Toti suntem interesati in cel mai inalt grad de "pastrarea mintilor" la batranete si de evitarea unor boli grave ce pot transforma ultima parte a vietii intr-un calvar, atat pentru varstnici, cat si pentru cei din jur. (Alzheimer sau dementa senila, atac cerebral, Parkinson, scleroza si alte maladii degenerative). Cartea pe care v-o prezint azi ne ajuta sa intelegem cat de importante sunt alimentatia, regimul de viata, exercitiul mental si fizic in pastrarea (si chiar sporirea) memoriei, inteligentei, creativitatii si, in consecinta, a poftei de viata si a echilibrului psihic pana la varste inaintate. Merita sa acordati incredere autoarei, fiindca e o autoritate in domeniul sanatatii, nutritiei si problemelor geriatrice, iar pentru a alcatui acest volum de popularizare, a citit cele mai noi studii stiintifice pe tema creierului si s-a consultat cu savanti specializati - medici, biochimisti, psihiatri, nutritionisti. Meritul ei este ca a transformat rezultatele de ultima ora ale cercetarilor de laborator in explicatii si sfaturi accesibile oricui, invatandu-ne cum sa ne mentinem nivelul intelectual si emotional maxim si cum sa impiedicam degradarea fortei cerebrale (cine nu-si doreste asa ceva?). Jean Carper incepe prin a ne informa ca nu doar mostenirea genetica determina potentialul creierului nostru si ca nu trebuie sa ne resemnam cu ideea ca asa ne-am nascut, mai destepti sau mai putin destepti. Capacitatile si vitalitatea creierului - au demonstrat mai nou cercetatorii - depind in mare masura si de felul cum e hranit si folosit, caci, contrar vechii prejudecati, creierul e un organ dinamic, de o mare plasticitate, mereu in schimbare si dezvoltare. Noile tehnologii de scanare cerebrala au infirmat vechea teorie a creierului care, odata ajuns la varsta adulta, incepe sa piarda neuroni intr-un proces ireversibil. Se stie acum ca neuronii se pot regenera, ca celulele cerebrale pot da nastere unor noi conexiuni si, cu cat aceste conexiuni sunt mai multe, cu atat functionarea mintii e mai buna. Vestea uimitoare pe care ne-o dau savantii e ca prin alimentatie, suplimente nutritionale, exercitiu mental, activitate fizica, ne putem crea noi insine mai multe conexiuni. Deci, depinde de fiecare sa imbatranim frumos, fara a deveni o povara. In primul rand, pentru a preveni senilitatea, creierul trebuie permanent pus la treaba (cunoasteti si dvs., cred, octogenari si nonagenari care "se tin" uluitor de bine, continuand sa aiba preocupari profesionale, sa urmareasca si sa judece lucid tot ce se petrece in jur, sa fie independenti). Specialistii spun ca exersarea permanenta a creierului il face mai rezistent la deteriorare: cu cat stimularea mentala e mai mare, cu atat neuronii si sinapsele functioneaza mai bine. Ca si in cazul muschilor, exercitiul mareste si dezvolta creierul, pe cand nefolosirea il atrofiaza. In Occident e impresionant numarul pensionarilor inscrisi la cursuri la Universitati populare, al celor care voiajaza, au activitati sociale, hobby-uri creative, iar la noi, in lipsa conditiilor materiale, chiar ajutorul in cresterea si educarea nepotilor e un "exercitiu" cerebral solicitant si cu satisfactii.
Cea mai mare parte a cartii o ocupa influenta alimentatiei asupra sanatatii creierului. Pe langa lucruri deja stiute (si pe care le-ati putut afla si din paginile revistei noastre), Jean Carper vine si cu cateva noutati. Teoria pe care o sustine ea este ca memoria evolutionista a omului tanjeste dupa substantele nutritive cu care s-au hranit sute de generatii de stramosi, incepand din epoca preistorica: fructe, radacinoase, plante salbatice, peste, vanat. Stilul de hranire, in special din ultimul secol, are evident consecinte negative asupra neuronilor si functionarii lor, de unde incidenta fara precedent a maladiilor creierului, in special dupa 60 de ani. O alimentatie benefica ar trebui sa contina fructe de padure, alune, nuci si migdale (crude si fara sare), leguminoase si plante verzi crescute fara ingrasaminte artificiale. Si mult peste. Jean Carper insista pe importanta exceptionala a pestelui si unturii de peste in functionarea creierului si de aceea le dedica un amplu capitol. Stiati de pilda ca femeile gravide care mananca des peste nasc copii mai inteligenti, ca performantele scolare ale copiilor care iau untura de peste se imbunatatesc? Ca si in cazul bolnavilor cu afectiuni mentale, untura de peste aduce vizibile ameliorari prin cresterea nivelului serotoninei? Grasimea benefica, numita tip Omega 3, din peste, mentine creierul sanatos si in forma toata viata, fiindca influenteaza structura celulei cerebrale si capacitatea de a transmite mesaje. Pe cat de buna e aceasta Omega 3, pe atat de nocive sunt grasimile animale saturate, uleiurile rafinate (cu exceptia celor de masline si in), margarinele, dar si zaharul rafinat (singurul indulcitor sanatos e mierea), faina alba, produsele fast-food, bauturile carbogazoase, inghetata, mezelurile, conservantii si colorantii alimentari etc. Toate acestea nu doar ca deterioreaza vasele sanguine, dar distorsioneaza si membrana celulei nervoase. Foarte bune pentru creier s-au dovedit vitaminele din complexul B, C si E (luarea unor drajeuri cu multivitamine e esentiala pentru mentinerea in forma, in special la varstnici), legumele si fructele ce contin antioxidanti (pe primele locuri - coacazele negre, spanacul, capsunele, prunele uscate neafumate si stafidele), ceaiul verde, vinul rosu natural, consumat cu moderatie. Cartea e plina de sfaturi practice pentru mentinerea memoriei, inteligentei, creativitatii si bunei dispozitii si ar trebui citita si de tineri, pentru a-si pregati in timp o batranete sanatoasa.