Biserica, purtator de drapel al campaniilor ecologice

Ion Longin Popescu
Teologul Roman Juriga - Directorul Academiei Ortodoxe din Vilemov, Cehia

"Numai valorile crestine pot ajuta la salvarea vietii pe pamant"

"In lumea de astazi se impune sa avem un comportament ecologist in fiecare zi. Sa fim constienti de schimbarile climatice ajunse intr-o dinamica ingrijoratoare, sa invatam sa luptam, sa nu mai stam pe margine. Biserica este cea care ne poate conduce prin meandrele acestei lumi, caci ea singura are intelepciunea de a aseza ecologia pe fruntile noastre, ca pe o coroana a Creatiei. Creatorul ne priveste de sus, iar noi asteptam si cerem de la El indurare, iubire si toate lucrurile bune care cad din cer: apa, vantul si lumina soarelui. Dar sa nu uitam: aceleasi lucruri bune sunt asteptate de la noi; nu mai putem sa avem un comportament iresponsabil fata de natura, folosindu-i pana la epuizare resursele."
Cu aceste cuvinte si-a impresionat recent auditoriul romanesc din Sibiu teologul Roman Juriga, directorul Academiei Ortodoxe din Vilemov, Cehia, unul dintre ecologistii de avangarda ai Europei de Sud-Est, care a creat in cadrul Academiei pe care o patroneaza un spatiu al ecologiei practice, unde face demonstratia producerii energiei "curate", obtinute din utilizarea capacitatilor bio, solare si eoliene. Ingrijorat ca, deocamdata, Bisericile crestine din estul Europei au facut prea putin pentru a dialoga cu societatea pe teme ecologice, d-l Juriga nu uita sa reaminteasca faptul ca"purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru lume ar trebui sa inspire Bisericile la un comportament identic, placut lui Dumnezeu. Altfel, distrugerea irationala a mediului inconjurator va apasa si pe umerii Bisericilor si se va rascula impotriva omului rau si patimas, secularizat si supus comunismului fara limite".

"Cerem Bisericilor sa vina cu noi,
la lupta, impotriva companiilor
care distrug mediul inconjurator"


- In fostele tari comuniste, politicienii au luat ecologia drept un "lux" costisitor, un moft adus din Occident. Daca introducem si dimensiunea religioasa in ecuatie, ei nu mai inteleg nimic. Care este perceptia dvs. asupra acestei chestiuni? - Daca ecologia este greu de acceptat si inteles, atunci sa le spunem simplu: priviti, domnilor, clima se schimba teribil de iute, furtunile cele mai devasta-toare alterneaza cu seceta crunta, in mai putin de 50 de ani vom avea zone de desert in Europa, padurile de pe mari suprafete vor disparea, iar resursele vor seca dramatic. Asa vor intelege? Ca sa putem afla un raspuns, ar trebui sa privim putin in trecut, la regimurile comuniste cu care ne-a pedepsit Dumnezeu pe toti. Atat Bisericile, cat si ecologistii nu si-au putut ridica vocile, cu toate ca au avut loc cele mai infioratoare distrugeri de mediu pe altarul asa-zisei dezvoltari multilaterale. Cei care au indraznit, totusi, sa aduca unele blande critici proiectelor economice au fost concediati si persecutati, indiferent ca a fost vorba de Rdg, Bulgaria sau Cehoslovacia. Nici in era postcomunista situatia nu s-a schimbat prea mult. Dupa explozia de simpatie pentru verzi, de la inceputul anilor 2000, cand unele guverne au adoptat chiar excelente legi ale mediului, a urmat confruntarea cu noii capitalisti, intrati in posesia resurselor si a fabricilor. Liderii politici au observat, la randul lor, ca implementarea restrictiilor ecologice costa mult. Astfel, fostii comunisti transformati peste noapte in stapanii uzinelor, minelor, combinatelor chimice si centralelor electrice, cu sustinerea unor politicieni corupti, au trecut la atac impotriva ecologistilor, incercand sa-i discrediteze ca fiind "anarhisti", "teroristi", "criminali" si chiar "comunisti" care submineaza noile democratii. Materialismul practic a inlocuit cu succes materialismul ideologic, nenumarate proiecte fiind puse in opera fara consultarea publicului, asa cum cer reglementarile Ue. Pentru noii potentati, consumismul este ceva bun, recomandabil, in timp ce economisirea energiei si a resurselor, o poveste pentru copiii retardati.
- Ati afirmat ca numai Biserica ne poate conduce spre intelegerea profunda a ecologiei. Romanii va cred, deoarece Biserica Ortodoxa Romana a incercat oprirea proiectului aurifer de la Rosia Montana. Este insa suficient acest pas?
- Nu sunt suficiente doar declaratiile. Cerem tuturor Bisericilor crestine sa vina cu noi, laicii, la lupta impotriva companiilor care distrug mediul inconjurator. Speram sa accepte provocarea. Poate preotii occidentali vor spune ca n-ar trebui sa vorbeasca tocmai ei despre schimbarea climei si alte aspecte ecologice, dar avem sperante la Bisericile din Est. Ele au aratat si in trecut intelegere si apropiere de oameni, au inflorit si au crescut chiar sub dictaturi. Cand aceste Biserici, ortodoxe, catolice sau neoprotestante, isi vor ridica vocile impreuna cu credinciosii lor, salvarea mediului va fi realizabila.
- Dar multi vor spune ca nu pot realiza nimic, ca globalizarea nu poate fi oprita, deci nici proiectele industriale mamut. Ce-i de facut?
- Tocmai de aceea este necesara interventia Bisericii, dezvoltarea dialogului ei cu societatea. Preotii sa predice in altar, dar sa militeze si in adunarile publice, in mijlocul comunitatilor, asa cum l-am vazut intr-un film pe "Popa din Carpinis", devotatul parinte care s-a ridicat in apararea satelor, cimitirelor si bisericilor amenintate cu distrugerea de proiectul de la Rosia Montana. Omul simplu este neputincios fata de realitate. Traim in secolul nesigurantei. Cum iesim din acest cerc? Cu ajutorul Bisericii, desigur. Tot mai multi crestini au inceput sa inteleaga ca grija pentru mediu, pentru dezvoltarea durabila, ca dragostea pentru creatia lui Dumnezeu sunt legate direct de spiritualitatea si marturisirea crestina. Numai valorile crestine pot ajuta la salvarea vietii pe pamant. Sunt necesare schimbari structurale disperate in Europa Unita si in restul lumii. Daca Biserica nu se implica, vom asista la distrugeri ireversibile, la schimbarea climei la nivel planetar. Inundatiile si seceta afecteaza milioane de oameni, iar acest lucru nu este ceva ce se va petrece intr-un viitor incert, este ceva ce se petrece deja in prezent!

"Cauza motilor din Rosia Montana
este si cauza noastra"


- Oare a incetat Dumnezeu sa poarte de grija creatiei Sale?
- Daca acest lucru s-ar fi intamplat, El ar fi putut sa distruga lumea pana acum. Intr-adevar, pacatul este raul cel mai mare care ameninta natura. Lacomia unora pentru aur, pentru averi, pentru imbuibare, pacatul "pur" prin excelenta - distruge muntii si asezarile, ruineaza sufletele, rataceste mintile. Sfantul parinte de la Constantinopol afirma ca existenta relelor si nenorocirilor naturale sunt ingaduite de Dumnezeu in scop pedagogic, pentru a-l face pe om sa se desprinda de cele materiale si trecatoare si sa se apropie de cele spirituale si vesnice. Dar ma tem ca lipseste ascetismul in viata noastra, fiindca prea des uitam sa ne punem intrebarea: "Care sunt lucrurile de care avem cu adevarat nevoie?". Chiar ne sunt utile instalatiile de sunet hi-fi, palatele, iahturile, iaurtul si branza de capra din Franta, capsunile din Spania, piersicile din Grecia? Noi nu le avem acasa pe ale noastre si nu putem trai cu ceea ce avem? Iata unde trebuie sa intervina Biserica, iata ceea ce numim ortopraxia, ortodoxia practica. Sa angajeze dezbateri serioase teologice si sa se implice in lupta impotriva lobby-urilor economice transnationale, oferind alternative de dezvoltare durabila, surse curate de producere a energiei. Minciunile nemiloase ale unor companii si politicieni corupti, care promit bunastare si dezvoltare in schimbul spolierii resurselor, atat de aur, cat si de petrol sau carbune fosil, nu mai pot ascunde dezastrul ce ni se pregateste.
- Adeseori in istorie, Bisericile au fost de partea popoarelor lor in timp de restriste. Credeti ca o vor face si intru salvarea mediului natural?
- Oamenii Bisericilor s-au sacrificat in multe randuri pentru Hristos si pentru umanitate. In mod surprinzator, cand au fost de partea celor multi, au crescut si au inflorit. Dar cand au luat partea celor puternici, bogati si rai, caci sunt consemnate si astfel de situatii, Bisericile si-au pierdut forta spirituala si credibilitatea.
- La Vilemov ati construit un spatiu ecologic, unde spiritul si trupul sunt in armonie, si pe care l-ati numit "Academia Ortodoxa". Nu seamana mai degraba cu o manastire?
- Intocmai, dar este o manastire laica, daca putem spune asa. Este un loc al provocarii pentru orice credincios, deoarece punem la lucru natura asa cum ne-a dat-o Dumnezeu, fara sa intervenim brutal, iresponsabil. Oferim un model, un experiment si o dovada de actiune practica din partea Bisericii ortodoxe, acuzata adesea ca nu se implica in societate. Mai precis, Academia din Vilemov si constructiile adiacente sunt iluminate, incalzite si mentinute curate prin metode neconventionale: curent electric produs de vant, apa calda si incalzire de la soare, gaz metan produs de biomasa, curatarea apelor uzate in propria statie de filtrare etc. Desigur, companiile de carbune si petrol au minimalizat acest proiect, spunand ca nu este rentabil, ca este o joaca de oameni mari. N-am fost descurajati si am construit un sistem solar mai mare, pentru incalzirea apartamentelor in care locuim, si doua sisteme fotovoltaice pentru asigurarea necesarului de curent electric pe tot timpul anului. Am construit chiar o moara de vant a carei productie de electricitate o vindem vecinilor si ne acoperim costurile de intretinere ale intregului complex.
- Cine sunt acesti vecini?
- As spune ca intrebarea este foarte importanta, deoarece ecologia ne invata astazi ca traim intr-o lume interdependenta, ca prin faptele noastre din acest colt de lume ii afectam si pe cei de la celalalt capat al pamantului. Deci, fiecare om de pe planeta este vecinul nostru. Stiinta mediului ne invata ca nu exista decat un singur aer, o singura apa, un singur soare pentru toti. Deci, nu putem pretinde ca faptele noastre nu au impact asupra celorlalti. Insasi mantuirea noastra depinde, dupa cum ne invata Mantuitorul, de felul relatiilor pe care le avem cu semenii nostri. Astazi, din cauza catastrofelor de mediu, s-au inmultit oamenii flamanzi, goi si extrem de saraci. Iata de ce actiunea in favoarea protectiei naturii este atat de necesara. Motii din Rosia Montana, care se opun proiectului ce ingrijoreaza intreaga Europa, sunt vecinii nostri, si de aceea cauza lor este si cauza noastra. Guvernul si parlamentul roman ar trebui sa urmeze exemplul tarii mele, unde folosirea cianurii in flotatia aurului a fost interzisa inca din 2002. In acest fel, noi am scapat de un mare stres, de multe surse de coruptie si de un pericol major pentru mediul inconjurator.

Lui Roman Juriga ii puteti scrie la
e-mail: orthodoxa@quick.cz sau la adresa: Pravolslavna Akademie, 78323 Vilemov, str. Litovle 159, Cehia