Chipes, mandru, seducator, inzestrat cu o voce deosebita, a facut ravagii printre inimile sensibile, fiind taxat drept "fante cuceritor". De fapt, in spatele infocatului "latino-lover" se ascunde un artist sensibil si talentat, constient de valoarea lui. Un argument sunt si emisiunile TV in care evolueaza de la o vreme, cu inteligenta si mult bun-simt
"Statutul de vedeta m-a invatat
sa ascult, sa cedez si sa pierd"
- Evolutiile din ultima vreme, atat de pe scena, cat si de pe micul ecran, nu prea mai au legatura cu imaginea ta de "latino-lover" pasional. Ce s-a intamplat?
- Nu am fost niciodata un latino-lover, decat poate judecand dupa faptul ca muzica mea este intr-adevar latino si ca tema ei este dragostea. Mai degraba a fost o eticheta pusa de presa, pe care adesea o simt peiorativa si mistocareasca. Apropiatii stiu insa ca sunt foarte cuminte, atat profesional, cat si cand e vorba de sentimente. Am avut o relatie serioasa, s-a incheiat, dar acum am una si mai serioasa. Chiar nu stau sa alerg dupa fuste. Cat despre admiratoare, n-am avut niciodata probleme. Tara noastra are fete educate. Daca le semnalizezi ca esti usuratic si iti place sa fii sacait, si ele se tin dupa tine. Dar daca pastrezi distanta, o respecta.
- E greu sa fii persoana publica in Romania de azi?
- Nu mi se pare o povara prea mare. Pe mine m-a ajutat sa evoluez catre bine. Trebuie sa te abtii de la unele lucruri, trebuie sa-ti modelezi comportamentul. Celebritatea te educa. Lumea are pretentii de la o persoana publica, asa ca nu-mi permit sa fac excese de nici un fel. Mi se pare o ipocrizie sa te plangi ca esti prea cunoscut. Pentru mine e o fericire si o multumire, e o incununare a eforturilor. Ma bucur de faptul ca sunt cunoscut, fiindca am muncit pentru asta, am luat-o de la munca de jos, am stiut sa apreciez forta si culoarea banilor si, mai ales, am invatat sa-i administrez. Nu mi-a fost rusine sa vand sandviciuri si cafele la ghereta, sa filmez cu camera pe la nunti, pentru a-mi castiga o anu-mita independenta si banii de iesit in oras, cu gasca mea din Drumul Taberei. Asta, pana am inceput sa iau ore de canto.
- Continui o traditie muzicala existenta in familie?
- Daca n-ar fi fost mama, cine stie in ce directie o luam. Increzatoare in vocea mea, m-a trimis la un profesor foarte sever, de la care nici nu ma puteam gandi sa chiulesc, fiindca raporta tot acasa. El a fost cel care a slefuit talentul cu care ma nascusem. Mi-a prins extraordinar de bine. Atunci am inceput sa merg pe la festivaluri. Nu luam premii, dar de ce nu luam, de aia ma ambitionam si mai tare. Mi-a placut scena, nu mi-a fost frica de ea. Chiar daca aveam cateodata emotii, nu uitam cuvintele melodiilor. Eram descurca-ret in fata microfonului si foarte respectuos cu publicul. In ce priveste muzica latino, am indragit-o de mic pentru ca se asculta in casa parintilor mei. Am fost crescut si educat in spiritul asta, in asa fel incat pot sa simt fiecare vers pe care il cant si, orice piesa as canta, am o interpretare proprie, pe care o recunosti usor. Pot canta si imnul tarii in stilul meu. E nativ.
- A avut muzica vreo influenta asupra ta? Schimba ea oamenii?
- Da, bineinteles. Eram un pustan. Nu golan neaparat, pentru ca nu le faceam probleme parintilor, dar eram capos si agresiv, nu recunosteam niciodata cand greseam. Preocuparile muzicale, compusul, concertele, statutul de vedeta m-au invatat sa ascult, sa cedez, sa invat sa pierd. Acum sunt un tip extrem de calm si de calculat.
"Nu e suficient sa te placa doar vecinii din bloc,
trebuie sa te placa toata tara"
- Am inteles ca sarbatoresti venirea toamnei cu un nou album, cel de-al patrulea din cariera ta. De unde vine valul de pasiune care caracterizeaza toata muzica ta?
- Chiar din felul meu de a fi. Sunt un rac imprevizibil, sentimental si pasional, un individ ambitios si incapatanat din cale-afara. Imi place sa merg pe intuitia mea, chiar daca gresesc uneori. Sunt orgolios si foarte sensibil si am gresit uneori din orgoliu si in dragoste, si in cariera. Dar am invatat sa ma opresc si sa pierd. Nu persist in greseala, prefer sa o iau de la inceput. Am ajuns sa-mi cunosc limitele.
- Vorbeste-ne putin de albumul pe care il lansezi acum...
- Inca nu sunt sigur ce titlu va purta, am de ales intre Numai iubirea sau Inima nebuna. Am lucrat la el timp de 7-8 luni, are 16 piese in total, din care 7 sunt variante in limba spaniola. Exista si doua pre-luari dupa doua piese romanesti mai vechi: Mirabela Dauer (Roata morii se-nvarteste) si una a Mihaelei Runceanu, interpretate in acelasi stil cu care ma stie lumea. Am mai acumulat ceva experienta in materie de compus si cred ca e un album mai cu greutate. Bineinteles ca e compus de mine in totalitate, ca si cele de pana acum.
- Patru albume reprezinta durata si performanta. Traiesti un sentiment special?
- Ma simt undeva sus, in zbor, si vreau sa raman acolo. Am ezitat putin inainte sa ma retrag din Latin Expres, dar mi-am zis, hai sa vad daca pot si singur. Si iata ca am reusit. De fiecare data a fost o provocare. Acum sunt la stadiul in care lupt ca sa nu dezamagesc pe nimeni. E mai greu sa te mentii decat sa debutezi. Cu cat esti mai matur, cu atat te complici mai mult, esti mai pretentios. Vreau sa cred si sper ca acest album e unul foarte bun. Am lucrat mult la orchestratii, ca sa sune asa cum trebuie. Mi-e greu sa aleg piesa pe care o voi promova, toate piesele sunt foarte bune. Le-am facut si refacut. Nu am compus nimic la kilogram. Nu exista nimic despre care sa zic ca puteam sa fac, dar n-am facut.
- Esti unul dintre cei mai iubiti cantareti. Ai vreun secret al succesului cu care ti-ai cucerit admiratorii?
- Am pus totdeauna cariera pe primul plan. Am avut si noroc de admiratori, de sprijin, de prieteni si de o familie care sa ma sustina. Nu e suficient sa te placa cei din blocul tau, trebuie sa te placa toata tara. Eu am avut norocul acesta. Am intalnit o fata care mi-a spus ca ea isi traieste viata dupa muzica mea. M-a incantat si m-a emotionat. E fabulos sa fii in concert intr-un satuc si o mie de oameni sa-ti cante pe dinafara o piesa. E un sentiment de implinire extraordiar. Mai e si faptul ca la mine s-a potrivit imaginea pe care am arborat-o cu ceea ce sunt eu de fapt. Mai exact, nu mi-am creat o imagine anume pentru public. I-am lasat pe toti sa ma vada cum sunt: sincer, pasional.
- Incetul cu incetul, tinzi sa devii un artist complet. In ultima vreme, apari si pe micul ecran. Te atrage si filmul?
- Tot ce am facut pana acum a avut legatura cu muzica. Daca am facut o emisiune, a fost una muzicala, despre iubire si dragoste, deci tot in spiritul meu. Nu ma atrage in mod deosebit televiziunea. E multa munca, se sta mult la montaj, satisfactiile mi se par mai mici. Eu nu pot sa ard mocnit, trebuie sa ard la foc mare, pe scena. Nu-mi place sa citesc un rol sau un scenariu al altcuiva. Nu sunt produsul nimanui.
- Cum compui? Care sunt momentele tale de inspiratie maxima?
- Cum nici o zi nu seamana cu alta, si momentele de inspiratie vin haotic. Am compus piese in joaca, sub dus, sau trezindu-ma noaptea din senin. Nu pot sa-mi propun. Numai iubirea am compus-o in masina si am lalait piesa de la mare pana la Bucuresti, ca sa nu uit melodia. Prima piesa pe care am facut-o cu Latin Expres mi-a venit in tramvai, mergand spre repetitii. Mi-au iesit piese bune, chiar si inainte de a intra in scena. Cand ma incalzeam si faceam vocalize, ma mai acompania chitaristul si-mi mai venea o idee.
- Care sunt bucuriile tale cele mai mari?
- Cele mai mari bucurii pe care le-am avut s-au datorat muzicii. Ceva mai mult decat asta nu cred ca as putea trai decat in momentul in care as avea un copil. Ca tata, probabil ca emotia si bucuria sunt mai mari. Asa sunt parintii mei, fericiti pentru mine ca am ajuns bine. Dar in afara de bucuria pe care mi-o da muzica, ma bucur nespus ca am ocazia sa calatoresc in atatea locuri. Slava Domnului, am foarte multe concerte! Am reusit sa colind toata tara si pot spune ca sunt locuri care m-au fermecat: imi plac clisura Dunarii si relieful din Orsova, viata de noapte din Banat si Ardeal. Acolo oamenii se distreaza frumos, cumpatat, nu deranjeaza, au o mentalitate occidentala. Imi plac si manastirile din Moldova, iubesc la nebunie Bucurestiul, dar as locui si in centrul vechi al Brasovului, unde parca sunt in alta tara.
- Mai ai timp si pentru familia ta?
- Mai greu, dar cand sunt liber cateva zile, imi place sa-i iau pe ai mei si sa merg la munte, la o cabana, unde sa fim doar noi, sa fac singur de mancare, un gratar sau o ciorbita. Gatesc bine, desi nu stiu prea multe retete. Oricum, am experienta de cand faceam snitele si le vindeam. Imi place sa stau cu fratii si cu parintii si sa-mi aduc aminte de copilarie, la un pahar de vin. Am o familie foarte frumoasa, care m-a sprijinit intotdeauna si care ma iubeste exagerat. Sunt cel mai mic dintre frati, am fost rasfatatul mamei. Si de Craciun, si de Revelion, am grija, chiar daca am cinci concerte, sa fiu la 12 noaptea cu ei, macar zece minute. Alintul Pepe vine de la unul din fratii mei, care incerca sa-mi spuna, de fapt, bebe... La scoala, pana in clasa a patra, nici nu raspundeam la numele meu, Ionut Pascu.
"Cat simt ca sunt iubit,
ma consider fericit si implinit"
- Esti o vedeta cu tabieturi?
- Nu cred. Ma feresc de ele, pentru ca mi se par semne de imbatranire. Azi m-am trezit la 7:30 dimineata, dar nu m-am mai trezit de secole la ora asta. Uneori beau cinci cafele, alteori deloc. Nu respect nici un obicei zilnic. Singurele pe care le respect sunt muzica si concertele. Mi s-a reprosat, de altfel, ca nu-mi iubesc decat fanii. Eh, nu e chiar asa. Ha! Ha! Nici vicii nu prea am. N-am fumat niciodata, iar de baut, beau la petreceri cat sa ma simt bine si sa nu se vada pe fata mea. Sunt si foarte "transparent". Se vede clar daca sunt suparat sau vesel, nu pot sa ascund asta. Din fericire, ma enervez foarte rar. Reteta mea de viata armonioasa consta in eliminarea tuturor lucrurilor care-mi fac rau. Sigur ca apar mereu probleme. Trebuie la inceput sa incerci sa schimbi ce nu merge, iar daca nu poti, mai bine elimini.
- Esti un tip monden sau retras? Cum iti petreci timpul liber?
- Cel mai mult imi place sa ma vad cu prietenii din copilarie. Nici unul nu ma considera Pepe artistul, care nu-i mai baga in seama. Sunt, de altfel, singurii prieteni pe care ii consider adevarati. Cu ei imparteam un suc la dozator cand eram mici, cu ei imi cheltuiam banii. Am prieteni si in muzica, dar sunt mai rezervat cu prietenii pe care mi i-am facut dupa ce am devenit celebru. Imi place sa merg la inot, la masaj, la cumparaturi. Cumpar des haine, parfumuri si cadouri, iar prietena mea e si mai rau ca mine, ar cumpara tot magazinul. Imi place, de asemenea, sa calatoresc afara din tara. Atunci ma simt cu adevarat liber, nu mai intoarce nimeni capul dupa mine. Sunt alt om, ma revars, mi se pare chiar ca vorbesc mai tare dupa ce trec granita.
- De cateva luni ai o iubita foarte frumoasa si, pe deasupra, cunoscuta si ea, Oana Zavoranu. Cum se traieste intr-un cuplu de celebritati? Va intelegeti unul pe altul?
- Nu conteaza rangul persoanei de langa mine, poate sa fie si o fata simpla de la tara. Pentru mine conteaza doar dragostea si atat. Ne stim mai demult si ne-am placut dintotdeauna, dar fiecare avea atunci alta relatie si am pastrat distanta. De-abia acum am aflat ca impartaseam sentimentele egale. Sper din suflet ca am semnat amandoi un contract pe termen lung. Exista sinceritate in relatia noastra. Nu ne ascundem nimic. Suntem echilibrati. Traiesc o poveste de dragoste cum n-am mai trait niciodata, imi da forte noi. Conteaza mult sa ai langa tine o femeie frumoasa, o femeie puternica, o femeie desteapta, care bineinteles sa te si iubeasca. Cand simt ca sunt iubit, ma consider fericit si implinit.
Foto: Petre Cojocariu