Theodor Stolojan

Ion Longin Popescu
- Presedintele Partidului National Liberal -

"Guvernul Romaniei are o problema foarte serioasa:
el nu poate explica de ce cresterea economica anuntata
nu se regaseste in viata de zi cu zi a populatiei"


In scurtul rastimp in care a fost prim-ministru al Romaniei (1991-1992), Theodor Stolojan a reusit sa "vrajeasca" poporul cu televizorul. Nu in sensul propagandistic in care a facut-o Fsn si Ion Iliescu in 1990-1991, cind de fapt a fost vehiculata aceasta idee, ci intr-un inteles total opus. Cu figura lui uscativa, de sportiv aflat intr-un vesnic cantonament, cu aerul pragmatic de finantist pentru care unu si cu unu sunt obligati sa faca intotdeauna doi, cu seriozitatea de apostol care a impus ascultare intr-un parlament cucerit de purtatorii de lampase in frunte cu... Cosma Racoare, Stolojan a adus pe piata romaneasca a politicii o mare speranta de schimbare, de instalare a firescului in comportamentul public. Renuntand la manecutele traditionale de functionar legat in lanturi de biroul sau ingust, degajand spatiul guvernamental de demagogie si invarteli fanariote, el a vrut sa le spuna politicienilor ca adevarul economic este unul singur, ca tranzitia poate fi si un exercitiu de sinceritate, iar intotdeauna cand e vorba de binele financiar al statului, "banii vorbesc" (money talks), nu interesele mafiote de grup. In tot demersul lui stralucitor si scurt ca o flacara de magneziu, acest Robin Hood al politicii romanesti, urmas al altui Stolojan, Atanase, fondator al Pnl in anul 1875, a amagit in sensul bun opinia publica romaneasca, atunci cand i-a oferit un model credibil de terapie de soc pentru realizarea reformei, dar pe care nu a mai avut ocazia sa-l puna in practica. Invatatura si sfaturile sale reformiste nu au fost, desigur, continuate de urmasii din Pdsr care, se stie, aveau ceva de rezolvat cu tara care nu trebuia vanduta pe bani buni strainilor, ci doar pe cativa firfirici "alor nostri, dintre noi si pentru noi". S-a intamplat ca Stolojan ne-a fost "furat" imediat dupa aceea de d-l Wolfensohn (directorul Bancii Mondiale), care a vazut in el un expert de nivel international.
Daca astazi arcul istoriei ni-l readuce pe Theodor Stolojan in prim-planul scenei politice, am putea spune ca asa se cuvine, deoarece conditiile "sunt coapte" pentru aceasta revenire. La tara, in judetele "rosii" pana mai ieri, Alianta D.A. Pnl-Pd s-a impus cu primari, viceprimari si consilieri, luand prin surprindere pe toata lumea. Ceva se intampla, un curent de inalta tensiune traverseaza spinarea partidului de guvernamant, o noua faina se macina la morile anului de gratie 2004. Ce sa fie? Ne-am gandit ca poate are d-l Theodor Stolojan un raspuns potrivit.

"In Romania suntem extraordinar
de departe de clasa de mijloc"


- Pe la inceputul anului 1992, am stat la coada la benzina o zi si o noapte, sa mai apuc din cea ieftina. Desi pretul urma sa sara brusc de la 30 de lei la 130 de lei litrul, am fost surprins ca oamenii de la coada nu va injurau. De ce?
- Pentru ca au inteles directia in care pornisem, spre reforme adevarate si rapide. Nu mai puteam continua cu liberalizarea preturilor in mod selectiv, pentru unii muma si pentru altii ciuma, cum se spune. Dar pentru a fi inteles, trebuie sa explici, sa fii credibil, sincer, deschis. Trebuie sa vada oamenii ca actionezi in interes public, nu in favoarea unor grupuri clientelare. Guvernul meu de tranzitie a avut ca prioritate dialogul cu fortele sociale si transparenta in decizii - elemente esentiale atunci cand pui in opera adevarul, la inceput amar, al reformei economice. Daca omul simplu este convins de corectitudinea actiunii guvernamentale, oricat de dureroasa ar fi aceasta, atunci poti inainta fara inhibitii, te poti desfasura iute si eficient, ca o forta rapida de interventie. Batutul pasului pe loc a fost, din pacate, trasatura dominanta a politicii romanesti din cea mai mare parte a perioadei postdecembriste. Iar filosofia lui intai tragi si pe urma somezi functioneaza inca in procesul deciziilor guvernamentale, care sunt luate inainte de a fi explicate suficient opiniei publice si sindicatelor.
- La ceva timp dupa revenirea de la Washington, ati fost ales presedintele Pnl. Sub conducerea dvs. de "cavaler al sincerei figuri", partidul a repurtat mari succese la alegerile locale. A fost un vot pentru liberali sau unul impotriva Psd-ului?
- Dupa parerea mea, sunt doua explicatii pentru succesul nostru. Evident, cea dintai este munca serioasa si vizibila de reconstructie a partidelor componente ale Aliantei Pnl-Pd. Consecinta a fost schimbarea accentului muncii politice. Mai pe inteles, coborarea in arena, intre oameni, zilnic si pe cat posibil neobositi. Si nu doar in campania electorala, ci de ani de zile facem acest lucru, ca niste reporteri, pe urmele necoafate ale realitatii. Daca vom veni la putere, sunt sigur de cel putin un lucru: cunoastem bine tara si oamenii, avem reperele clare, limitele intre care ne putem desfasura in actiunea guvernamentala sunt marcate corect. Numai stand mult timp intre oameni iti poti da seama de prapastia care exista intre ce spune legea si cum se aplica ea pe teren. Numai pornind de la realitate am reusit sa ne formulam mai bine programul politic, oferta electorala si de guvernare. Am pornit, desigur, de la situatia din sfera sanatatii, de la discrepantele din sistemul de pensii, de la hatisul birocratic atat de costisitor pe care-l au in fata intreprinzatorii mici si mijlocii. Stand de vorba cu astfel de intreprinzatori, cu profesori, cu medici si functionari publici, devine clar ca in Romania suntem extraordinar de departe de clasa de mijloc - considerata osia societatilor democratice prospere.
- De ce credeti ca nu avem inca o clasa de mijloc?
- Una din cauzele pentru care in Romania nu se formeaza clasa de mijloc este politica fiscala confiscatorie. Orice venit mai mare de 300 de euro pe luna este ras cu 40% - una dintre cele mai mari cote din Europa. Nebunia este ca aplicam aceste impozite la venituri foarte mici, adica imediat ce se ajunge la cifra fatidica 300. Or, se stie ca o clasa de mijloc se infiripa numai daca are venituri de la aceasta cifra in sus. Practic, se intampla ca la jocurile acelea de balci, unde lovesti cu un ciocan o figurina de indata ce scoate capul. In fine, revenind la intrebarea de mai sus, a doua cauza a succesului Aliantei D.A. in alegerile locale o regasim in imaginea creata partidului de guvernamant de oligarhia de baroni locali crescuti la sanul Psd, precum si de coruptia fara egal dezlantuita in ultimii patru ani. Sa ne amintim de acel secretar de stat, Sergiu Sechelariu, a carui gura adevar grait-a, dezvaluind mecanismul clientelar prin care se aloca fondurile bugetare. De aceea, discutam de guvernul clientelar al lui Adrian Nastase. Departe de a fi indreptat catre cetateni, acest guvern este captivul unor grupuri de interese restranse. In consecinta, guvernul are o problema foarte serioasa: el nu poate explica de ce cresterea economica anuntata nu se regaseste in viata de zi cu zi a populatiei.

"Eu, ca si d-l Traian Basescu, am declarat
toleranta zero la coruptie.
Dorim sa ne tinem de cuvant"


- Opinia publica a luat nota cu simpatie de excluderea de pe liste a unor vechi liberali si introducerea de candidati noi in proportie de 75%. Insa exemplul dvs. nu a fost urmat intru totul si de Pd, unde un personaj controversat ca Radu Berceanu este inca pe un loc eligibil. Cum comentati?
- As vrea sa va spun ca n-a fost o decizie usoara, in contextul de agresiuni permanente ale puterii impotriva unor personalitati din opozitie. S-au deschis dosare penale, s-au inchis si s-au redeschis, doar pentru a mentine sabia deasupra unor capete socotite incomode, cum e si cazul d-lui Basescu. Cu toate problemele ei de coruptie si subordonare politica, justitia trebuie totusi respectata, altminteri ne indepartam de conditia de stat de drept. Eu nu ma pot lua dupa zvonuri sau dupa articole de presa. Si cunoscutul caz Catarama intra pana la un punct in aceasta serie: nu exista nici o hotarare a justitiei care sa-l condamne pentru ceva. Din pacate insa, d-l Catarama are o imagine publica negativa, si nu de ieri, de azi, si nu doar in Bucuresti. Viorel Catarama a inteles ca nu e nimic personal, iar Pnl a inteles primul ca nu putem ciunti din sansele Aliantei, lasand pe liste oameni controversati.
- Credeti ca exista forte care se opun integrarii Romaniei in Uniunea Europeana?
- Exista, dar nu au forta sa opreasca mersul integrarii. Existenta acestor forte este favorizata de faptul ca in Romania tranzitia dureaza nepermis de mult si exista inca multe probleme nerezolvate, cum ar fi inflatia si coruptia fara margini. Exista acest guvern clientelar, si atunci fortele care-l sustin intra in alerta cand stiu ca vor trebui sa renunte la privilegii. Odata ce esti membru al Uniunii Europene nu mai poti sa dai cadou o autostrada fara sa faci licitatie publica, nu-ti permite legea. Atunci, sigur ca toate aceste grupuri care s-au imbogatit pe cai necinstite, trucand licitatii, jecmanind statul prin neplata impozitelor si taxelor, nu doresc integrarea. Din fericire, dupa cum spuneam, acestia nu mai pot face nimic pentru a schimba cursul.
- Mai sunt romani in pozitia "Cetateanului turmentat", nestiind pe cine sa voteze si gandind ca toti politicienii sunt o apa si-un pamant. Oare dvs., Alianta Dreptate si Adevar Pnl-Pd, nu sunteti tot "de-ai nostri", nu traiti tot aici, cu noi, dar pentru interesele dvs.?
- Ne deosebesc de ceilalti valorile in care credem: proprietatea privata, competitia, rolul limitat al statului ca agent economic. Ca sa dau un exemplu, noi nu credem, ca Psd, in marile exploatatii agricole, ci in dezvoltarea fermelor familiale, pentru a mentine legatura intre familie si pamant. Vrem sa-i incurajam pe micii agricultori sa cumpere si mai mult teren agricol, sa ajunga la suprafata ideala de 50-60 de hectare, cat aveau asa-zisii chiaburi inainte de colectivizarea comunista. Pe de alta parte, ne deosebesc si caracterele de opozantii nostri din Psd. Eu, ca si d-l Traian Basescu, am declarat toleranta zero la coruptie. Dorim sa ne tinem de cuvant. Sa respectam independenta justitiei, sa contribuim pe cat ne permite legea la asigurarea efectiva a cadrului pentru un acces egal la justitie al tuturor cetatenilor din Romania. Sa dispara aceste rusinoase condamnari in serie ale statului roman in tribunalele internationale, care au atins frecvente incredibile in ultimii patru ani, doar pentru ca unii magistrati romani nu asculta de lege, ci de poruncile puterii.

"Imi pare rau ca proiectul de la Rosia Montana
se deruleaza cu incalcarea legilor tarii"


- In Romania exista proiecte industriale care pun in pericol natura, cum se intampla la Rosia Montana. Ca liberal, acceptati ceea ce unii lideri ai Pd si Psd continua sa sprijine la unison, cu deplina inconstienta?
- In primul rand, in Romania trebuie rezolvata problema poluatorilor. Ei au acumulat datorii ecologice istorice, pe locul fruntas aflandu-se Petrom, cu baltile de petrol lasate in jurul miilor de sonde dezafectate, urmat de minele care au distrus mari suprafete cu haldele de steril. Cu toate ca, in principiu, liberalismul sustine investitiile, nu putem accepta distrugerea mediului de dragul productiei industriale, de orice natura ar fi aceasta. Nu mai putem accepta cu usurinta distrugerea peisajului, care este o bogatie nationala la fel de pretioasa ca aurul. De ce am accepta noi disparitia a patru munti la Rosia Montana? Imi pare rau ca acest proiect se deruleaza in Romania cu incalcarea legilor tarii, fiind lasat sa avanseze fara sa aiba acordul de impact asupra mediului. Pozitia mea este foarte limpede: nimeni nu se poate atinge de natura zonei si de tezaurul arheologic care trebuie conservat acolo unde se afla. Investitorii n-au decat sa propuna alte metode de exploatare a aurului, in afara flotatiei cu cianuri si a distrugerii muntilor. Inca o data: mi se pare scandalos ca a inceput fara a avea avizul de mediu. Isi mai face cate unul cate o casa si isi ia avizele dupa aceea, cu pile la primarie. Dar un proiect de o asemenea anvergura cum a fost lasat sa scape de sub controlul autoritatilor statului? Ori ne trezim si ne pretuim natura, care este o valoare suprema, ori nu avem ce cauta in Europa. Sigur ca avem nevoie de resurse, de dezvoltare, dar astfel de sacrificii nu pot fi justificate in fata viitorului. Nici o tara europeana n-ar accepta sa-si sacrifice muntii in astfel de conditii.
- Veti candida, in aceasta toamna, la functia de presedinte al Romaniei. Care credeti ca sunt atuurile dvs., in comparatie cu ceilalti candidati?
- In primul rand, am o experienta profesionala importanta, acumulata atat in tara, in perioadele in care am lucrat in administratie, cat si la Banca Mondiala, unde am activat timp de sase ani. In al doilea rand, cred ca proiectul meu politic difera mult fata de cel al viitorilor mei contracandidati, pentru ca el este cladit pe convingerea ferma ca lucrurile trebuie sa se schimbe nu numai in societate, ci si in politica romaneasca. Este vremea sa avem nu numai simpli politicieni, ci si oameni de stat. Or, pentru aceasta trebuie in primul rand ca actiunea politica sa fie una responsabila, iar oamenii alesi sa ocupe functii publice trebuie sa fie corecti si integri. Cetatenii trebuie sa se simta reprezentati de oamenii politici si nu manipulati. Nu este suficient sa te declari "sarac si cinstit", dar sa continui sa protejezi coruptia in structurile statului.
- Implicarea in prima linie a politicii romanesti cere, fara indoiala, multe sacrificii. Ce regretati cel mai mult, domnule Stolojan?
- As fi dorit sa pot petrece mai mult timp cu familia, care mi-a oferit in fiecare moment al parcursului meu profesional si politic un nepretuit sprijin.


Lui Theodor Stolojan ii puteti scrie la e-mail: stolojan@pnl.ro sau fax: (021)231.07.90, precum si la adresa: B-dul Aviatorilor nr. 86, sector 1, Bucuresti, tel: (021)231.68.29.