Una din ideile insufletitoare ale Marii Uniri de la 1918 ii asigura pe cetatenii noii patrii formate ca "Pentru Toti Romanii, Soarele Rasare La Bucuresti". In mod paradoxal si dramatic, exact dupa Revolutia din 1989, cand idealurile pareau a se implini, pentru transilvanenii din Harghita si din Covasna, "soarele de la Bucuresti" a fost acoperit cu un zabranic. O carpa neagra, care l-a indoliat. Mai atenti la "pohta" puterii decat la interesul national, prinsi in jocul politic incheiat cu Udmr-ul care le turna picatura majoritara in pahar, toate guvernele de dupa 89 au fost mai atente sa invete pasii de ceardas, decat sa asculte plangerile de dincolo de Carpati, vorbind, toate, despre aceeasi dura realitate: purificarea etnica a romanilor si transformarea lor in "minoritari". Incet, dar sigur, sub tutela urechilor surde, a ochilor orbi si a spatelui intors de Bucuresti spre Ardeal, majoritatea satelor din Covasna si din Harghita au devenit preponderent unguresti, in administratia publica, limba romana a fost inlocuita cu limba maghiara, scolile romano-maghiare au fost sectionate brutal, insemnele statului, in frunte cu tricolorul, au fost dispretuite si ignorate, intelectualii si intreprinzatorii romani, intimidati si descurajati. Oare nu stiau nimic despre aceasta realitate mai-marii politicii de la Bucuresti? Stiau! Cu toate astea, n-au intreprins nici un gest de dreptate, n-au calcat decat la calende, prin Harghita si prin Covasna, in vreme ce marii demnitari de la Budapesta isi vizitau si isi viziteaza permanent rudele din Carpati, pentru a le sustine moral, in lupta impotriva... "purificarii etnice, practicata de catre romani". O minciuna alunecoasa, care a facut rapid inconjurul Europei, fiind insusita si de guvernele romanesti, cu titlu de avertisment: "Liniste, in Ardeal!, altfel covrigul european dispare". Rezultatul se stie (oare si in cabinetele guvernantilor?): Harghita si Covasna sunt astazi doua judete pentru care "restul" teritoriului romanesc reprezinta o "strainatate", "o alta tara". "Dreptate, ochii plansi vor sa te vada." A venit momentul rasturnarii politice din 2004, care a facut sa renasca speranta, si printre romanii din inima Transilvaniei. Dar noul guvern Tariceanu joaca, si el, aceeasi hora politica, alaturi de Udmr, depinde si el de picatura maghiara care umple paharul puterii, debutand la conducerea tarii cu un compromis care a starnit dezamagire si nemultumire: numirea unui prefect maghiar la Covasna. Desigur, in stilul sau elegant si stilat, primul ministru a dat garantii de respectare a legalitatii, ceea ce nu i-a impiedicat pe colegii sai de partid sa protesteze energic, impreuna cu colegii din Pd, Psd si din Prm. O reactie politica despre a carei motivatie d-l prim-ministru ar trebui sa se intereseze - nu din cabinetul sau de la "centru", ci la fata locului, dincolo de Carpati (sa inceapa, de pilda, prin a cere o paine in romaneste). Desigur, in conjunctura creata, s-ar putea ca noul prefect de Covasna sa se dovedeasca european si protector al romanilor din judet, dar criza trebuie analizata temeinic, fara interese de jocuri politice, si nu cu spatele intors spre Ardeal, ci cu fata. Daca patru ani de acum inainte, soarele de la Bucuresti va fi iarasi in doliu pentru romanii transilvaneni, s-ar putea ca, la alegerile viitoare, sa avem o gaura neagra in centrul tarii. Doua judete minus, la numaratoarea lui Pristanda.
Sanziana Pop
Gheorghe Baciu, presedintele filialei Pd Covasna
"Am fost abandonati si lasati in voia sortii"
"D-l prim-ministru ar fi trebuit sa tina seama de un amanunt plin de semnificatii: Udmr a insistat sa aiba prefect la Sfantu Gheorghe, in conditiile in care la Consiliul Judetean, presedintele, vicepresedintele si secretarii sunt maghiari; la primaria municipiului Sfantu Gheorghe, primarul, viceprimarul si secretarul sunt maghiari; la nici o primarie cu primar maghiar, chiar daca in localitatea respectiva traiesc si romani, acestia nu detin vreo functie. Pana la urma, in cazul municipiului Sfantu Gheorghe, nu e vorba de etnia prefectului, ci de apartenenta lui la Udmr, formatiune care in campania electorala a dus o politica activa impotriva alegerii lui Traian Basescu. Dupa ce s-a urcat intr-un tren aflat in mers, astazi formatiunea lui Marko Bela a venit si a ras tot ce e functie de conducere in judetul Covasna, in timp ce noi, romanii, am fost abandonati si lasati in voia sortii, la discretia formatiunii aflate vesnic la guvernare. Daca in judetul vecin, Harghita, problemele sunt "rezolvate", adica romanilor li s-a inchis gura, iar prefectul roman este doar de fatada, neavand nici o putere, ochii Udmr-ului au fost pe Covasna. Aici romanii sunt mai multi (circa 25%), iar societatea civila este foarte puternica. Liderii politici romani sunt multi si activi, astfel ca devenisera incomozi pentru politica de autonomie teritoriala a Tinutului Secuiesc."
Ioan Balan, presedintele filialei Pnl Covasna
"Liderii din Bucuresti habar nu au
de nedreptatile care ni se fac"
"Liderii din Bucuresti nu cunosc, in general, realitatile noastre, habar nu au de nedreptatile care ni se fac. Politicienii Udmr, facand vorbire de nerespectarea drepturilor lor democratice, incalca, de fapt, aceleasi drepturi ale noastre. Ar trebui sa se stie ca aproximativ 50% din populatia judetului (la paritate romani si maghiari) nu vor Udmr. E satula de Udmr. Practic, Udmr este singurul bastion din Europa al partidelor de tip stalinist. Nu-i partid, e uniune, dar joaca exact ca partidul. Strict etnic. N-are loc acolo nici tiganul, nici romanul, nici maghiarul care are alte optiuni politice. Lumea e suparata, pentru ca prefectura era dreptul nostru politic, castigat in alegeri, dupa cinci ani de lupta in opozitie, iar Udmr-ul a transferat totul in sfera etnicului. Nu noi suntem aceia care nu vrem maghiari; ei nu vor decat maghiari! Premierul Tariceanu ar trebui sa inteleaga ca nu te joci cu demnitatea nationala a romanilor din acest judet. Domnia sa nu ne cunoaste, ne tine la usa, ne spune ca "ne urecheaza", ca ne-am fi dat in stamba prin presa. Am impresia ca nu-si da seama ca o astfel de politica in Ardeal este distrugatoare pentru Pnl."
Petre Strachinaru, deputat Pd
"Un prefect roman era "nuca tare"
care ar fi impiedicat Udmr sa-si puna in aplicare
politica de autonomie teritoriala"
"Domnul Tariceanu nu comunica bine cu teritoriul. Il invitam la Sfantu Gheorghe, sa stea de vorba cu oamenii de pe strada si cu organizatiile neguvernamentale. Dincolo de tristete, traiesc sentimentul ca am fost sacrificati pentru linistea guvernului. Lideri politici si ai societatii civile, ne gandim sa dam in judecata statul roman, pentru ca in aceasta zona se incalca flagrant drepturile omului, ale unei parti din populatia bastinasa. Atata timp cat romanii nu sunt acceptati sa lucreze aici, pe motiv ca se strica echilibrul etnic; atata timp cat insemnele statului roman sunt respinse; atata vreme cat istoria romanilor este ignorata si, mai mult decat atat, batjocorita; cand la evenimentele importante, inclusiv Ziua Nationala, se organizeaza actiuni antiromanesti, cum a fost difuzarea unui film despre "cotropirea" teritoriului secuiesc de catre "bisericile cu ceapa", adica ortodoxe; cand romanii sunt prezentati caricatural in spectacole drept securisti, asupritori si antimaghiari, iar preotii ortodocsi sunt batjocoriti, pe motiv ca "se sterg la gura cu hartie igienica"; faptul ca, de Ziua Nationala, orasul Sfantu Gheorghe a fost pavoazat cu drapelul national doar pe portiunea pe care o considera ei ca fiind a romanilor, adica pe strada 1 Decembrie 1918 - toate acestea sunt o dovada clara a "europenismului" Udmr, despre care Bucurestiul stie prea putin. "
Ioan Solomon, consilier municipal,
presedintele Ligii "Andrei Saguna"
"Limba romana este interzisa prin chiar regulamentul
de functionare al Consiliului municipal"
"Noi nu suntem indignati ca a fost numit un prefect maghiar, ci un reprezentant al Udmr-ului, la presiuni extraordinare - ceea ce trezeste mari suspiciuni. In calitate de consilier municipal, imi imaginez ce se va intampla la prefectura sub domnia d-lui prefect Gyorgy Ervin, luand ca reper ceea ce se intampla la Consiliu. Acolo, desi sunt patru consilieri romani, limba romana este interzisa prin chiar regulamentul de functionare. Din peste 200 de functionari, doar unul este roman, desi, potrivit algoritmului propus chiar de Udmr, ar trebui sa fie macar 25, caci populatia romaneasca reprezinta 25% din totalul pe municipiu. Acestea sunt problemele care ne dor; or, un prefect maghiar, oricat ar fi de dornic sa respecte legea, este vulnerabil in fata superiorilor sai de partid. Care partid exercita de facto guvernarea locala. Guvernul e departe, Udmr-ul e atat de aproape! "Vreti voi, romanii, sa sustineti activitati culturale? Sa fiti foarte bine intelesi", ne-a avertizat liderul local Kiss Jeno, "ca datoria judetului este de a-i ajuta (cu fonduri primite de la bugetul de stat!) pe maghiarii din diaspora (adica din Romania, din afara "tarii" lor numita Tinutul Secuiesc), "nu pe romani. Voi sa va descurcati prin forte proprii si cum puteti", ne-a zis fara menajamente d-l Sasz."
Adrian Casuneanu Vlad, liderul Psd Covasna
"Romanitatea din Covasna ar trebui
tratata de guvernanti cu mai mult respect"
"In zona noastra, Udmr-ul nu promoveaza oameni si principii decat din punct de vedere etnicist. Am inteles ca guvernul trebuia sa le dea ceva pentru acceptarea participarii la guvernare, dar nu e firesc sa le dea totul. Romanitatea in Covasna este puternica si ar trebui tratata de guvernanti cu mai mult respect si intelegere, daca Uniunea maghiarilor o ignora. Partidele romanesti, in totalitate, dau dovada de demnitate nationala, de verticalitate, si nu accepta manevrele Udmr. La fel, organizatiile civice, catalogate de elita politica maghiara drept extremiste si resentimentare. In fata acestei realitati, guvernul ar trebui sa-si retraga prefectul, pentru a reda linistea comunitatii romanesti din judet. Personal, n-am nimic cu ungurii, vorbesc fluent limba maghiara, am prieteni maghiari, dar nu ma pot considera cetatean de rangul doi si nu pot accepta ca toate pozitiile de autoritate publica din judet sa fie ocupate de maghiari."
Gica Agrigoroaiei,
purtator de cuvant al Prm Covasna
"Udmr s-a impotrivit sistematic oricaror actiuni
si proiecte culturale romanesti"
"Daca nu vom fi atenti, noul prefect maghiar va trece subtil la eliminarea elementului romanesc din Covasna, in primul rand a elitei intelectuale, asa cum s-a intamplat in Harghita. Inca din 1991, Udmr a cerut sa-i revina 75% din posturile tuturor institutiilor descentralizate ale statului, dar in realitate au mult mai mult, se apropie, chiar in zonele mixte romano-maghiare, de 100%. In ce priveste "europenismul" Uniunii maghiarilor, trebuie amintit guvernului si tarii ca Udmr s-a impotrivit sistematic, de-a lungul ultimilor 15 ani, oricaror actiuni si proiecte culturale romanesti. A fost impotriva construirii cazarmii de jandarmi, catalogand armata romana drept "armata de ocupatie", dar sunt mandri ca pana la urma cazarma a fost terminata si este una dintre cele mai moderne din Europa, iar jumatate din tinerii jandarmi sunt maghiari."
Ion Lacatusu, directorul Centrului
European de Studii din Sf. Gheorghe
"Dupa prefectura, Udmr doreste sa obtina
conducerea Arhivelor Nationale"
"In ultimii 15 ani, Udmr a urmarit constant eliminarea romanilor, a limbii si a simbolisticii romanesti din spatiul public. A conditionat ocuparea functiilor publice de cunoasterea limbii maghiare, a blocat retrocedarea proprietatilor bisericilor ortodoxe, a separat scolile si spatiile de cultura, s-a opus proiectelor multiculturale, a refuzat celor 25% de romani din judet un vicepresedinte al Consiliului Judetean Covasna. Totul, pentru fortarea obtinerii autonomiei etnice. Singura bariera in calea declararii Tinutului Secuiesc au fost prefectii romani. Acum, in sfarsit, liderii maghiari isi vor vedea visul cu ochii, nimic nu le mai sta in cale. In acest context, observam ca romanii din Covasna au votat Da si a iesit Igen! Dar Udmr nu se va opri aici: dupa prefectura, doreste sa obtina conducerea Arhivelor Nationale din Harghita, Covasna si Mures, pentru a elimina cuvantul "nationale" din titulatura. Le sta in gat acest cuvant, desi arhivele din Ungaria si din Europa se numesc tot Arhivele Nationale."