Pasarea zboara, pestele inoata, omul alearga. Sau asa ar trebui! Din pacate, majoritatea timpului, omul si-l petrece sezand si asta il face bolnav. Miscarea vindeca o gramada de boli: obezitatea, durerile de spate, depresiile, dependenta de droguri, de alcool si de medicamente, chiar si cancerul. Preocupati constant de miscare, tot mai multi oameni isi regasesc instinctul primar de a trai sanatos si de a fi fericiti
"Ca fost alcoolic, m-am gandit, nu o data, la sinucidere"
Paul Botea e sucevean si si-a tatuat pe piele filosofia vietii sale: o floare albastra - "simbolul renasterii, drumul din mlastina catre lumina vietii", spune el. Are 33 de ani, un trup atletic si privirea senina. Ochii albastri, ca cerul din nordul Moldovei, stralucesc pe chipul sau ars de soare, iar rasul sincer trezeste simpatie pe loc. "Sunt alcoolic recuperat", spune fara nici un fel de ezitare. Tocmai s-a intors dintr-un concediu de trei saptamani din Delta, unde n-a fost sa pescuiasca, ci sa traga la rame si sa faca jogging pe solul acoperit de nisip al padurii Caraorman. "E fantastic sa alergi printre stejarii matusalemici ingropati in nisip. Nu e nimeni, decat vantul si pasarile din Delta. Pur si simplu, te simti in Rai", spune Paul, care - ca fost alcoolic - s-a gandit, nu o data, la sinucidere. "Imi ziceam: viitoarea betie ma va termina. Si totusi, continuam."
Asemenea suceveanului, tot mai multi oameni incearca sa-si modifice modul de viata prin sport. Pana inainte de Revolutie, singurii "nebuni" care alergau pe bulevardele bucurestene erau functionarii ambasadei americane. Astazi, cei mai numerosi alergatori sunt romani. Sedentari care incearca sa-si redobandeasca vitalitatea in natura, grasani care pierd vizibil din greutate, candidati la infarct miocardic, care se salveaza de la o moarte inevitabila, depresivi care isi recastiga buna dispozitie prin alergare, bodybuilding sau culturism; sau chiar bolnavi dependenti, care prin miscare se elibereaza de viciu. "Prin miscare se poate trata aproape orice tulburare de sanatate", declara P.B., care a devenit un specialist al problemei, pe care o studiaza temeinic de cativa ani. "Corpul uman simte necesitatea miscarii prin insasi structura organelor sale. Omul este creat pentru miscare, azi ca si acum doua milioane de ani. Miscarea inseamna viata si ordine. Lipsa ei este cauza multor probleme sociale. In America, in orasele cu criminalitate crescuta, s-au organizat concursuri populare de baschet nocturn (un sport foarte popular printre americani). Rezultatul: delincventa si criminalitatea au scazut."
Din pacate, in invatamantul superior medical din Romania, nici un viitor doctor nu invata, pe bancile scolii, relatia dintre lipsa de miscare si boala (asa cum nu se invata nici medicina alternativa - fitoterapia, acupunctura etc.), cu toate ca peste 30-50% dintre cheltuielile din sistemul medical sunt cauzate de lipsa de miscare. Boli de inima si de circulatie, dureri de spate sau probleme de dependenta sunt rezultatul unui sedentarism cvasigeneralizat la romani. Exista oameni care, de la ultimele ore de sport facute la scoala, n-au mai transpirat niciodata. Numai cei care fac incontinuu miscare stiu ce bine e sa transpiri, cat de bine te simti dupa ce ai alungat, prin miscare, toxinele din organism.
Statisticile internationale afirma ca un om care vrea sa traiasca sanatos trebuie sa consume 300 de calorii prin miscare. Iar modul cel mai simplu de a obtine acest rezultat este alergarea... Sunt suficiente 30 de minute pe zi, dar pentru inceput, ar ajunge si o plimbare buna, de-o ora. "M-a influentat foarte tare un film vazut la televizor, despre un centru de recuperare a alcoolicilor din Sua. In ultima zi de cura, incepeau sa alerge. Dumnezeu m-a ajutat sa am destula vointa ca sa incerc si eu. Am alergat mai intai acasa, in curte: 50 de metri inainte, 50 de metri inapoi. Mi s-a parut enorm, in calitatea mea de bautor de tarii, inca de la varsta de 18 ani."
In etapa urmatoare, Paul Botea a inceput sa alerge la marginea orasului. Mergea pana acolo cu bicicleta, fiindca se jena sa nu fie recunoscut. "Cand alergam, timpul trecea mai usor. Ma simteam implinit. Au aparut multumirea de sine si un sentiment de satisfactie pe care la betie nu le cunoscusem. Alergatul este ceva genial. M-a ajutat sa gandesc pozitiv, sa elimin prin transpiratie otrava, sa ma linistesc si sa ma simt implinit."
Incet, incet, Paul a marit distantele de parcurs, a inceput sa mearga cat mai departe cu bicicleta, cu care incearca sa escaladeze chiar pantele muntilor. "Inaltimile imi dau o bucurie ametitoare. Pur si simplu ma desprind de tot. Mai ales de trecut."
"Stiam ca devenisem un candidat sigur pentru divort si infarct"
Basarab Mastacan, un om de afaceri din Bucuresti, cititor al revistei "Formula As", este - si el - un caz rezolvat prin sport. Intr-o lunga scrisoare pentru care isi da acceptul de a fi repovestita ca "pilda", comunica o experienta de viata dramatica. Parasit de sotia sa care se considera neglijata, B.M. s-a prabusit intr-un hau. "In clipa cand mi-am dat seama ca totul s-a sfarsit, mi-am zis: ori viata, ori moartea. Acum sau niciodata. Simtisem demult ca ceva nu era in ordine in viata mea, dar nu izbutisem sa ma opresc. Succesul in afaceri ma zapacise de tot. Nu era atat vorba de bani, cat de placerea ca lucrurile "se leaga". Ramaneam la birou de dimineata si pana noaptea, ca un nebun. Dar aveam rasuflarea taiata. In timpul somnului, ma trezeam brusc din cauza durerilor de inima si eram groaznic de panicat. Totusi, mi-am continuat calea spre autodistrugere. Nu mai puteam sa intorc carma. Motive serioase existau mereu. Afacerile erau totdeauna mai importante, cu toate ca stiam ca devenisem un candidat sigur pentru divort si infarct! Barbat in pragul varstei de 50 de ani, prea gras, deodata mi-am vazut sfarsitul", spune Basarab Mastacan. Totusi, un fir de lumina se vedea la capatul cosmarului: in tinerete facuse sport, jucase baschet in echipa facultatii de Petrol si Gaze din Ploiesti. Si-a zis ca vechea lui pasiune ar putea sa-l salveze. Dar unde sa joci baschet la 50 de ani? Vecin de strada cu un functionar de la Ambasada americana din Bucuresti, care seara de seara alerga prin fata ferestrei lui, B.M. s-a gandit sa incalte si el pantofii de jogging. La prima incercare, a rezistat 500 de metri, un inconjur complet al Gradinii Icoanei din Bucuresti. Apoi a marit distanta. A iesit la marginea orasului, pe malul lacurilor, pe orice vreme, purtand vestimentatia corespunzatoare. Intr-un an de zile, Basarab Mastacan a slabit 28 de kg, coborand la costume cu doua masuri: de la Xxl la L. Dimineata face flotari si miscari abdominale, la micul dejun isi stoarce singur sucul de portocale, mananca mere si struguri. Si la pranz consuma doar fructe. Numai seara isi permite paste si orez gatite italieneste (slabiciunea lui). "Banii pe care ii dadeam inainte pe carne ii dau acum pe fructe si pe legume." Schimbarea nu i s-a parut prea grea, pentru ca sportul desteapta in om instinctul primar de a se hrani corect. Oamenii de stiinta vorbesc despre "inteligenta corpului" sau "intelepciunea somatica", care se desteapta odata cu miscarea. "Dupa alergare, ma simt toata ziua bine dispus. De aceea nu mai simt dorinta sa beau alcool." "Dar cea mai mare modificare s-a produs in subconstientul meu", scrie cititorul nostru. "In timpul alergarilor, pot spune ca port un veritabil dialog cu mine insumi, imi pun intrebari si rezolv o multime de probleme in minte. Vad lucrurile mult mai clar, iau decizii potrivite. Viata mi se pare mai usor de organizat. Iar eu ma simt din ce in ce mai tanar. Cred ca asta se explica prin consumul mare de oxigen."
Sportul, metoda preventiva contra cancerului
Dr. Mircea Ciortea, un eminent medic sportiv stramutat din Romania in Italia, studiaza miscarea la Universitatea din Padova, cu o acribie de savant. El a chestionat sute de alergatori amatori, cu varsta intre 18 si 75 de ani, ajungand la o concluzie uluitoare: "O alergare regulata si destul de intensiva produce schimbari durabile si profunde in corpul si mai ales in psihicul uman. Uneori, ele sunt de-a dreptul dramatice. Chiar si impotriva unor forme de cancer se recomanda sportul ca metoda preventiva, deoarece sistemul imunitar se intareste. Anticorpii propriului corp sunt mai eficienti daca sunt provocati continuu. Din pacate, multi incep sa practice sportul cand deja este prea tarziu".
Intr-un articol despre miscare, publicat intr-o revista italiana, dr. Mircea Ciortea foloseste o comparatie sugestiva pentru a le indemna pe femei sa alerge. "Ati vazut vreodata o caprioara cu celulita si care nu mai poate sari peste un sant?", scrie el. "Doar jumatate de ora de alergare pe zi ar ajunge pentru a activa hormonii si a largi vasele capilare. Corpul ar primi o cantitate de oxigen de 10 ori mai mare, iar cantitatea de enzime care distrug grasimea ar creste. Daca aveti destul oxigen in corp, puteti manca ce doriti. Grasimile vor fi arse! Transformati-va intr-o masina de ars grasimile!"
Sportul, cel mai bun medicament
Creierul
Este mai bine irigat cu sange si, prin aceasta, cantitatea de oxigen se dubleaza. Aceasta duce la o imbunatatire a functiilor creierului si la o crestere a puterii de concentrare si de atentie.
Reteaua neuronilor
Contactele dintre celulele creierului, magazia noastra cu memorie, cresc. De regula, reteaua neuronala scade de-a lungul vietii. Prin alergari, creierul este mentinut tanar.
Serotonina
Alergarea imbunatateste - chiar si la o varsta inaintata - memoria, capacitatea de a invata, creativitatea. Exista si cauze hormonale. La o alergare moderata, cantitatea de serotonina din creier creste. Aceasta substanta, care ne ridica buna dispozitie si ne tine la distanta de grijile zilnice, este considerata hormonul principal. O concentratie marita de serotonina se poate obtine prin alergare.
Hipofiza
Alergarea mareste nivelul de A.C.T.H. din creier. A.C.T.H. reprezinta hormonul creativitatii, care relaxeaza corpul in mod placut, dar limpezeste spiritul precum cristalul si il trezeste.
Endorfina
In timpul alergarii, corpul isi elibereaza propriul sau drog, endorfina. Omul simte relaxare si multumire.
Pancreasul
Insulina
Celulele corpului devin mai sensibile la actiunea insulinei, care scade nivelul zaharului din sange, evitand astfel diabetul batranetii.
Testiculele
Testosteron
Hormonul sexual masculin este produs intr-o cantitate marita.
Muschii corpului
Functia celulelor muschilor se imbunatateste, irigarea sanguina creste.
Sistemul imunitar
Numarul de anticorpi este influentat pozitiv, chiar si dupa o jumatate de ora de alergare. De asemenea, capacitatea anticorpilor de a distruge invadatorii toxici sau celulele canceroase creste mult.
Enzimele
Alergarea cu o viteza corecta modifica sistemul enzimatic al fiecarei celule. Trece de la arderea zaharului din sange la aceea a grasimilor. Se formeaza enzime de ardere a grasimilor.
Plamanii
Ventilatia si irigarea sanguina a plamanilor se imbunatatesc prin cresterea cantitatii de oxigen inspirat. Mai mult oxigen se raspandeste in sange, iar bioxidul de carbon este mai repede eliminat prin alveolele pulmonare.
Inima, circulatia sangelui
Inima da randament mai mare, sangele devine mai fluid. Valorile negative de grasimi din sange scad, "colesterina" buna creste. Tensiunea se normalizeaza, pulsul pe loc repaus scade.
Primii pasi spre o noua viata
V-ati dat seama ca este normal sa faceti singuri ceva pentru sanatatea si buna dvs. dispozitie? V-ati hotarat sa alergati in mod regulat? Foarte bine. Acesta este primul pas catre un mod de viata mai sanatos.
Printr-o inactivitate de ani de zile, v-ati obisnuit plamanii, inima, sistemul circulator, muschii, tendoanele si incheieturile cu aceasta situatie. Cand veti incepe acum un antrenament de durata, acesta reprezinta un efort neobisnuit pentru organism.
Pentru a evita raniri si dezamagiri, regula de baza ramane o adaptare treptata a organismului la aceasta noua fortare. Alergarea incepe in creier.
De la inceput, de mare importanta sunt atitudinea corecta si proiectele ferme. Luati in considerare perioade lungi de timp. Strategia "In trei luni voi putea sa alerg cate 30 de minute" este corecta.
* Multi au esuat la alergari deoarece si-au propus sa realizeze prea mult intr-o perioada prea scurta de timp. Incepeti cu un program de mers-alergare. Mersul si alergarea au un numitor comun - miscarea continua.
* Daca ati depasit 35 de ani si va indoiti de rezistenta organismului dvs., mergeti la un medic sportiv. El va va face un control necesar.
* Nu grabiti acest proces. Doua ore pe saptamana sunt si obligatorii, dar si suficiente. Impartiti acest program in doua sau trei zile din saptamana.
* Incepeti cu mersul rapid, urmat de alergari incete. Mergeti doua minute, apoi alergati un minut, repetati acest lucru de 7 ori.
* Scopul principal este sa puteti alerga incet. La inceput numaram minutele, nu kilometrii!
* Cu ce viteza trebuie sa alergam? Un etalon: alearga in asa fel incat sa poti schimba propozitii intregi cu partenerul de alergari. Sau alearga confortabil. Aceasta o faci atunci cand ai senzatia ca efortul se situeaza intre destul de usor si putin greu. Dupa alergari, trebuie sa te simti improspatat si dornic de activitate.
* Multi au esuat pentru ca la inceput au alergat prea mult. Nu va puneti problema cat de repede alergati. Alergati atat de incet cat puteti. Cand va pierdeti respiratia, intrerupeti alergatul si alternati-l cu mersul.
* Starea de bine incepe de la picioare. Alergarea necesita cea mai potrivita si buna incaltaminte. Renuntati la incaltamintea sportiva veche, cumparati una noua, corespunzatoare.
* Daca este posibil, alergati impreuna cu prieteni sau colegi de munca. Comuniunea de idei va aduce buna dispozitie, creeaza solidaritate si va sprijina in munca de zi cu zi.