S-ar parea ca imaginea Romaniei in lume intra intr-o zodie fasta. Ici-colo, presa occidentala da semne de obiectivare, renuntand la ochelarii de cal, reporteri de televiziune de renume international ne dedica filme "normale", fara selectii dinadins negative, iar intr-unul din marile orase ale Canadei, s-a inaugurat recent o Piata a Romaniei cu o statuie a lui Mihai Eminescu. Eveniment important, relatat de colega noastra Sanda Anghelescu, intr-un interviu cu o personalitate marcanta a diasporei romanesti din Canada: d-l Serban Mihai Tismanariu
"Romanii au intrat in istoria orasului,
dupa vizita Reginei Maria in Canada"
- D-le avocat Tismanariu, ce inseamna pentru Romania si pentru romanii din Montreal infiintarea unei Piete cu numele tarii noastre?
- Este un merit si o cinste pentru noi ca am reusit sa avem o Piata "a Romaniei", strajuita de simbolul nostru national, poetul Mihai Eminescu, cand nu exista o Piata a Frantei, nici a Americii sau a altor state importante. Iar comunitatea romana nu este foarte numeroasa. Din totalul de aproximativ patru milioane, cat numara populatia din Montreal, romanii sunt doar 20 de mii de locuitori. Cele mai mari comunitati sunt cea italiana, greaca si evreiasca.
De obicei, canadienii nu dau strazilor nume de tari straine sau de emigranti. Si cu toate acestea, romanii au intrat in istoria orasului inca din 1926, cand dupa vizita Reginei Maria in Canada, unul dintre marile bulevarde din Montreal a fost numit, in amintirea sa, Queen Mary. Tot asa se numeste si spitalul geriatric daruit de regina, prin organizarea unei fundatii.
- Cine a avut initiativa infiintarii acestei Piete?
- Ideea si realizarea apartin fostului consul al Romaniei la Montreal, Elena Sava Stefoi, care intr-un an, 1997, a facut ce n-au facut altii in patruzeci. Ea a colaborat cu Pierre Bourque, fostul primar, care a vizitat si el Bucurestiul si care, impreuna cu d-l Traian Basescu, au inaugurat o Piata Montreal, despre care nu se mai stie nimic. Se pare ca exista pe undeva, pe langa Piata Presei.
- S-a scris mult, pro si contra, despre statuia lui Eminescu ridicata in "Place de la Roumanie". Ce parere aveti despre statuie?
- Cred ca e bine ca s-au creat discutii si controverse legate de realizarea artistica a statuii. Statuia a fost facuta de Vasile Gorduz, un sculptor foarte talentat, este foarte sugestiva si, privita din unghiuri diferite, de fiecare data, ea spune altceva. Plasarea ei in "Place de la Roumanie" este ideala. Este un Eminescu participativ, foarte viu, pe care il simtim ca pe simbolul nostru national, purtatorul viselor si dorurilor noastre, ale romanilor. Copiii si nepotii celor veniti mai demult in Canada stiu cine a fost si ce inseamna astazi pentru noi Mihai Eminescu. El este Romania.
Tuturor reprosurilor legate de faptul ca Eminescu este descult sau ca este imbracat in camasa lunga, le-a raspuns actorul Septimiu Sever: "Eminescu este descult, ca in copilarie, cand intindea piciorul gol "In a apei stralucire"".
Cand s-au inceput excavarile pentru fixarea statuii, au venit preoti romani de la cele trei culte, ortodox, greco-catolic si romano-catolic, care au binecuvantat fundatia. Pe tot parcursul lucrarilor, trecatorii intrebau a cui este statuia, iar noi eram mandri sa le spunem ca a fost cel mai mare poet romantic din Europa si ca este roman. De altfel, totul in piata vorbeste despre Romania; jocurile copiilor poarta culorile tricolorului romanesc, statuia parca sta sa-si recite versurile...
Sarbatoare romaneasca
- Ati participat la festivitatea de inaugurare a Pietei?
- Bineinteles ca da. Pentru evenimentul acesta au avut loc mai multe festivitati. Cu o zi inainte de festivitatea din Piata, se deschisese expozitia "Optzeci de ani de relatii diplomatice Romania-Canada". A doua zi, la ora 10.30, a avut loc inaugurarea Pietei, la ora 11 la Chateau Ramezay a fost deschisa o expozitie dedicata lui Eminescu, iar la ora 13, la Primarie - unde exista o expozitie intitulata "O suta de ani de prezenta romaneasca in Montreal" - totul s-a incheiat cu un cocteil.
- In ciuda caracterului oficial, festivitatea din Place de la Roumanie a cunoscut turbulente despre care s-a scris pe larg, atat in presa din tara, cat si in cea din Canada.
- Intr-adevar, a existat o manifestatie de protest pentru care se obtinuse cu cateva zile inainte autorizatia. Tot timpul au fost in actiune pe de o parte cei care organizau festivitatea, pe de alta parte - cei care organizau protestul. Nimeni nu s-a mirat, pentru ca suntem o tara democrata, unde fiecare e liber sa-si spuna cuvantul. Cand am ajuns in Piata, protestatarii se si aflau acolo, cu o multime de lozinci. Ba, se instituise inca din timp si un premiu de o suta de dolari pentru cea mai "acida" lozinca. Lozincile sunau cam asa: "Eu sunt golan, tu esti comunist", "Din cauza ta, Iliescu, suntem aici" etc. Protestul este explicabil prin faptul ca majoritatea comunitatii noastre sunt romani plecati in 90, dupa mineriade. Prin urmare, au existat doua motive ale prezentei romanilor in Piata: sa sarbatorim deschiderea unui spatiu romanesc, "Place de la Roumanie", o confirmare a Canadei asupra valorii comunitatii romanesti, si alt motiv, pentru a ne exprima dezacordul fata de participarea d-lui Iliescu la acest moment festiv. Pentru canadieni, manifestarea de protest era fireasca, pentru ea venise multa lume din presa si foarte multi cetateni, interesati sa vada cum se desfasoara.
Din delegatia oficiala romaneasca a vorbit numai ministrul culturii, Razvan Theodorescu, binecunoscut de manifestanti ca director al Televiziunii nationale, in timpul "mineriadei". Cand a inceput sa vorbeasca a fost imediat huiduit si fluierat. El a ridicat vocea si, neinspirat, a spus: "Observ ca nu-l iubiti pe Eminescu", ceea ce a intetit huiduielile si fluieraturile. Nu stiu de unde a tras Domnia sa acea concluzie aberanta, dar aroganta cu care a spus-o explica indeajuns manifestarea de protest de care "s-a bucurat". In ce ma priveste, eu am plecat din Romania pe 13 iunie 1990. Cat statusem in tara, asistasem doar la o demonstratie, in februarie, si la un linsaj care se petrecea la sediile partidelor istorice. In ziua de 13 iunie, cand am ajuns in Statele Unite, toate canalele de televiziune transmiteau cum "minerii" bateau femeile si studentii. Atunci s-a pierdut, odata pentru totdeauna, un enorm capital castigat de romani cu pretul sangelui, in decembrie 89.
Statuia din Place de la Roumanie este platita de guvernul Romaniei, asa ca domnul presedinte Ion Iliescu a tinut sa participe la festivitate... Numai ca memoria romanilor din Canada este de trei ori mai puternica decat a celor din tara, din motive pe care le puteti intelege - ma refer la nostalgia si, intr-un anumit fel, la frustrarea de a trai departe de tara natala, chiar daca material sunt realizati. Multi dintre cei care au manifestat, plecati cum spuneam, dupa mineriade, s-ar fi putut realiza mult mai bine in Romania. In Canada s-au adaptat foarte bine, dar nu se simt "acasa", si tot restul vietii vor ramane imigranti, cu nostalgia unei vieti care s-ar fi implinit altfel in Romania.
Dupa ce a plecat delegatia oficiala din Piata, festivitatea a continuat. A cantat Anuca Dragan (castigatoare a concursului de acum mai bine de treizeci de ani "Floarea din gradina"), imbracata in costum national, a recitat Septimiu Sever din poeziile lui Eminescu. Eu si sotia mea, Anca, am avut invitatii si pentru expozitia de la Chateau Ramezay si pentru festivitatea de la Primarie, unde oficialitati canadiene au decernat "Certificate de onoare" unui numar de unsprezece romani, somitati ale comunitatii noastre, iar trei dintre sustinatorii canadieni ai Romaniei au fost numiti membri de onoare ai comunitatii romanesti din Montreal. A urmat concertul dat de celebra harpista Stana Bunea, imbracata in costum national. Festivitatea s-a incheiat cu o hora, in care s-au prins si canadienii. Au jucat cu multa tragere de inima, erau rosii la fata si placut surprinsi sa ia parte la o asemenea sarbatoare.
- In tara, protestatarii au fost catalogati drept "cretini si retardati". Cine sunt ei si cum sunt considerati in tara de adoptie, Canada?
- Erau romani de toate varstele, mai multi tineri, dar "cretini" si "retardati" va garantez oricum ca nu sunt. Daca ar fi fost asa, n-ar fi fost selectati de Ministerul canadian al imigratiei, n-ar fi trecut granita si n-ar fi fost primiti in Canada. Cand Canada aproba emigrarile face o afacere, nu un act de caritate. Este insa foarte trist ca un politician jigneste in acest fel pe cineva, chiar daca nu este de acord cu acesta. Inseamna ca pozitia lui politica este foarte subreda.
Romania vazuta din Canada
- Cum se vede Romania de dincolo de Ocean?
- Canadienii nu stiu prea multe despre noi. Stiu doar de Nadia Comaneci, steaua de la Montreal, pe care nu o uita. Este simbolul perfectiunii in sport. Despre Ceausescu nu stiu decat ca a fost dat jos in 89 si ca a fost omorat repede... De-abia de-acum, cu aceasta Piata li s-a deschis curiozitatea. Pe de alta parte, canadienii ii cunosc pe romani ca oameni foarte muncitori si seriosi. Sunt intreprinderi in care lucreaza numai romani, adusi din aproape in aproape, datorita calitatii primilor angajati. Cat despre diaspora din Canada, asa cum va spuneam, membrii ei vad Romania cu multa nostalgie...
- In calitatea dvs. de jurist, care veniti destul de des in tara, ce credeti ca mai este de facut in Romania, pentru a putea iesi din actuala stare? Tocmai ne pregatim sa votam din nou...
- Prima urgenta a Romaniei cred ca este eliminarea coruptiei, care este exact antipodul legii, parazitul distrugator al legalitatii. Ca jurist, cred ca legile romanesti sunt prea incalcite, prea complicate, iar normele lor de aplicare... mai rau. Va marturisesc ca as vrea ca, in domeniul meu, cu experienta castigata in strainatate, sa acord sprijin benevol barourilor din Romania sau Ministerului de Justitie, pentru formarea juristilor, in scopul servirii cat mai eficiente a celor ce recurg la justitie. Astept doar sa fiu solicitat... Apoi, ridicarea nivelului de trai ar trebui sa fie consecinta schimbarii mentalitatii romanesti. Este timpul acum, in al doisprezecelea ceas, ca romanul sa fie invatat sa se descurce singur. Sunt nece-sare niste programe guvernamentale care sa-i invete pe oameni cum sa organizeze o intreprindere, cum sa-si cumpere pamant, paduri, cum sa investeasca, cum sa obtina rentabilitate. Dar prima urgenta este eradicarea coruptiei, la toate nivelurile.
Montreal, octombrie 2004