Pe langa cladirea - zgarie nori - de forma cilindrica, avand un varf ascutit, cladire pe care localnicii si vizitatorii au botezat-o cu tandrete Creionul (data fiind asemanarea ei cu forma modestului instrument de scris), stau raspandite, intr-o succesiune bine gandita, spatii de 1-2-3 etaje, cu pereti de sticla, legate intre ele cu pasarele stravezii de zeci de metri. Vizitarea lor este inlesnita de trotuare rulante, de scari mecanice. Peste tot, plante ornamentale si spatii de recreere care se intrec in frumusete si eficienta. Iar "vuietul"... Vuietul este specific unui mare for in care mii si mii si mii de oameni vin sa admire Cartea. Sa-si arate dragostea pentru Lectura. Si asta, intr-o lume in care marele rival, Computerul, spera intr-o victorie iminenta.
Cat despre "locatiile" propriu-zise, as enumera doar cateva: Standul Editorilor Internationali, intins pe cateva etaje, Standul agentilor literari, Standul dedicat literaturii de fictiune si non-fictiune (mai multe etaje), Centrul dedicat literaturii pentru copii, un altul dedicat Spiritualitatii - respectiv Religiilor si alte cateva dedicate Cartilor de arta, ori Turismului. Centrul de presa a avut parte de un spatiu larg, bine dotat cu tot ce trebuie ca sa fii informat asupra proportiilor si anvergurii acestui focar de cultura. Gazdele s-au gandit, desigur, si la un "Post de prim-ajutor", la o "Gradinita" de adapostit copiii vizitatorilor, la un "Punct de pompieri" si - fireste! - la un spatiu al "Politiei" - destul de discreta, altminteri.
Cat priveste Standul Romanesc, organizat de Ministerul Culturii, pot sa afirm ca in acest an el a reprezentat o mare reusita. Si o spun nu pentru ca am avut bucuria de a fi invitata, impreuna cu Alex Mihai Stoenescu si cu Victor Neumann sa ne lansam acolo cartile - unele traduse in limba engleza -, ci deoarece chiar asa a si fost. Iata si cateva argumente:
- Pentru prima oara, spatiul national a cuprins 96 de metri patrati care au gazduit, in rafturi simple, albe ca si peretii, 1500 de volume provenind de la 60 de edituri. Aici s-au facut lansarile de carte ale celor 3 scriitori invitati la Targ, in fata unui public mai numeros decat ne-am fi asteptat. Ca si in prezenta unor radiouri, televiziuni si ziare importante. Pentru prima oara, Standul Romanesc a prezentat "Sectia nationala a Consiliului International al cartii pentru copii si tineret". Standul a cuprins doua puncte distincte. Primul a prezentat material publicitar - semnat Hermann Fabini - privind Sibiul - viitoarea Capitala Culturala a U.E., si al doilea - material publicitar privind Muzeul Taranului Roman. Standul Romanesc a fost onorat de vizita I.P.S. Serafim, Mitropolitul pentru Germania si Europa Centrala. S-au primit felicitari pentru calitatea standului si din partea organizatoarei Salonului de carte de la Paris - doamna Veronique Cordier -, ca si din partea organizatoarei de programe de la Targul de Carte de la Leipzig, doamna Benedicte Moncel. Dupa cate stiu, Romania - si cartile ei - au si fost deja invitate - in semn de apreciere - la Targurile de carte de la Paris, Leipzig, Frankfurt si... Tokyo, ce urmeaza a se organiza in 2005.
In sfarsit, cateva remarci strict personale: 1. Cam ostentativ si galagios vastul Stand al Lumii arabe (invitat de onoare al Targului), superb cel polonez, ca si cel turcesc. Distante, arogante, dispretuitoare chiar, reprezentantele marilor edituri pariziene, Gallimard, Payot, Grasset, Larousse, Nathan, care, afland ca vin din Romania, mi-au cam intors spatele. Frumos, decorativ si... apetisant standul maghiar. Da, apetisant, pentru ca in penultima zi a Targului, colegii maghiari le-au oferit vizitatorilor un festin compus din feluri unguresti traditionale, care au atras nu atat amatorii de carte, cat pe cei pofticiosi. M-au impresionat persoanele foarte, foarte in varsta, aduse la stand in carucioare de catre copiii si nepotii lor. M-au impresionat copiii mici-mici, care, sub privirea tandra a parintilor foarte tineri, atingeau cartile cu desene frumoase ca pe niste jucarii magice in care se ascunde Mos Craciun... Si, pentru ca totul sa fie ca in... cartile cu povesti, pe toata durata Targului, la Frankfurt soarele a fost darnic, de parca ar fi citit, si el, Micul Print.