Busuioaca de Rhodesia

Ion Longin Popescu
In 1924, Romania exporta in Marea Britanie mari cantitati de sampanie. La acea data, tara noastra avea deja o traditie de 83 de ani ca producatoare de vinuri spumante, fiind cotata a patra din lume, dupa Franta (1544), Ucraina (1799) si Germania (1826).

Prima sampanie romaneasca a fost preparata de marele agronom Ion Ionescu de la Brad in 1841. De atunci si pana astazi, pe teritoriul romanesc au luat fiinta numeroase societati de preparare a vinurilor spumante. In anii 80, Romania ajunsese la o productie anuala impresionanta: circa 15-20 de milioane de sticle, provenind din marile crame de la Murfatlar, Cluj, Timisoara, Alba-Iulia, Panciu, Simleul Silvaniei, Apoldu de Sus, Bucium, Braila etc. Astazi, potrivit oenologului Ion Pusca, creatorul sampaniei de Panciu, productia este mult mai mare, data fiind invazia de firme straine care pun in vanzare vin spumant ieftin, obtinut in rezervoare, spre deosebire de metoda clasica de fermentare direct in sticle. Trecand peste detalii, putem spune ca vinurile spumante romanesti au fost tot timpul o prezenta notabila pe pietele internationale, obtinand numeroase medalii de aur si argint. Ca sa nu mai vorbim de productia generala de vinuri, unde tara noastra detine locul al Ix-lea in lume, din cele 50 de tari cultivatoare de vita de vie (conform Oficiului International al Viei si Vinului din Viena).
Acestea fiind datele realitatii, te-ai astepta ca ele sa fie recunoscute macar de oenologii mari ai Europei, daca nu de publicul consumator. Din pacate, pe fondul unui dezinteres condamnabil al guvernantilor de la Bucuresti (recent, in Tara Bascilor, am aflat ca reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, care s-au deplasat la St-Jean-Pied-de-Port, in loc sa invete din experienta celebrei familii de viticultori Brana, au stat mai mult prin magazine, la cumparaturi), sampania romaneasca este ignorata de cine te-ai astepta mai putin. Anume, de 50 de mari oenologi, in frunte cu asa-numitul "Guru al Sampaniei", celebrul scriitor britanic Tom Stevenson, redactor de rubrica la cunoscuta revista "Wine Magazine" si detinator a 22 de premii, din care 13 numai pentru lucrarile scrise in domeniul vinurilor spumante. Intr-o editie de lux, tradusa in cateva limbi, monumentala sa monografie intitulata, in franceza, "Les vins mousseux du monde, le champagne" (Vinurile spumante ale lumii, sampania), ignora complet Romania ca producatoare de astfel de vinuri. Intr-o introducere in care, e drept, detroneaza Franta ca inventatoare a sampaniei, citand documente din care reiese ca englezii au imbuteliat prima sticla cu 30 de ani inaintea francezului Dom Perignon, Tom Stevenson nu foloseste niciodata, nici macar la "index", numele tarii noastre, in cele peste 330 de pagini ale cartii. Este greu de crezut ca nici unul dintre cei 50 de specialisti care au colaborat la scrierea volumului n-au observat stupida omisiune. Dupa cum spunea Ion Pusca, cel putin 7-8 dintre ei au fost sigur la Bucuresti si in cele mai vestite crame romanesti, unde nu numai ca au gustat sampania romaneasca, dar au si plecat incarcati cu mostrele preferate. Lansata ca "un ouvrage complet" (o opera completa), lucrarea lui Stevenson pare, dupa toate indiciile, rodul unei conspiratii impotriva unui puternic concurent din piata europeana: Romania. Daca nu pomeneste nimic de Panciu sau de Simleul Silvaniei, in schimb Tom Stevenson are grija sa insire verzi si uscate despre sampania din Kenya si Zimbabwe - tari care cultiva vie din 1982, respectiv 1960! Asadar, Anglia, tara de destinatie in anii 30 a celebrei sampanii romanesti Mott, printr-un stupid ignorant, pe nume Tom Stevenson, intr-o lucrare plina de ambitii, aduce o ofensa marelui nostru inaintas Ion Ionescu de la Brad si tuturor producatorilor romani de vinuri spumante (mousseux). Desigur, in fata acestei nedreptati, guvernantii de la Bucuresti sau macar consilierii economici de la ambasadele din Londra sau Paris nu stim sa fi suflat o vorba. Sunt aceiasi slujbasi timorati si indiferenti, care nu se sinchisesc daca unele televiziuni straine numesc Ciocarlia - "o melodie creata in pusta maghiara", iar dansurile de pe Somes - "ritmuri tiganesti interpretate de orchestra lui Nemeth Zoltan". Pana cand in diplomatie nu vor fi trimisi mai multi tineri bine pregatiti, demni si liberi de prejudecati, astfel de situatii se vor repeta. Oricand unul ca perfidul Stevenson poate spune, de ce nu, ca Zghihara provine din Kenya, Babeasca din Zimbabwe sau... Busuioaca din Rhodesia.