Sibiul continua sa fie centrul unor activitati decisive pentru imaginea Romaniei in lume. Dupa un seminar international dedicat problemelor grave de mediu cu care ne confruntam, Academia Evanghelica "Transilvania" din Sibiu a organizat o noua dezbatere, axata pe modul in care presa occidentala si, mai ales, cea de limba germana, reflecta realitatile romanesti. Printre contributiile decisive aduse intelegerii imaginii Romaniei in Europa de vest s-a numarat interventia d-nei dr. Anneli Ute Gabanyi, de la Institutul German pentru Politica Internationala si Siguranta din Berlin, membra a Fundatiei pentru Stiinta si Politica. Specialista in geosemantica si geopolitica, d-na Gabanyi este implicata in cercetari privind Europa Centrala si de Sud-Est, cu accent pe modul cum apare aceasta regiune in publicistica europeana. "Dupa 1989", spune domnia sa, "asistam la o dinamica a atribuirilor geopolitice, pe baza unor harti mentale, in incercarea multora de creare a unor noi linii de demarcatie pe continent. A curs multa cerneala pentru definirea Zonei Balcanice, unde Romania a fost inghesuita pe nedrept. S-a spus, totodata, ca Peninsula Balcanica este "iadul Occidentului" si "moara diplomatilor". Asezata la nord de Dunare, Romania nu este insa o tara balcanica."
"Dupa 1989, in ochii mass-media occidentale au aparut doua categorii de europeni: cei din Europa Centrala - copiii model si cei din Balcani - copiii cu probleme"
- Daca nu este balcanica, atunci ce fel de tara este Romania, d-na Gabanyi?
- O tara a Europei de Sud-Est - leaganul culturii europene si locul primului val de crestinism. Sa nu uitam: Iorga a creat cel dintai Institut Sud-Est European, inca din 1920. De atunci, a mai aparut un concept: Europa Centrala - un fenomen politic prin care s-a urmarit schimbarea hartii Europei, Romania si Bulgaria fiind excluse din start de la aceasta impartire. S-a spus ca ele au fost "furate" de Urss. Gandirea aceasta a dominat pana de curand, iar consecintele se observa cu ochiul liber: statele "central-europene", si numai ele, au beneficiat de investitii directe din partea Occidentului, ceea ce, la un moment dat, a constituit un nou argument pentru integrarea europeana si euroatlantica a acestor tari, si numai a lor. Prin integrarea selectiva s-ar fi dorit conturarea a noi linii de demarcatie, fostele granite din imperiile Otoman si Habsburgic ar fi fost recreate. A aparut, pe hartie cel putin, o Europa Bizantina, de la Letonia pana in Bulgaria, incluzand si Romania, fara Transilvania, iar pe acest fundal, teoria lui Huntington privind granitele Europei, care s-ar opri, chipurile, pe linia Carpatilor, n-a fost altceva decat o noua Yalta religioasa. Astfel au aparut in ochii mass-media occidentale de dupa 1989 doua categorii de europeni: cei din Europa Centrala - copiii model, cuminti, stabilizati; cei din Balcani - copiii cu probleme, handicapati, instabili in granitele lor interne.
- Afirmatiile pe care le faceti vindeca multe rani sufletesti. Majoritatea romanilor au suferit pentru nedreptatea facuta prin imaginea permanent negativa in care au fost ziditi, atat de netrebnicia si nepriceperea guvernantilor tarii, cat si de scenariile tesute in Occident. Nu suntem noi fruntea lumii, dar nici niste repetenti pedepsiti sa stea pe coji de nuca, in genunchi, in fata usii inchise...
- Usa s-a deschis in 1999, dar numai cu un deget. In realitate, se spunea ca o bucata din Romania (Transilvania) si una din Ucraina (Galitia) ar fi trebuit alocate Europei Centrale. Resturile ar fi trebuit cedate Estului, adica sferei rusesti. Politologul ungur Gustav Molnar vorbea deja de "regiunile captive": Transilvania, Galitia, Voivodina, care ar fi trebuit, desigur, "eliberate" din captivitate. Guvernantii romani, intr-adevar, n-au luat in serios lucrurile. Pe buna dreptate, analistul Nicu Sava observa ca "Romania a pierdut lupta pentru Europa Centrala".
"Dupa actul terorist de la 11 septembrie, Romania a capatat statura de lider regional"
- Evolutiile actuale contrazic, totusi, planurile diabolice de acum cinci ani. Sa fi intervenit din nou norocul proverbial al romanilor?
- Norocul, daca putem spune asa, a fost conflictul din Iugoslavia, iar dupa aceea, actul terorist din 11 septembrie 2001. Dintr-o data, Europa de Sud-Est a devenit o plusvaloare geopolitica. S-a inteles ca tarile de aici trebuie integrate, ca se afla la incrucisarea liniilor de transport si a drumurilor europene, ca in special Romania are puncte de plecare fara de care nu se poate face nimic in lupta impotriva terorismului. Dupa lansarea celebrei sintagme a lui George W. Bush: "Democratiile europene de la Marea Baltica la Marea Neagra", Romania a capatat statura de lider regional. Din fericire, in anul de gratie 2004, ideea unei Europe Centrale apartine trecutului, lasand locul unui nou concept: "Noua vecinatate a Ue" (Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjanul). In fine, e randul guvernului de la Chisinau sa se lupte pentru a scapa de aceasta eticheta si pentru a fi recunoscut drept stat sud-est european, in conditiile in care Rusia urmareste destabilizarea acestei regiuni prin sustinerea tacita a regimului nelegitim de la Tiraspol.
"Guvernantii de la Sofia au stiut mai bine cum sa-si apropie Occidentul, iar presa bulgara nu are voluptatea destructiva a celei de la Bucuresti"
- In acest caz, putem respira usurati. Mergem spre Europa impinsi de la spate de faptele criminale ale lui Milosevici si Ben Laden. Noi insine nu avem nici un merit in sustinerea integrarii?
- Aici intervine problema imaginii Romaniei, a prestigiului ei in fata guvernelor europene. Cliseele din Vest inca functioneaza, chiar si in mediile academice. Spre exemplu, limba romana continua sa fie parte a departamentelor de limbi slave ale universitatilor europene si americane, si nimeni nu face nimic pentru indreptarea lucrurilor. Anul trecut, Romania a schimbat din temelii Constitutia, prin referendum democratic. Bulgaria nu a facut acest lucru si cu toate acestea, Bulgaria este laudata, nu Romania. Bulgaria a incheiat negocierile, Bulgaria are economie de piata si cate si mai cate. Pentru ca guvernantii de la Sofia au stiut mai bine cum sa-si apropie Occidentul, iar presa bulgara nu are voluptatea destructiva a celei de la Bucuresti.
- Unul dintre cliseele care au facut cariera in presa occidentala a ultimilor 15 ani infatiseaza Romania drept un imens azil de saraci si neurastenici. Cum a luat nastere aceasta imagine?
- Prin acceptarea si chiar incurajarea de catre Bucuresti a ajutoarelor umanitare. Acest lucru a daunat extraordinar de mult Romaniei, incomparabil mai mult decat daca nu ar fi fost acceptate. Hemoragia de Tir-uri care au invadat tara cu medicamente, alimente, haine si jucarii a condus la crearea unui stereotip: romanii sunt un popor de asistati, un popor de lenesi si de handicapati. Chiar si astazi, cand jurnalistii onesti incearca sa prezinte situatia din Romania intr-un mod mai echilibrat in ziarele germane, li se taie frazele prea blande, pentru ca se spune: "Nu, nu, imaginea din Romania trebuie redata negativ, pentru ca altfel oamenii nu mai fac donatii, iar saracii, orfanii si handicapatii romani vor avea de suferit". In schimb, nu conteaza daca majoritatea romanilor au de suferit de pe urma nesfarsitului lant de scene terifiante din canale, spitale si din gari. Sunt imagini care se sterg greu din mentalul occidental, iar daca adaugam curba mereu in crestere a criminalitatii romanesti pe pamant strain, vom intelege mai bine reticenta si chiar antipatia fata de romani la Viena, la Paris, la Berlin sau la Madrid. Si nu pentru ca bulgarii sau polonezii nu ar avea si ei borfasii, hotii si talharii lor, ci datorita mediatizarii tendentioase a prezentei romanesti.
"Romania a ajuns oaia neagra in spatele careia se pun toate relele comunismului"
- Multi romani se plang de faptul ca, de indata ce scot pasaportul din buzunar, politistii occidentali par sa spuna: "Atentie, persoana periculoasa"! Ce alte clisee functioneaza in conturarea acestei atitudini "dusmanoase"?
- Lipsa de reforma si intarzierea privatizarii. Coruptia si saracia. Ex-comunismul liderilor. Situatii adevarate, dar nu singulare. Si Ungaria a urmat pana la urma reforma graduala, si Cehia a privatizat doar de vitrina, trecand fabricile de la stat in proprietatea unor banci, tot de stat. Si presedintele Poloniei a fost ministru al tineretului comunist, si premierul Ungariei a avut probleme in acelasi sens, si in aceste tari s-a facut o rotatie de cadre. Dar despre aceste lucruri nu se scrie. Romania a ajuns oaia neagra in spatele careia se pun toate relele comunismului, parca pentru a disculpa celelalte foste tari "fratesti". Nu uitam insa ca directia vine din interior, deoarece romanii nu se iubesc prea mult si sunt ultimii care scriu pozitiv despre ei insisi. Daca nu intervine ceva, ei isi vor pune singuri piedica in continuare, Romania fiind perceputa ca o tara lipsita de solidaritate nationala. In acest context, nici n-ar trebui sa se mai intrebe cei din Bucuresti, Iasi sau Arad de ce ii vad altii asa cum ii vad.
- Un analist roman afirma ca preocuparea exagerata pentru felul in care ne vad altii tine de boala copilariei noastre, deoarece, in realitate, Romania este mai buna decat faima ei. Cum comentati?
- Stiu ca Romania este mult mai buna decat este perceputa in strainatate, si tocmai de aceea nu trebuie sa ramana singura in fata tavalugului globalizarii. Romania are nevoie de scutul Ue. Exista, desigur, forte interne care trag inapoi, deoarece mai au inca de "rezolvat" niste afaceri cu statul, dar calendarul a fost stabilit. In 2007 se incheie bugetul Ue, pana atunci au fost calculate fondurile de aderare. Orice intarziere ar insemna cheltuieli suplimentare, batai de cap in plus, "tulburari de ritm" pentru intregul continent. Marea schimbare la fata a Europei tocmai asta este, ca a introdus Romania si Bulgaria in acelasi val cu celelalte zece tari deja intrate in Ue, dar cu o data de accesare decalata. Daca, totusi, printr-o lovitura a destinului sau din vina guvernantilor de la Bucuresti, Romania nu reuseste sa incheie negocierile in timp, atunci nu mai e nimic de facut. Pericolul cuplarii ei cu Croatia, candva in 2009-2010, devine real.
Fotografii de Emanuel Tanjala
D-nei Gabanyi ii puteti scrie la e-mail: anneli.gabanyi@swp-berlin.org