Revansa trupelor tinere
In noianul de discuri noi ce iau vitrinele cu asalt in fiecare sfarsit de an, decembrie 2004 a adus cu sine lansarea unui album special. Prezentat intr-o forma grafica demna de toate laudele, "RageVolutia" inseamna 80 de minute de muzica propusa celor care vor sa afle ce se intampla cu rockul romanesc care nu apare la televizor, ce nu se incadreaza in "directivele", in sabloanele impuse de producatori si de casele de discuri. Albumul reuneste 12 trupe si un solist-chitarist, artisti tineri care nu cauta facilul pentru a se impune, care nu canta pentru a deveni vedete din plastic, ci pentru ca vor sa se exprime, vor sa se afle fata in fata cu publicul. Acestea sunt punctele de forta ale discului: intoarcerea la placerea de a canta asa cum simt, prospetimea, independenta, libertatea pe care o insufla aceste trupe, cunoscute doar unui numar restrans de fani. Chiar daca se afla sub semnul rockului underground, melodicitatea este firul ce leaga piesele acestei compilatii, care cuprinde mai multe trupe de valoare, ce ar merita fiecare un album propriu. Discul a fost pus la cale inca din primavara, de catre casa de discuri "Rage", care a strans inregistrari ale trupelor tinere, le-a organizat concerte in clubul bucurestean "Big Mamou", astfel ca selectia pentru album a fost influentata si de reactia publicului.
Trupelor ce au cantat in Big Mamou li s-au alaturat pe disc si doua formatii de succes din Ardeal, formatii care au in componenta nume binecunoscute iubitorilor de rock. Este vorba de Baraka, ce vine din Timisoara, si Shekinah, din Cluj, cu energicul Andy Ghost, pe post de solist vocal. Trupa a avut un an excelent, incununat cu un recital de mare efect la "Fan Fest", festivalul de la Rosia Montana, si cu cucerirea a trei premii la Festivalul de Creatie "Iuliu Merca", desfasurat la sfarsitul toamnei pe "teren propriu". Alte formatii care meritau selectate sunt Dublu Sens, Evo - cu o excelenta voce feminina - si B.V.N., care aduce o nota aparte prin ironie si umor.
Pentru cititorii revistei, iubitori ai muzicii rock, am contactat cateva din trupele selectate pe album.
Aliaj
"Intai de toate, suntem foarte buni prieteni"
Doua dintre cele mai reusite piese de pe "RageVolutia" apartin constantenilor de la Aliaj. Trupa a debutat in urma cu trei ani, printr-un concert in Clubul Phoenix, si de atunci a cantat prin cluburi din intreaga tara si a inregistrat, pe propria cheltuiala, trei Cd-uri demmo. Studioul de inregistrari: casa bunicilor lui Dan Lazarescu (chitara, voce). "Tot ceea ce facem, facem din pasiune", spune acesta. "Nu am insistat sa facem din muzica o afacere, sa iasa bani, altfel am fi ajuns sa cantam disco sau manele. Aliaj nu este un proiect care ne-a adunat de pe la diferite alte trupe. Noi suntem prieteni buni, inainte de toate. Am fost la scoala impreuna, in clasele I-Viii, apoi la liceu, iar unii chiar la facultate. Am invatat sa cantam unul de la altul, iar prietenia este aliajul care mentine aceasta trupa, care o face sa reziste si sa mearga mai departe."
Atunci cand, la inceputul liceului, pasiunea rockului a pus stapanire pe ei, Dan a renuntat la nuvelele Sf pe care le scria in cadrul unui cenaclu literar, iar Alexandru Hariga (bas) - la circuitul de concursuri de sah la care participa. Primele piese pe care le-au invatat au fost cele ale formatiei Beatles, in vreme ce Ioan "John" Budu (chitara) a fost "dascalit" de sora sa, de la care a ramas cu pasiunea pentru Nirvana. Cei trei il considera pe Paul Rizea nu doar bateristul trupei, ci si geniul ei tehnic, acesta avand in "repertoriu" sonorizarea, repararea oricaror probleme ce apar la cabluri si prize si transportul membrilor formatiei si al echipamentului de amplificare la concerte si la sala de repetitii, cu al sau Yellow Submarine (o Dacie 1310 galbena).
"Avem sala de repetitii in Constanta si profitam de fiecare ocazie care se iveste (week-end, vacanta) pentru a ne intalni si a canta. Unii din noi am terminat facultatile la Bucuresti, acum suntem la master, ne urcam in tren, mergem la Constanta, si dupa repetitii ne intoarcem. Trebuie sa facem sacrificii, sa cheltuim bani pe care cu greu ii putem recupera, sa nu vorbim de profit, e o parte a povestii pe care putini o stiu. De fapt, este drumul fiecarei trupe aflate la inceput, care nu beneficiaza de un tratament de bun-simt din partea cluburilor si a celor care se ocupa de afacerea cu muzica. Nu includ aici si pe cei din Ardeal, care se comporta altfel, ne intind o mana de ajutor. Atunci cand auzim de un concert, nu ne gandim la bani, ne bucuram ca o sa cantam, insa avem nevoie si de putin ajutor. Nu facem o muzica pretentioasa, complicata si, pe langa tinerii pe care-i avem la concert, ne mai asculta si oameni cu parul alb, care "se prind" ca valorile noastre de baza sunt cele ale anilor 60. Este adevarat ca exista un public consumator de imbecilitati muzicale, iar asta s-a vazut cum nu se poate mai bine de Revelion, la televiziunile private, insa avem si un public care vede altfel, care cauta bunul gust si muzica de calitate. Din pacate, acesta nu este inca bagat in seama, e mai usor sa spui ca oamenii vor muzica puerila decat sa investesti in ceva serios. Chiar si in conditiile astea, exista trupe care au ajuns la publicul larg, cantand asa cum vor, facand muzica buna. Pentru asta, pentru a ajunge aici, avem nevoie de munca si de putina sansa." www.aliaj.ro
SodAcustica
"Vrem sa ne respectam publicul"
Eduard Jighirgiu (voce, chitara, armonie) si George Dumitriu (chitara, voce) sunt cei doi componenti cu care SodAcustica a pornit la drum in Bacau, acum patru ani. Timp de doi ani, formatia a cantat la baluri de liceu, la intalniri ale motociclistilor si serbarile zilelor orasului, insa nu a putut inregistra nimic. Acum, mutati la Bucuresti, cand componenta trupei este stabila, SodAcustica are pregatite 26 de piese, cu care poate umple doua albume, si cauta un producator. Alaturi de cei doi, din echipa mai fac parte Radu Dumitriu (bas, voce) si Laurentiu Zmau (tobe).
"Nu am facut niciodata playback, chiar daca ocazii s-au ivit, pentru ca tinem foarte mult la muzica noastra si vrem sa ne respectam publicul, nu sa ne batem joc. Numele trupei nu vine de la Soda Caustica, asa cum s-ar crede, ci de la "so dam pe acustica"! Am facut cateva concerte unplugged si consideram ca asta-i felul prin care se recunoaste muzica de calitate. Asa, cu tot felul de efecte, de voci mixate prin butoane, pe computer, poate face oricine muzica. Cele doua piese de pe "RageVolutia" reprezinta doar o latura a formatiei noastre, care are si cantece diferite, cu influente din jazz sau pop."
Florin Stefan
"Am crescut sub aripa lui Iuliu Merca"
Florin Stefan este chitaristul uneia dintre cele mai indragite formatii ardelenesti, Semnal M. Putinul timp in care a fost ucenicul lui Iuliu Merca, maestrul armoniilor in rockul autohton, a dat roade. Atat de dulce si Semnal de toamna, cele doua piese scrise de tanarul chitarist baimarean, pastreaza din simplitatea si farmecul care insemnau amprenta compozitiilor lui Merca.
"Mai intai am gasit poeziile, pentru ca imi plac textele bune, si unde gasesti unele mai bune decat la poeti precum Eminescu si Blaga? Apoi a aparut melodia, stii cum zicem noi, "daca ii sa vina, vine!". Nu pot si nici nu vreau sa ascund faptul ca am avut mult de invatat de la Iuliu. Ma aflu printre cei care au crescut sub aripa lui, nu putini, si e bine sa stii de unde ai plecat, de la cine ai invatat. In prezent, visez insa la un nou proiect, o trupa noua, pe care am numit-o, dupa multe incercari, caci aproape toate numele bune de trupa sunt luate, Nord. Am cautat nu numai profesionisti, ci si oameni, caci la capitolul asta multi stau prost. Repetam impreuna in fata publicului piese noi, in concerte de club si jam session-uri, cum se intampla la noi in Nord si, poate in primavara, lansam un album intreg."