Cel mai tainic confident in orele tarzii, de noapte, atunci cand gandurile negre ne coplesesc ca niste corbi nelinistiti si lacomi de tristete... Cine mai stie azi ca primul semnal lansat in eter s-a produs la 1 noiembrie 1928? Vremuri bune, vremuri de pace, vremurile prosperitatii interbelice.
Cu prilejul aniversarii din acest an a Radioului, la redactia Teatrului National Radiofonic s-a produs si o alta sarbatoare. Si anume, lansarea pe calea undelor a piesei Un duel in ziua nuntii, scenariu radiofonic de Alexa Visarion, dupa opera lui Anton Pavlovici Cehov. Regia Alexa Visarion, redactor - Crenguta Manea, producator - Domnica Tundrea.
Aflata, spre bucuria mea, printre invitatii acestei lansari, am profitat de prilej si l-am "starnit" pe Alexa Visarion la o scurta conversatie:
- Ati facut film - sper sa mai faceti! -, ati pus in scena spectacole de mare succes, acum ne aflam la o premiera de teatru la microfon. Ce v-a sedus si cum va solicita un spectacol radiofonic? Si de ce... Cehov?
- Am avut sansa sa debutez la radio in 1976, cu Noaptea furtunoasa. Am avut atunci privilegiul de a realiza o distributie extraordinara, in frunte cu Toma Caragiu... Si-abia dupa aceea am facut spectacolul de pe scena Teatrului "Odeon". Radioul il cunosc din pasiune, din dorinta de a cauta si a gasi un alt mod de a comunica. Dragostea asta a mea e veche. Vine de undeva din Moldova, din copilarie, si apoi din adolescenta cand, botosenean fiind, ascultam la difuzor piesele importante ale repertoriului universal si romanesc, in interpretari celebre, antologice chiar. Asa i-am cunoscut, de pilda, pe calea undelor, pe Mihai Popescu, pe Ion Manolescu. Asa l-am cunoscut pe maestrul Radu Beligan... Ca tot ascultatorul, participam si particip si azi, prin fantezie, prin imaginare, la tot ceea ce se intampla acolo, undeva in imperiul sunetelor... Asa se face ca am venit intotdeauna cu dragoste spre "Teatru la microfon". De data asta, ma prezint cu un serial in sase episoade, pornind de la prima piesa a lui Cehov, Ivanov. Am citit si re-citit tot ce se putea citi in legatura cu acest personaj, Ivanov, cel ce apare si in Livada cu visini. Si am "topit" totul in acest serial - asumandu-mi si regia. Am avut norocul de a putea alcatui si o distributie... nationala, as zice, de vreme ce am "recurs" si la foarte buni actori din provincie. Sunt 23 de actori in acest spectacol. Nu-i pot insira acum si aici pe toti. Si totusi, sa amintesc ca ii veti asculta in roluri importante pe: Mircea Rusu, Eugenia Maci, Victor Rebengiuc, Stefan Sileanu, Mariana Mihut, Virgil Ogasanu, Mihai Constantin, Tamara Buciuceanu-Botez, Dorel Visan, Rodica Tapalaga si altii. Cu spectacolul asta ne-am adunat si mai mult in iubirea noastra fata de Cehov, in nevoia noastra de Cehov, in increderea in Cuvant! Intr-un timp in care - iata - in teatrul romanesc se poate intalni, din cand in cand, un fel de apetit pentru distrugerea Cuvantului, eu sustin ca el poate crea, la randul lui, pretioase imagini. Cuvantul poate developa sensuri nebanuite... Teatrul radiofonic m-a ajutat prin Cehov, mai ales, sa gasesc acea legatura esentiala intre Cuvant si Actor... Dupa parerea mea, Cehov nu poate fi privit astazi ca un "element" apartinand Istoriei. El nu s-a epuizat odata cu realitatea lui istorica, sociala. Cehov este un "un pol de ambiguitate" cum zice Peter Brook: "Un pol de ambiguitate precum este si Shakespeare". Ambiguitate insemnand, in acest caz, o sansa fantastica de a rezona in diferite straturi sociale, in diferite densitati, dand ascultatorului o capacitate extraordinara de a accede la intrebari. Intrebari legate de realitatea in care traieste. Deci nu la raspunsuri - ci la intrebari. In acest mic spatiu, as vrea sa mai spun ceva important: in anul acesta, s-au implinit 100 de ani de la moartea lui Cehov si 10 ani de la moartea lui George Constantin. Acest serial ii este dedicat marelui actor George Constantin.