Am urmarit cu sufletul la gura, de aici, din Toronto, alaturi de fetita mea, evolutia fetelor noastre la gimnastica!
Am suportat cu stoicism comentariile celor trei reporteri de la Nbc, care au fost extrem de rautacioase! La fiecare mica greseala sau ezitare a fetelor noastre numai ca nu ziceau: "Zbarca baba pe lopata", si la orice mare greseala de-a echipei americane, subliniau cat de mult muncesc aceste fete si ce mare presiune psihica e pe ele! Tot timpul cat a durat competitia, am auzit numai cat de mult a muncit echipa americana sa detroneze echipa Romaniei si mi s-a parut atat de neprofesional!
Am retrait emotiile de acum 28 de ani, cand Nadia si Teodora concurau aici, in Canada, si pentru ca sunt de varsta lor, am revazut cu ochii mintii fiecare Olimpiada ce a urmat acelei memorabile Olimpiade de la MontrEal si victoriile alor nostri, care au conditii de lucru poate mai putin performante, dar au stofa de campioni!
Daca se poate, transmiteti felicitari din suflet fetelor noastre si antrenorului Octavian Bellu, pe care comentatorii de la Nbc il citau la fiecare doua minute!
Desi traim aici de ceva ani, si fetita mea, Miruna, era doar o pitica de cinci ani cand am venit in Canada, mi-a zis: "Mama, sunt asa de mandra ca sunt romanca, si asa voi fi mereu!".
Inca o data, de aici, de la Toronto, unde am stat drepti cand s-a cantat imnul Romaniei, pentru echipa romana de gimnastica, felicitari din suflet si succes in continuare!
Liliana Chitoi - Toronto, Canada