Mana
In gandirea populara traditionala, prin mana se intelege bunatatea laptelui, "fructul" lui, untul, calitatile de neinlocuit pe care le are, acel ceva nenumit si foarte folositor omului. Cand mana lipseste, laptele nu mai are nici o valoare, ba poate sa fie si periculos.
Daca laptele scade brusc, fara nici un motiv, si miroase urat, daca spuma lui este numai o pojghita subtire si se intinde, daca animalul nu se lasa muls, se crede si se stie ca i-a fost luat laptele, mana. Ca proba, se da pisicii. Daca pisica nu se atinge de el, omul nu trebuie sa-l manance. "Ce nu mananca matu omu sa nu puie pa limba", zice credinta populara.
Mana este un dar al lui Dumnezeu pentru sustinerea vietii omului, laptele fiind un aliment primordial, alaturi de miere si paine. Nu degeaba se spune ca in Gradina Raiului curg lapte si miere. Omul inceputurilor lumii s-ar fi hranit doar cu aceste doua "elixiruri" si a putut foarte bine sa traiasca, ele continand toate principiile hranitoare. De aceea se vorbeste si despre "mana albinelor", ce se poate lua cum se ia laptele. In cazul acesta, roiurile fug, se ridica foarte sus si pribegesc departe, in paduri, salbaticindu-se (poate ca si romanilor care pribegesc departe de tara li s-a luat mana rostului lor omenesc).
In zilele noastre, se spune din ce in ce mai des "i s-a luat laptele" in loc de "i s-a luat mana", cuvantul "mana" fiind prea abscons, insemnand prea multe lucruri deodata. In cazul acesta, mana inseamna lapte. Laptele este mana cereasca, asa cum este mana in Biblie, adica hrana totala, suficienta vietii, ea singura.
Revenind la traditia magica, in satele noastre exista convingerea si dovada ca mana poate fi luata de catre "bosorcai" (vrajitori), varcolaci, duhuri rele ale padurii si campurilor: moroi, strigoi, urcoi, deochitori, dar poate fi si pierduta din neglijenta, din cauza ca nu se respecta anumite prescriptii magice. Aceste indicatii se regasesc in credinte pastrate pana astazi in Maramures:
"Cand dai lapte la oarecine, sa pui in el un picut de sare, pance omu trece pasta apa ce-i iese-n cale. Ca sa ramaie mana la vaca, sa n-o piarda". Apa are putere sa ia, sa fure mana laptelui. Acelasi lucru il poate face si focul: "Sa nu cura (curga) laptele pa foc, pa spori (soba) ca starte (starpeste) vaca".
Cutitul, metalul, produce pierderea manei in mod oarecum indirect: "Nu-i slobod sa bagi cutatu in lapte, ca-i creapa tatele la vaca s-o doare si te improasca, nu te lasa s-o mulgi. S-apoi ii indarapteaza (scade) laptele".
Protectia vacilor impotriva luarii laptelui
In afara persoanelor care au trecut prin experienta luarii laptelui, exista multi oameni care n-au cunoscut-o, pentru ca, din mosi-stramosi, ei aplica stiinta protectiei magice. Aceasta protectie este de trei feluri: generala, pe toata durata vietii animalului, anuala, in ziua de Ispas, cand fiecarei vaci cu lapte i se pune in corn o coronita de calcute galbene insirate pe fir de menta si, in final, protectia zilnica: "Cand gati de muls, iei spuma cu degetu si faci cruce la vaca, pa sold. Ase-i bine, ca de cruce fug tate necurateniile." Protectia generala, pe durata intregii vieti a animalului, sta sub auspiciile lui "prima oara" si se face folosind prima placenta, care se ingroapa sub pragul grajdului. In placenta se pun plante care apara: usturoi, crengute de rachita, boabe de fasole. "Cand fata vaca primu vital, trebe-a pune noua boabe de fasole in curatura (placenta), tri graunti de usturoi, tri crengute de rachita si cumperi o oala noua de la olari si le pui acolo si le ingropi dimineata, pana a nu rasari soarele, in grajd, sub prag. S-apoi, p-aceie vaca nu o pot straca babele care stiu lua laptele. Nu-i ave nacaz cu vita in veci."
* Protectia cu argint viu (mercur alb) "Daca-ti fata vaca (juninca - intaie), n-o scoti din grajd pana ce nu cumperi niste argint viu si-l bagi intr-o pana de gasca, s-apoi pui un miez de ceara s-o astupi. Sfredelesti in prag la grajd si-l bagi acolo si pui iara pasta el, iei un cep si-l bati si-l netezasti si de-acolo nu-l mai scoti niciodata.
*Protectia cu 3 cercuri
Dupa ce vaca o fatat, iei curatura (placenta) s-o-nconjori de tri ori (da femeia sa fie in pielea goala). Dupa ce-ai inconjurat-o de tri ori, zaci ase: "Maica Sfanta Preacurata/ Cum nu pot io umbla/ Pa ulita satului/ Si pa drumu-mparatului/ Cu aiasta-n dinti/ Ase sa nu-mi poata lua laptele de la vaca". Si nu-ti mai poate lua nime laptele atunci."
*Protectia cu 9 cercuri
"La juninca fatata intaie, iei curatura, o pui intr-o caldarusa si caldarusa in traista, si cu traista-n grumaz, cu o lumina (lumanare) aprinsa in mana, inconjori vaca de noua ori, mergand indarapt, cu acela gand, sa nu o poata straca nime."
*Programare
La prima fatare, vaca poate fi nu numai protejata impotriva luarii laptelui pentru intreaga sa viata, ci si "programata" cand sa faca vitica si cand sa faca "bout", de unde se vede ca lumea satului romanesc cunostea foarte bine puterea gandului. "Cand fata vaca intaie oara, iei curatura si pui in ie noua pui de fasole si noua boabe de porumb s-o ingropi sub prag in grajd, gandindu-te sa fete un an bou s-un an vitea."
Luatul laptelui
Varcolacii
Laptele poate fi luat de asa-numitii "bosorcai", vrajitori care stiu s-o faca. Acestia in nici un caz nu sunt oameni ca oamenii, pentru ca nici un om normal n-ar indrazni sa se atinga de darul lui Dumnezeu. Sunt persoane blestemate (damnate) sa se transforme in diferite animale, mai cu seama in caine mare alb. Ca semn al necurateniei, au o coada paroasa, fie la spate (la coccis), fie subsuoara, si se numesc varcolaci. Cu toate ca orice persoana care practica vrajitoria este numita "bosorcau" ori "bosorcaie", varcolacii sunt cei mai rai, cei mai de temut, pentru ca pot face cu usurinta relele cele mai mari. Or, cel mai mare rau este luatul laptelui.
"Varcolacii is de neam din copii facuti din flori, din al treilea copil. Daca io am facut copil, si copilul o facut alt copil, apoi copilul lui iesa varcolac. Si are un miez de coada. Ii un fel de nabalita, de incrancenie (handicapat). Aiestia ieu laptele. Io stiu pa oarecine barbat. Are o juninca de tri ani. N-o fatat niciodata, n-o mana pa pasune, da mulge de la ie tri litari de lapte. Ei?"
Cu cat sirul descendentilor directi, copii din flori, este mai lung, cu atat varcolacu va fi mai puternic, putand sa manance chiar soarele si luna.
"Varcolacu ce iesa din al septelea cocon din flori din aceia familie are puteri mari. Are putere sa se preschimbe. Sa da de tri ori pasta cap si sa face cane mare albu. Sa da de tri ori inapoi si sa face om. Nu sa exista bosorcai mai mari."
Avand puteri nebanuite in priviri, cat si in ganduri sau vorbe, ei pot mulge lapte de la cuiul carului, de la protap, de la melita, de la peretele grajdului, de la capra de taiat lemne, de la o cioata sau un copac.
Nu numai in Maramures, ci si in satele de munte din Bucovina, exista martori ai unor povesti incredibile, cand diferiti "bosorcai" au facut sa curga laptele din taietura unui copac sau dintr-o capra de lemn (de taiat lemne).
Lapte de la melita
"Demult, iera in sat o femeie care mulgea mai mult lapte de la melita ca alte femei de la vaci. Punea melita langa poarta si prindea a melita cu melita goala si cand trecea ciurda, tate vacile sa opreu la poarta ei, puneu capu pa poarta si prindeu a ragi si, dupa ce trecea ciurda, ea mulgea lapte de la melita."
Cum se ia laptele
Despre modul in care se ia laptele se stiu mai putine lucruri. Cei care stiu nu prea spun, de frica sa nu fie considerati bosorcai. Si totusi, cate ceva transpare. In descantecele de adus laptele se vorbeste despre dedeochi (privirea rea), de puterea gandului rau, despre diferite duhuri necurate: moroi, urcoi, strigoi. Unii oameni i-au surprins pe bosorcai asupra faptului.
"Sunt femei si barbati care ieu. Mere-n casa si-ti ie o bucata de pane sau iti ie on carbune de foc in prispa - cum iera demult - cu gandu-acela, "io nu ieu foc, io ieu laptele". A doua zi nu t-o mai dat vaca lapte, t-o dat cu picioru in donita."
Lutul din urma copitei se lua fie cu un cutit de teaca (din arama), fie cu un bat, cu un "gatej" - foarte probabil de alun, ca apoi sa fie descantat spre rau. (Dar asemenea descantec nu se poate afla. Cine-l spune isi pierde puterea.)
"Bunicu mi-o spus ca merea odata cu bivolii pa vale, acolo la imas. Pa unde o trecut, o gasit o baba aplecata ce lua pamant din urma bivolilor cu un bat, un gatej, si-l punea in poala. Aceie baba stie sa ieie laptele de la bivoli. Intaie o prins-o bunica si i-o spus la bunicu: "Ia, baba lucra la urme". Cand o mars mosu a doua oara, o gasat-o pe baba lucrand. Suparat, o batut-o cu carja pasta spinare. Da atata n-o fost destul, ca unu din bivoli o fugit pana la poarta babii si iera s-o omoare, c-o prins-o inaintea portii. Abea o scapat baba sa fuga in curte."
Intorsul laptelui
Animalele carora li s-a luat laptele se imbolnavesc, uneori atat de grav, incat mor.
"La mine s-o nimicit o vaca. I-o luat laptele. O fost fatata de tri saptamani si numa am vazut ca n-are lapte, ca-i scade laptele, pana n-o fost deloc. N-am avut nici la vitica. O trebuit sa vand viteaua. Vaca s-o betejit s-o perit. Vaca tat s-o uscat si s-o uscat. Am umblat cu ie pa la doftori, da degeaba, nu i-o venit laptele. Io n-am facut nimic. Inafara de ruga lui Dumnezeu, ce sa fac?"
Pentru ca luatul laptelui este o fapta extrem de grava, care duce la moartea animalului, metodele de intoarcere sunt uneori crude: mulsul pe pastrav, peste foarte frumos, investit cu puteri miraculoase, si care murind, provoaca si moartea vacii care a primit laptele furat. Exista multe procedee complicate de magie care duc la moartea vitei celui ce a facut farmecul. Este admisa, cu alte cuvinte, legea talionului: dinte pentru dinte.
"Aveam un unches in capatu satului si vaca lui numa ragea cand vinea din ciurda acasa si-i curgeau lacramile siroaie. Cand ajungea la o anume casa din sat, isi intindea capu pasta portita si ragea la casa ceie si-i cureu lacramile. Oricine-i suparat dupa mana lui. Unchesu s-o dat s-o adus on pastrav, i-o tat schimbat apa sa nu moara, s-apoi o muls pa iel. Si cum o muls, vaca lui n-o mai plans, da vaca femeii din curtea aceia o crapat, s-o curs laptele din ie vale, cum curge apa."
Presupunand ca laptele o fost luat cu "lut din urma": "Cand vedeau ca-i stracata vaca, ca n-are lapte, intorceu noua urme. Puneu sa marga vaca si cu sapa intorceu urmele si puneu in iele jaratic, s-apoi zaceu ca-i venea laptele inapoi. Trebe sa-l sloboada cine l-o luat, ca de nu, ii piere vaca."
Descantece de intors mana
Mana se aduce prin descantece la stele, la soc, cu plante culese inainte de Ispas: pir, sora cu frate, iarba-mare, cu descantece la Maica Domnului.
In afara descantecului, se da vacii o "hrana neinceputa". Aceasta hrana neinceputa consta din faina ori tarate, sare (in loc de faina se poate folosi si paine sau mamaliga). De multe ori, faina si sarea sunt sfintite in Vinerea Luminata (Pastele marhalor) de dupa Pasti.
Faina sau faina si sarea se pun intr-un copac dupa asfintitul soarelui, sa pice pe ele roua, si se iau dimineata devreme, inainte de rasarit, pana nu au trecut pasari peste ele si nu au fost atinse, si se dau la vaca. Asa se ia si apa neinceputa. Aceasta hrana rouata, sfintita de cerul cu luna si stele, are o mare putere vindecatoare.
Descantecele de adus mana seamana foarte bine cu cele care se fac pentru oameni.
Va ofer in continuare doua descantece maramuresene de intors mana (adus laptele).
Descantec la soc: "Mergi la soc cu un miez de colac si cu un cutat in mana. Pui intr-o carpa sare, un miez de pita ori de mamaliga si, dupa ce-ai descantat, le lesi acolo sa ptice roua pa iele, da le iei dimineata buna si le dai la vaca pa inima goala:
- Buna sara, soc-Vasoc!
- Io nu-s soc-Vasoc!
- Da ce iesti tu?
- Ieu is soc ce-ntorc!
- Da ce intorci tu?
- Frunza si iarba.
- Da nu intoarce frunza si iarba.
- Da ce sa intorc?
- Intoarce untucu, grostiorucu (smantana), manuca si laptucu Suraii, vacutii noastre.
De-i in sat, sa zie (vina) pan gard
De-i in vecini, sa zie pan stini (spini)
De-i la ciute da pa munte
De-i la capre, de-i la oi
De-i la bosorcai, de-i la oameni rai
Sa zie aici cat o fost (pa sare si pa paine)
Mie nu-mi trebe a altuia
Nici cat un graunte de mac
S-acela-n patru crepat
Ca de nu mi li-i aduce
Io tat te-oi demnica cu cutatu!
Ieu it dau taie colac
Si tu imi ada mie leac!
Sa-i zie (vie) Suraii grostioru
Galban ca ceara
Dulce ca mierea
Gros ca tocana (mamaliga)."
De adus mana luata prin deochi
"Pui farina in vas, s-o pui int-on pom de sara pana dimineata si descanti asa: "S-o luat vaca de-acasa/ Tanara si grasa/ Grasa si frumoasa/ Cu coarnele hedesate (rasucite)/ Mintea imblanzata/ Tatele ca barnele/ Ugeru ca donita/ Mana si dulceata/ Care Dumnezau i-o dat/ Tat cu ie o purtat./ O pornit de la iezalea plina/ De la asternut de hodina/ Pa cale, pa carare/ S-o talnit c-o baba buzata-razbuzata/ Cu scorburi incaltata/ Cu sare-n mana/ Cu dediochi intre ochi/ Cand o prins a o ochi/ Prins-o vaca a sa canta (a plange)/ S-a sa daula (vaieta)/ Nime-n lume n-o auzat-o/ Fara Maica Domnului/ Din poarta ceriului./ Prins-o Maica a lacrama/ Si din grai a cuvanta: - Nu te canta, nu te daula/ Ca io pa scara de ceara/ M-oi cobori/ La tine-oi zini/ La rau lu Iordan te-oi duce/ Cu zin (vin) te-oi adapa/ Cu grau te-oi ingrasa/ Mana si dulceata/ Care Dumnezau t-o dat/ Tat cu tine o vei purta/ Pa urcoi (vrajitori) si pa moroi/ Le-oi duce in muntii Sinaiului/ Le-oi da tri galeti de potroaca (planta cu flori mici roz, foarte amara - tintaura)/ Tri galeti de otrava/ Care cum or imbuca/ Pa data or crepa/ Care cum or vorbi/ Pa dat-or plesni. Ptiu!". Farina, dimineata pana nu trec pasari pasta ie, o iei s-o dai la vaca."
Repetitiile din descantecele mari reiau faptele petrecute prin povestirea lor intr-un mers inapoi pe firul desfasurarii lor. Este o reconstituire, cum am zice noi. Aceasta reconstituire amanuntita a faptelor are un inteles magic, de desfacere, de intoarcere a raului produs inspre faptuitor. Prin returnarea aceasta se si diminueaza, urmand sa fie starpit de tot de catre celelalte elemente folosite. Este principiul nodului: orice facut are si un desfacut.
Si pentru ca in nici un descantec de mana nu se vorbeste explicit despre apa - apa, care stim ca poate fura mana -, in cele mai multe descantece de intors mana (de adus laptele), ne intalnim cu puterea boabelor de roua ca apa salvatoare, venita din cer. Si ar fi fost de neconceput sa nu fie asa, pentru ca toate marile simboluri sunt bicefale: pot sa faca rau, dar si bine. Apa facatoare de bine in acest caz este roua. Nu stiu care astri influenteaza producerea ei, dar un descantec la stele incepe asa: "Doua stele cocarstele/ Aduceti mana vacii mele".
(Exemplificarile din text mi-au fost relatate de batrani si batrane care n-au dorit sa-si faca publica identitatea.)