"Observatorii nostri s-au simtit jigniti si inutili,
iar atunci cand au inceput sa faca sesizari,
fie au fost amenintati cu moartea,
fie li s-au propus terenuri sau sute de dolari ca sa taca"
Un nume se afla pe buzele tuturor romanilor, si nu numai in aceste zile: "Pro Democratia". Este vorba de cea mai puternica organizatie neguvernamentala din Romania, infiintata in vara anului 1990, la Brasov. Condusa, in primii ani, de fostul primar al Brasovului, Constantin Moruzi, asociatia l-a primit ca membru, in 1999, pe tanarul asistent universitar, doctor in politologie, Cristian Parvulescu. In scurt timp, Parvulescu a fost invitat sa accepte functia de presedinte, pe care o detine si in prezent. Absolvent al Facultatii de filosofie, Cristian Parvulescu a parcurs treptele de asistent, lector si in prezent conferentiar la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti. A facut un masterat in Franta, specializandu-se in politologie. In teza de doctorat a studiat partidele politice din Europa Centrala in perioada tranzitiei.
Scandalul fraudarii alegerilor din 28 noiembrie a generat decizia de retragere a observatorilor "Pro Democratia" din sectiile de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidentiale. Aproape toti cei 3300 de observatori desfasurati in 31 de judete au raportat iregularitati de natura sa afecteze grav corectitudinea votului la nivelul tarii. La data la care d-l Cristian Parvulescu ne-a acordat acest interviu, 1 decembrie curent, renuntarea la observarea turului doi nu mai parea insa atat de categorica.
"Toate scenariile negative pe care asociatia
"Pro Democratia" le-a anticipat au fost confirmate"
- Care sunt principalele motive care au determinat "Pro Democratia" sa renunte la observarea turului doi al alegerilor prezidentiale?
- Prezenta observatorilor nostri la alegerile din 28 noiembrie a dus la o serie de concluzii care sunt destul de critice. Toate scenariile negative pe care asociatia "Pro Democratia" le-a anticipat cu cateva saptamani inainte au fost confirmate. E vorba de incidente precum turismul electoral, mobilizarea administrativa a alegatorilor din mediul rural, folosirea in afara normelor legale a urnei volante, dar si amenintari absolut surprinzatoare asupra observatorilor nostri. Dupa toate aceste intamplari, am simtit nevoia sa tragem un semnal de alarma, deoarece am avut impresia ca suntem considerati inutili. Prin decizia noastra, am atras atentia opiniei publice romanesti si internationale asupra legii electorale care n-a fost modificata de Guvern in mod consistent, asa cum i-am cerut inca de la sfarsitul lunii septembrie. Noi am avertizat asupra pericolului listelor suplimentare, am cerut votul numai in localitatile de domiciliu, am oferit solutii, dar n-au fost acceptate. Am obtinut, totusi, dreptul de a observa la nivelul unei circumscriptii judetene, si nu de a observa doar intr-o sectie de votare, ca pana acum.
- Cum va explicati existenta atator probleme in anul de gratie 2004, cand orice neregula in alegeri ar putea sa afecteze procesul de integrare europeana?
- Neregulile de tipul celor aflate acum in atentia lumii nu sunt o inventie recenta a puterii politice din Romania. Ele au existat in cursul tuturor celor opt ture de alegeri si referendumuri, dar abia acum am avut posibilitatea sa le cuantificam ca atare, deoarece ni s-a permis acest lucru. Pana acum, voluntarii nostri erau trasi la sorti, in competitie cu organizatii asa-zise neguvernamentale aparute peste noapte, necunoscute, si aveau obligatia sa ramana doar in sectia de votare unde erau acreditati. Nu puteau circula de la o sectie la alta, nu stiau ce se intampla acolo unde "observau" ceilalti, adica simpatizantii sau mercenarii partidelor cu multi bani, deghizati la iuteala sub umbrela unor Ong-uri fantoma.
"Este limpede ca nu s-a furat la intamplare,
ci au existat echipe pregatite dinainte,
cu trasee stabilite cu vehicule coordonate de cineva"
- De regula, oamenii de la tara sunt mai putin informati decat orasenii, mai saraci si mai usor de manipulat. Ati tinut cont de aceasta realitate, in stabilirea traseelor observatorilor dvs.?
- Neavand forta financiara de a monitoriza toate judetele si toate sectiile de votare, am pus accentul pe eficienta observarii. Din capul locului, ne-am orientat interesul spre mediul rural, aveam experienta referendumului pentru Constitutie din 2003 si experienta alegerilor locale din vara trecuta, in cursul carora am constatat cele mai multe iregularitati in sectiile de vot comunale. Am propus finantatorilor nostri din strainatate un proiect care a presupus deplasarea studentilor din mediul urban (cei mai multi observatori ai "Pro Democratia" sunt studenti - n.red.) in mediul rural, deoarece constatasem ca observatorii nostri din sate nu ne transmiteau foarte multe informatii, fiind intr-o relatie personala cu autoritatile locale si neputand astfel sa-si dezvolte spiritul critic. Actiunea a presupus si destule riscuri, deoarece am avut multe probleme cu agresarea observatorilor. Am consemnat destule amenintari cu retragerea acreditarii, dar si amenintari cu violenta, cum s-a intamplat in judetul Ilfov, unde grupuri de cetateni faceau legea in proximitatea sectiilor de votare, fara a fi deranjate de politia si jandarmeria aflate de fata. Cele mai grave situatii au fost in Pantelimon, Afumati si Stefanestii de Jos, unde autoritatile locale par sa se fi implicat mult in mobilizarea administrativa a cetatenilor.
- Guvernantii declara ca astfel de actiuni minore nu pot afecta rezultatul alegerilor. Cat adevar este in aceste declaratii?
- In principiu, si un singur vot furat conteaza. Un sistem electoral normal n-ar trebui sa permita acest lucru. De ce sa fie deturnata vointa alegatorilor intr-o societate democratica? Noi vorbim insa de organizarea unui furt masiv. Este limpede ca nu s-a furat la intamplare, ci au existat echipe pregatite dinainte, cu trasee prestabilite, cu vehicule coordonate de cineva. Acest lucru nu incalca numai spiritul legii, ci insasi legea. Pe noi nu ne intereseaza pentru ce formatiune politica au votat "turistii electorali", ci ne intereseaza ca voturile sa fie egale, ca oamenii sa voteze in deplina cunostinta, ca participarea sa fie una reala, si nu fortata pe cai administrative.
"Credibilitatea alegerilor
in Romania s-a prabusit"
- Poate fi europeana o Romanie in care nu se respecta regulile elementare ale jocului democratic?
- Desigur, nu. Spiritul european presupune egalitatea tuturor voturilor si a sanselor. Or, turismul electoral practicat la 28 noiembrie nu are nimic in comun cu acest spirit. Avem zeci de numere de vehicule care se deplasau in ziua alegerilor si dorim sa aflam de la autoritati, de la Parchet, Politie si Bec de ce si unde se deplasau. In mod incredibil, sute de persoane au plecat din Bucuresti ca sa voteze la Chiajna sau Pantelimon, si ni se spune ca le era mai simplu sa voteze acolo, decat la sectiile unde erau arondate. Ridicol. Persoane veneau din Urziceni cu autobuzul la Voluntari, la piata, si votau, desi se intorceau in timp util la Urziceni, pentru a vota acolo. Turisti bucuresteni se deplasau spre Litoral, dar se opreau sa voteze in Pantelimon, desi ar fi putut s-o faca acasa ori la Constanta. De ce neaparat la Pantelimon?
- Oamenii puterii cer demonstrarea fraudei, sunt foarte siguri pe ei cand neaga orice implicare. Cum comentati?
- Noi nu putem sa demonstram ca a existat o frauda, dar depunem marturie ca fenomenul descris mai sus a existat intr-o proportie importanta. Tinerii nostri observatori s-au simtit jigniti si inutili, si atunci cand au inceput sa faca sesizari, au fost amenintati cu moartea, li s-au propus terenuri sau sute de dolari, ca sa taca. Nu a fost o atmosfera normala de vot.
- Este pentru prima oara, totusi, cand observatorii au avut un statut avantajos, avand posibilitatea de a vedea situatia reala.
- Trebuie sa spunem ca de aici a aparut si numarul mare de sesizari. Dar tot pentru prima oara, apropierea dintre principalele formatiuni politice (Psd+Pur si Pnl-Pd) este atat de mare. Niciodata, dupa 1990, nu a existat aceasta apropiere. Diferenta dintre ele este de aproximativ 3-5%. In conditiile in care legea romaneasca este lacunara, voit sau nevoit, aceste cinci procente se afla in ceea ce noi numim marja de fraudare. Este un exercitiu simplu si orice cetatean de buna credinta poate sa-l faca. Daca la o prezenta de 10 milioane de alegatori, cati au fost la urne pe 28 noiembrie, calculam un procent de 3%, inseamna 300.000 de voturi care se pot obtine prin fraudarea a aproximativ 20 de voturi pe fiecare sectie de votare din tara. In conditiile legii romanesti, acesta este un lucru mai mult decat posibil. Controlul listelor suplimentare duce deja la concluzia ca a existat un numar mare de persoane care au votat multiplu. Osce, prin gruparea sa de observatori, a avertizat asupra acestui fapt, citez: "Nu ni s-a dat nici o explicatie convingatoare pentru neutilizarea cartilor de alegator; aceasta, cumulata cu faptul ca se poate vota in orice sectie de votare, duce la posibilitatea votului multiplu". Suntem convinsi ca Osce va face recomandari foarte dure privind modificarea legislatiei electorale in Romania. Un occidental nu poate intelege cum un roman poate vota la orice sectie de votare, pe cata vreme in tarile democratice nu se poate vota decat in localitatea de domiciliu. Pana si Bulgaria si Ucraina prevad utilizarea unei "adeverinte de absenta", eliberate de biroul electoral, atunci cand persoana pleaca din localitate, dupa ce aceasta a fost radiata de pe listele permanente. Acolo unde voteaza, i se retine adeverinta si astfel se evita votul multiplu.
"Au fost vazute persoane care au realizat
colectie de timbre, in functie de care erau platite"
- Unde credeti ca ne va conduce neincrederea in votul din 28 noiembrie?
- Nu ne putem juca cu voturile cetatenilor. Trebuie sa se inteleaga ca legitimitatea unui guvern depinde de credibilitatea alegerilor. Iar credibilitatea alegerilor in Romania s-a prabusit.
- Comparatia cu Ucraina a fost facuta in repetate randuri in aceste zile. Care este pozitia dvs.?
- Romania este, desigur, mult mai avansata in privinta democratiei, dar interdictia comparatiei mi se pare absurda. Comparatia cu Ucraina este legitima si facilitata in primul rand de context, fara sa puna in discutie fundamentele democratice ale societatii romanesti. Alegerile din ambele tari se desfasoara in acelasi timp, dar mai sunt si alte elemente. De exemplu, si Kucima, si d-l Iliescu au cariere relativ asemanatoare. Diferenta ar fi aceea ca d-l Nastase este un pro-occidental, fata de Ianukovici, care este un pro-rus. In plus, diferenta dintre Est si Vest exista in ambele tari, Estul fiind orientat intr-o directie, Vestul in alta directie. Romania a fost si este codasa Europei in privinta integrarii - nu tehnice, ci politice in Ue. Politicienii care s-au succedat la Palatul Cotroceni sau la Palatul Victoria sunt responsabili pentru acest lucru.
- Va rugam sa adresati un cuvant alegatorilor, in numele organizatiei care speram ca va reveni in sectiile de votare cu observatorii sai.
- Trebuie sa ne asumam cetatenia. Aceasta presupune asumarea rationala a rolului pe care-l avem fiecare dintre noi. Sa nu mai abandonam politicienilor deciziile si voturile noastre. Suspiciunea de frauda este una foarte veche, cetatenii romani au deja propria lor experienta electorala. Toata lumea, toti cititorii dvs. pot sa-si dezlipeasca timbrul autocolant de pe cartea de identitate. Ni s-a promis ca se va folosi un timbru mai sigur in cadrul negocierilor noastre cu guvernul. Dar am constatat ca s-a ales cel mai prost timbru din cele cinci tipuri care fusesera propuse initial. Este mai prost decat timbrul din 2000! Pe de alta parte, nu exista timbru sigur. Au fost vazute persoane care au realizat "colectie de timbre" la iesirea de la urne, in functie de care erau platite. Sa nu acceptam ca aceste situatii sa se repete si in 12 decembrie! Strigatul nostru a fost catre cetateanul roman, sa-i trezim vigilenta civica. Sa nu mai permitem unor grupuri sa-i altereze votul. Cei alesi sa fie alesi de el intr-adevar. Prezenta la vot va demonstra Europei ca suntem o tara civilizata, demna, care nu intelege sa tradeze idealurile democratice.
Asociatiei "Pro Democratia" ii puteti scrie la e-mail: andreea.sorescu@apd.ro