Primele stiri despre canalul Bistroe au venit exact cand Delta Dunarii incepuse sa reinvie, tocmai atunci cand organizatii internationale laudau Administratia Rezervatiei pentru felul in care gestionase in ultimii ani aceasta superba bijuterie naturala a Romaniei. Stirile despre Bistroe au ajuns la urechile opiniei publice in mai 2004, curand dupa ce s-au stins ultimele artificii ale sarbatorii de intrare a Romaniei in Nato. Interesant, nu-i asa? Exact atunci au inceput in fapt lucrarile de adancire si de latire a unui canal natural, aflat in partea ucraineana a Deltei, si tot atunci au aparut primele proteste. Numai ca autoritatile romane au stiut, sau ar fi trebuit sa stie de multa vreme, despre proiectele Ucrainei, pentru ca acestea nu au fost niciodata tinute secrete. Ministerul ucrainean al transporturilor a demarat lucrarile inca de la sfarsitul lui 2001. Apoi, in 2002, Ministerul de Externe de la Kiev a finalizat propunerea de proiect, care prevedea ca 5600 de hectare din Rezervatia Biosferei ucrainene sa fie retrase si intrebuintate comercial. Atunci ar fi trebuit institutiile romanesti sa inceapa sa protesteze. Numai ca nu s-a intamplat asa. Apoi, Ucraina a declarat zona respectiva "de interes strategic national". Academia Ucraineana de Stiinte intra deja in conflict de opinii cu guvernul, si o delegatie comuna Unesco - Conventia Ramsar pentru zone umede era invitata sa evalueze situatia. De prisos precizarea ca ucrainenii n-au tinut niciodata cont de parerile acestei comisii, cum avea sa nu tina cont de nici unul dintre protestele internationale. Romania a protestat foarte tarziu, odata cu oficialitati ale Uniunii Europene, odata cu Guvernul Sua si cu felurite organizatii de protectie a mediului. Mamutul ucrainean a trecut cu usurinta peste toate acestea.
Sarabanda declaratiilor si a luarilor de pozitie in cazul faimosului deja canal Bistroe a culminat, pe 26 august 2004, cu "inaugurarea" teatrala a acestuia de catre presedintele Leonid Kucima care, imbarcat pe o nava luxoasa, inconjurat de colaboratorii sai politici, dar si de vedete militare, a dat ordinul ca circulatia pe "noul Bistroe" sa fie redeschisa. Nici o nava de mare tonaj insa nu a trecut inca pe-acolo, din simplul motiv ca marele canal de trafic maritim Bistroe este foarte departe de a fi gata. Dupa numai cateva luni de lucrari, desfasurate cu o mare risipa de publicitate, ca si cum partea ucraineana ar tine cu tot dinadinsul sa atraga atentia asupra sa, aceasta falsa inaugurare la cel mai inalt nivel nu face decat sa sporeasca numarul intrebarilor. E limpede ca Ucraina incearca sa prezinte ceea ce s-a facut pana acum drept mult mai mult. Faimosul canal Bistroe nu are decat vreo 8 km, numai ca Ucraina vorbeste despre 160 de km, punand la socoteala si canalul Chilia, care de fapt este granita cu Romania. Lucrarile la o intreprindere de o asemenea anvergura vor dura ani multi si vor costa niste sume cu foarte multe zerouri. Explicatii pentru modul acesta de a actiona sunt multe, insa majoritatea observatorilor considera ca Ucraina joaca o carte cu mai multe fatete. Pe de-o parte, este vorba in mod clar de interese economice majore si de o spargere a monopolului romanesc la gurile Dunarii. Pe de-alta parte, acest canal Chilia, care reprezinta 90% din senalul navigabil pe care-l vrea Ucraina, fiind granita cu Romania, este de fapt granita acestei tari si cu Nato, si, in curand, cu Uniunea Europeana. Interesele strategice si comerciale ale Ucrainei sunt enorme in aceasta zona. Sa nu uitam despre divergentele de opinii ale simpaticilor nostri vecini, in ceea ce priveste platoul continental si zonele exclusive ale Marii Negre, ca si intentia anuntata a Ucrainei de a exploata zacaminte petroliere in Insula Serpilor. Canalul Bistroe pare a fi o axa majora a intereselor ucrainene in zona. Sa mai punem la socoteala, in acest an electoral al lui Kucima, si posibilitatea existentei unor interese legate de finantarea canalului. Pentru ca una e sa spui ca largesti si adancesti 8 km de canal care exista deja, si alta e sa vorbesti in fata publicului despre constructia unui canal de 160 de km. Costurile sunt diferite, iar comisioanele pot urca la zeci de milioane de dolari.
Aceasta fiind situatia, nu este de mirare ca autoritatile ucrainene trec cu dezinvoltura peste toate conventiile internationale pe care le-au semnat, peste toate acordurile, si ca raman surde la protestele unei lumi intregi.
Virgil Munteanu,
Guvernatorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii:
"Kucima a inaugurat un canal pe care,
deocamdata, nu pot circula nave.
A fost o chestiune de imagine"
- D-le Guvernator, cu cateva luni in urma ne bucuram ca Delta noastra e pe drumul cel bun, ca expertii internationali in mediu apreciaza ceea ce facem cand, iata ca un nou pericol planeaza asupra Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii: canalul Bistroe, pe care ucrainenii l-au inaugurat oficial in prezenta presedintelui Kucima. Cat de grava este situatia?
- Daca vorbim despre perspectiva ca un canal de navigatie de mare adancime pentru nave maritime sa fie deschis, vorbim despre un pericol major pentru echilibrul hidrologic si natural al intregii Delte a Dunarii. Situatia ar putea sa devina extrem de grava si avem toate motivele sa ne temem de un impact devastator, mai intai asupra partii de nord-est a Deltei secundare, a bratului Chilia, apoi asupra intregului ecosistem. Un asemenea canal trebuie sa vi-l ima-ginati aratand cam la fel ca bratul Sulina al nostru. Adica imens, foarte adanc, foarte lat. Deocamdata, ceea ce au inaugurat ucrainenii, in frunte cu presedintele Kucima, este un segment de opt kilometri. Acest segment este de fapt "faimosul canal Bistroe", care leaga bratul Chilia de Marea Neagra, si acolo ucrainenii au facut niste lucrari de latire si de adancire. Restul canalului despre care vorbeste toata lumea, pana la lungimea totala de 164 de kilometri, este chiar canalul Chilia, iar acesta este al ucrainenilor, in aceeasi masura in care este si al nostru, al romanilor. Cat despre segmentul de 8,4 km inaugurat de presedintele ucrainean, nu stiu daca pe-acolo chiar pot circula nave maritime, pentru ca timpul in care ei au facut lucrari a fost foarte scurt, de numai cateva luni. Pentru ucraineni, a fost mai mult o chestiune de imagine aceasta inaugurare, menita poate sa demonstreze hotararea lor de a avea in cele din urma acest canal. In ceea ce ne priveste, este clar ca Delta noastra va avea de suferit. Deja, lucrarile de amenajare pe care le-au operat ucrainenii au deranjat echilibrul fragil al acestei zone, care ar fi trebuit sa se bucure, conform statutului sau, de o protectie absoluta, garantata de conventiile internationale, la care Ucraina, ca si Romania, este parte. Viitorul e si mai sumbru. Drenajele substantiale necesare pentru deschiderea bratului Bistroe catre mare vor afecta iremediabil habitatul vital al pasarilor acvatice, care folosesc bancurile de nisip aflate in zona pentru reproducere. Acelasi lucru se va intampla cu zonele de depunere a icrelor in apele de coasta cu adancimi reduse, cu rezultate dezastruoase pentru pescuitul local. Partea ucraineana incearca sa minimalizeze efectele, dar in realitate, impactul estimat este alarmant. Delta Dunarii, cu cele trei brate principale ale sale, este de fapt un sistem hidrologic foarte delicat. Daca pe unul dintre brate, prin lucrari de adancire si largire - ceea ce fac ucrainenii acum -, atragi mai multa apa, atunci va fi mai putina apa in restul Deltei. Echilibrul acestui mecanism foarte sensibil se strica. Partea de nord a Deltei noastre ar avea prima de suferit, pentru ca acolo sunt unele dintre cele mai frumoase lacuri. Tot acolo se afla marea colonie de pelicani de la Rosca Buhaiova, ca sa nu mai vorbim despre padurea Letea, arhicunoscuta rezervatie care ar fi distrusa. Aceasta, la prima vedere, pentru ca nimeni nu poate estima cu adevarat consecintele acestor lucrari, in absenta unui adevarat studiu de impact asupra mediului. Acest studiu ar fi fost necesar sa fie facut inaintea inceperii oricaror lucrari, numai ca ucrainenii stiau foarte bine ca un studiu facut de experti internationali independenti nu le-ar fi fost favorabil. De fapt, asta cere toata lumea, oficialii europeni, cei americani si partea romaneasca: oprirea lucrarilor pana la efectuarea unui studiu de impact asupra mediului si evaluarea consecintelor acestor lucrari. Opozitia fata de acest proiect s-a manifestat de la inceput chiar in Ucraina, caci cei care au tras primele semnale de alarma, foarte interesant, au fost cateva organizatii ecologiste ucrainene si Administratia Biosferei din Ucraina, adica omologii nostri, care se opun si ei din rasputeri acestui canal. Eu am discutat de nenumarate ori cu directorul lor, cu care avem relatii destul de stranse, asa cum este normal, si ei sunt constienti de riscurile enorme pe care le-ar comporta un canal de asemenea dimensiuni, ce ar taia exact zona strict protejata. Numai ca aceia care decid in aceasta problema nu sunt ei. Amenajarea acestui canal de navigatie pare o chestiune atat de importanta pentru oficialii ucraineni, probabil din ratiuni economice si strategice, incat parerile expertilor in mediu, fie ei ucraineni, romani sau internationali, nu mai conteaza.
- Reactia comunitatii internationale a fost viguroasa, Comisia Europeana, guvernul Statelor Unite au protestat fata de constructia canalului, insa Ucraina nu pare sa se sinchiseasca prea mult de toate acestea...
- Da, este adevarat ca initiativa Ucrainei a provocat reactii puternice la nivel european, si nu numai, dar aceste reactii nu au influentat cu nimic pozitia vecinilor nostri, cu privire la constructia canalului. Opozitia internationala nu a reusit sa anuleze insa "inaugurarea" canalului de la sfarsitul lunii august, asa cum nu au avut nici un efect nici protestele unor puternice organizatii Ecologiste Internationale, ca Fondul Mondial Pentru Natura - Wwf. Pozitia Ucrainei nu s-a modificat in nici un fel si nici nu cred ca exista posibilitati de a determina o schimbare.
D-l Herve Lethier,
Expert international in mediu
"Nu sunt judecator, dar, in opinia mea,
Ucraina nu a respectat reglementarile
internationale in acest caz"
Cu cateva luni in urma, revista noastra publica un interviu cu Herve Lethier, expert international in mediu, agreat de Uniunea Europeana si de alte organisme internationale, inclusiv Unesco, pentru anumite evaluari ale unor zone protejate. Herve Lethier a fost de mai multe ori in Romania si a intocmit mai multe rapoarte pentru aceste organisme. Se poate spune, deci, ca este un bun cunoscator al situatiei din Delta. Este el unul dintre aceia care au certificat ca Delta Dunarii a inregistrat progrese remarcabile in ultimii ani in directia conservarii ecologice. Tot el a fost trimis, nu cu mult timp in urma, in misiune in partea ucraineana a Deltei, de catre Consiliul Europei, pentru a evalua situatia creata. La ora la care scriem aceste randuri, raportul lui Herve Lethier nu a fost inca facut public, el aflandu-se pe masa oficialilor europeni. Cu toate acestea, ne-a acordat un scurt interviu:
- Deci, in acest moment, dupa ce canalul Bistroe a fost deschis "oficial", dupa ce Kucima a ordonat "reluarea navigatiei" pe Bistroe, se vad deja efecte? A scazut apa pe celelalte brate ale Deltei?
- Deocamdata nu se vede nimic. Apele sunt in cote normale. Consecintele se vor vedea probabil in timp.
- D-le Lethier, care este, in realitate, nivelul de risc al canalului Bistroe pentru Delta Dunarii?
- Nu am avut acces la suficiente date si informatii din partea Ucrainei, pentru a putea aprecia corect nivelul riscurilor, pentru ca Ucraina nu a facut un adevarat si serios studiu de impact asupra mediului. Mai mult decat atat, argumentele economice ale autoritatilor locale nu sunt convingatoare, iar asteptarile lor par exagerate. Mai grav: costurile ecologice ale proiectului nu au fost luate in considerare nici o clipa in estimarile lor. Oricum, fara nici o indoiala, navigatia pe canalul Bistroe va afecta in mod semnificativ dinamica naturala a estuarului Bistroe, imprejurimile sale si echilibrul ecologic al canalului. A doua faza a proiectului, care va include dragarea unor parti din canalul Chilia, va afecta in mod dramatic partea de nord a Deltei Romanesti. Acest proiect are un caracter international si, in sensul legilor internationale, ar trebui examinat in comun de tarile implicate, impreuna cu comunitatea internationala. Aceasta atitudine ar putea fi foarte folositoare, mai ales pentru autoritatile ucrainene, in perspectiva integrarii europene pe care acestea sustin ca o doresc.
- Delta Dunarii este o zona protejata de mai multe conventii internationale, la care este parte si Ucraina. Cum pot aceste conventii si chiar Europa Unita sa intervina in situatia in care Ucraina inaugureaza canalul, in ciuda opozitiei internationale?
- In opinia mea, ar trebui organizata o intalnire internationala cat mai curand cu putinta, la invitatia Ucrainei, pentru a defini, impreuna cu alte organisme europene, guvernamentale si nonguvernamentale, un plan de actiune corect. Acest plan de actiune ar trebui finantat cel putin partial de catre aceste structuri, daca ele considera cu adevarat ca Delta Dunarii este de un interes international major. Noi nu le putem cere autoritatilor ucrainene sa nu continue acest proiect, ci trebuie sa le ajutam in gasirea unor solutii viabile in economia locala, pentru o regiune in care populatia locala trece printr-o perioada proasta, din punct de vedere economic, de mult timp. Exista solutii tehnice pentru a evita pagubele ecologice si pentru a dezvolta economia locala intr-un mod corect. Aceste solutii trebuie luate in considerare de catre Ucraina si discutate international, desi trebuie sa recunoastem ca decizia finala se afla in mainile Ucrainei. Dupa cum stiti, Ucraina a semnat o serie de acorduri internationale, conventii si tratate si trebuie sa respecte prevederile acestora. Daca Ucraina nu le respecta, atunci guvernele afectate de actiunile Ucrainei, dar si alte organizatii implicate trebuie sa ia decizia de a cere justitiei internationale sa intervina prin mijloacele legislatiei internationale. Nu sunt judecator, dar, in opinia mea, Ucraina nu a respectat reglementarile internationale in acest caz.
(Fotografiile autorului)