Toate relatarile au fost insotite de fotografii: barbat bine, la 60 de ani, imbracat in uniforma de camuflaj. Semn distinctiv, o mustata uriasa, semn de barbatie si de putere in partea locului. Normal. Facea legea si faradelegea pe un teritoriu de vreo 7000 de kilometri patrati, cu o jungla impenetrabila ce-i servea de ascunzis. Temut de politie, era iubit de oamenii locului. Ce-i drept, ii omora cu mana lui pe cei banuiti ca l-ar da pe mana poterei. Crud, dar si bun. Se zicea ca ii jefuieste pe bogati si da saracilor. Un fel de Robin Hood.
Provenit dintr-o familie saraca, s-a afirmat de mic ca traficant de fildes si lemn de santal. Ar fi impuscat cu mana lui doua mii de elefanti, primul pe cand avea 14 ani. Aceste afaceri i-au adus milioane de dolari. Autoritatile au inceput sa se intereseze de el dupa omorarea unui padurar, primul dintr-o serie de 120 de politisti si padurari asasinati cu sange rece. S-a bucurat de un impact mediatic enorm cand a rapit un star de cinema. In schimbul vietii si libertatii lui a cerut o suma uriasa. Oferta a fost respinsa, insa starul a fost eliberat nevatamat. Un noroc pe care nu l-a avut un politician rapit, facut bucatele si risipit prin jungla. Avea o slabiciune pentru filme. Socotea ca viata unui star de cinema e mai pretioasa decat a unui politician. Pe buna dreptate.
Dupa o evadare ca in filme, le-a propus autoritatilor sa se predea. Prima oara, padurarul trimis sa negocieze i s-a parut suspect si l-a decapitat. A cerut bani si amnistie. Apoi a cerut sa se faca si un film despre viata lui, desi fusese deja eroul a doua filme de succes. Il voia pe al treilea, din punctul lui de vedere. A fost refuzat. In India filmul e inca distractia dezmostenitilor soartei. Viata romantata a unui bandit n-ar fi fost un bun exemplu.
Mii de politisti au fost pusi pe urmele lui, inclusiv un detasament de 500 de oameni din fortele speciale. Pentru a contracara sprijinul populatiei, agentii insarcinati cu capturarea erau deghizati in soferi, vanzatori, servitori, cersetori, puscariasi. Incoltit, a amenintat ca va da in vileag politicienii si politistii pe care ii mituise si-l protejasera. O greseala. Politicienii si politistii corupti nu glumesc cand sunt in joc onoarea si, desigur, banii lor. A mai facut una. La 60 de ani, nu numai ca era nebun dupa film, dar devenise si cochet. A inceput sa-si caneasca parul. Vopselele proaste - de unde vopsele bune in jungla? -, a facut o infectie oribila. Amenintat sa-si piarda un ochi, a fost convins sa urce intr-o ambulanta. Era o masina a politiei, iar soferul era politist. El nu stia. Il lasase si instinctul. Dupa un schimb de focuri de 20 de minute, a fost impuscat drept in frunte.
Mort si lipsit de fabuloasa lui mustata, a avut parte de funeralii grandioase. Mii de oameni saraci l-au plans si l-au insotit pe ultimul drum. A doua zi, aceleasi mii au navalit in jungla, inarmati cu harlete si tarnacoape, in cautarea comorilor pe care se zice ca le-a ascuns pe-acolo. Deh, saracimea nu crede in cinstea banditilor care fura de la bogati ca sa dea saracilor, fara sa-si puna deoparte partea lor. Pe buna dreptate. Ce, dumneavoastra credeti spusele baronilor social-democrati care zic ca iau impozite mari de la bogati ca sa dea saracilor?
"The end" grozav pentru alt film despre viata banditului. A celui indian, desigur. Ceilalti se pregatesc de alegeri. Desi n-ar fi exclus ca tocmai acum sa li se rupa filmul. Doamne ajuta!