suntem foarte obositi, cand deja ne-a patruns frigul sau simtim ca suntem pe cale sa racim. De asemenea, nu vom face aceasta aplicatie fara putina miscare necesara incalzirii continue a corpului.
Alimente sanatoase si din abundenta
Hotarat lucru, atunci cand mercurul termometrelor scade si iarna isi face simtita din plin prezenta, este cel mai putin potrivit moment pentru o cura de infometare. Din contra, acum este timpul cand organismul are nevoie, cu adevarat, de calorii luate din alimente cat se poate de sanatoase. Un domeniu in care nu exista model mai bun de urmat, decat felul in care mancau taranii romani inainte de aparitia industrializarii fortate si a chimizarii alimentelor. O hrana curata obtinuta prin munca lor, in propriile gospodarii: cereale nepoluate, produse lactate obtinute de la animale sanatoase, hranite natural, legume si fructe obtinute din soiuri stravechi, nemodificate genetic. Veritabile alimente medicament, care astazi, cand practic au disparut, sunt pretuite si cautate, inaltate la rangul de "produse ecologice". Dar sa vedem cum erau folosite acum o suta de ani.
Mamaliga - se consuma intotdeauna, daca nu fierbinte, macar calda, fiind un elixir pentru gat si caile respiratorii medii. Se foloseste doar malaiul simplu, niciodata cel grisat, care este mult mai sarac in minerale si vitamine. In cazul "racelilor la plamani" (bronsite, pneumonii), taranii nostri faceau si aplicatii externe cu mamaliga, care era pusa cat mai calda, pe un stergar asezat pe piept, si se tinea un sfert de ceas. Ca aliment pe timpul iernii, mamaliga era intotdeauna asociata cu produse lactate, surse de energie extrem de puternice.
Untul si branza - sunt foarte "tari" din punct de vedere caloric si contin din belsug proteinele si grasimile necesare pe timpul iernii. Sunt mult mai usor digerabile decat carnea si, in plus, nu incarca organismul cu toxine. Apoi, ele mai au un rol foarte important: asigura organismului necesarul zilnic de calciu, ferindu-ne de hipocalcemiile frecvente la sfarsitul iernii si inceputul primaverii.
Galbenusul de ou - este un adevarat panaceu pe timp de iarna. El asigura necesarul de fier, de aminoacizi esentiali si de vitamine pe timpul iernii, fiind practic indispensabil pentru o alimentatie sanatoasa in acest anotimp. Taranii nostri mancau galbenusul de ou fie crud, inghitindu-l ca pe-un medicament (asa fiind cel mai usor metabolizat de catre organism), fie adaugat in ciorbe si in mancaruri. Era dat mai ales copiilor si convalescentilor "ca sa prinda degraba puteri" si sa se poata "lua de piept cu boala".
Lintea si fasolea - se spunea despre ele ca sunt "carnea saracului", datorita faptului ca erau foarte bogate in proteine si ca asigurau rapid senzatia de satietate, intocmai ca si carnea. Pe timpul iernii erau alimente nelipsite la masa de pranz, intrucat erau deopotriva consistente si usoare, dand putere fara a ingreuna corpul.
Ceapa si usturoiul - de la primii fulgi de zapada si pana la anotimpul urzicilor, erau alimente nelipsite de pe mesele romanilor. Ele fereau de raceli, intretineau sanatatea sistemului circulator, preveneau crizele de reumatism, mentineau tonusul psihic. Oricat era de saraca o masa, un catel de usturoi si putina ceapa nu puteau sa lipseasca, fara ele spunandu-se ca omul isi pierde vlaga.
Borsul si zeama de varza - enorm de bogate in enzime si vitamine, nu lipseau de la nici o masa, prieteni buni cu mamaliga si cu placintele.
Otetul de mere
Era un remediu la mare cinste in casele taranilor, pe timpul sezonului rece, consumat ca aperitiv, tonic, febrifug si antiinfectios de exceptie. Mai cu seama la sfarsitul iernii, cand organismul da semne de slabiciune si oboseala, el era folosit intr-o multitudine de afectiuni si tulburari:
contra bronsitei si a bolilor de plamani se faceau pe zona spatelui si a pieptului frectii cu otet de mere
impotriva febrei si a durerilor de cap care apar in timpul gripei se pun comprese cu otet de mere, in care a macerat vreme de o saptamana menta (4-5 linguri de pulbere la un pahar de otet)
inainte de masa se beau 1-3 lingurite de otet de mere, pentru a mari puterea de digestie si a stimula apetitul
contra anemiei si a demineralizarii se iau de 3 ori pe zi, inainte de fiecare masa, cate o lingurita de otet, cu o lingurita de miere. Este un remediu nu foarte bogat in fier si minerale esentiale, dar care are functia mult mai importanta de a favoriza asimilatia acestora
pentru tratarea degeraturilor se fac comprese si spalaturi cu otet, in care s-au macerat radacina si frunze de telina.
Bai cu sare
Era cel mai utilizat "medicament" pentru prevenirea si tratarea racelilor de tot felul. In ciuda simplitatii sale, apa cu sare are efecte terapeutice surprinzator de puternice. Va veti convinge ca este asa, pur si simplu folosind-o. Sa vedem care sunt indicatiile terapeutice ale acestui remediu popular:
pentru prevenirea si tratarea cistitei si infectiilor renale - se fac bai de sezut cu apa cu sare (3 linguri la litru), timp de un sfert de ora, seara. Imediat dupa baie ne stergem bine si ne punem ciorapi caldurosi, dupa care ne vom odihni o jumatate de ora sub plapuma.
pentru prevenirea si vindecarea in faza incipienta a racelilor - efecte foarte puternice au baile fierbinti de picioare. In doi litri de apa fierbinte se pune un pumn de sare si se amesteca bine. Se tin picioarele in aceasta apa, cat de fierbinte puteti suporta, vreme de 7-10 minute, dupa care ne stergem si ne imbracam gros. Efecte si mai puternice se obtin daca bem in acest timp si un ceai fierbinte de maghiran sau de flori de soc.
rinita - intr-un pahar cu apa calduta se pune o lingurita de sare si se amesteca bine. Se ia apoi aceasta apa sarata si se trage pe nas, alternativ pe o nara si pe cealalta - are un efect de curatare, de decongestionare a cailor nazale extrem de eficient.
in laringita, faringita - se face gargara cu apa sarata (2 lingurite la un pahar) cat mai fierbinte. Procedura se repeta de 2-3 ori pe zi, pana la vindecarea totala.
Leacuri de "descuiat stomacul"
In ultima luna de iarna si la inceputul lui martie, se spunea in popor ca "nu e bine sa ramana boala iernii in maruntaie". Pentru aceasta, stomacul trebuia "descuiat" - era vorba de fapt de o stimulare a tranzitului intestinal, pentru a impiedica acumularea toxinelor din colon. Aceasta acumulare de toxine in colon, care apare foarte frecvent si la omul modern in timpul sezonului rece, este de natura sa creeze multiple probleme de sanatate, cum ar fi cresterea sensibilitatii la infectii, marirea frecventei crizelor de reumatism, agravarea bolilor respiratorii (bronsita, astm, rinita, sinuzita). Cum se facea aceasta "descuiere" a stomacului? Cu leacuri extrem de simple, din care va redam cateva variante:
dimineata, pe stomacul gol, se mananca 3 linguri de seminte de bostan pisate, amestecate cu trei linguri de miere de mana. Dupa administrarea acestui remediu, se beau doua cani de apa de izvor.
se ia in fiecare seara, vreme de o saptamana, cate 1 lingura de ulei de ricin. Pentru cei care sufera de constipatie cronica, se mareste doza la 2 linguri de ulei de ricin.
se piseaza coaja de crusin, cat mai fin, si se ia un praf (2 varfuri de cutit, adica 0,5 grame) de 3 ori pe zi. Tratamentul se face o data la trei zile, nu mai des, pentru a nu irita intestinul.
se iau, pe stomacul gol, trei linguri de ulei de masline, cu un pic de otet de mere sau suc proaspat de lamaie, pentru a taia greata.