Este vorba de calatoria de documentare a raportorului general pe probleme de patrimoniu cultural al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Edward O Hara, si a sefului secretariatului Comisiei de Cultura a Consiliului, Cristopher Grayson, invitati sa viziteze recent descoperitele galerii romane si dacice din Varful Carnic. De notat ca aceste galerii, ce se intind pe multi kilometri, se aflau si in atentia arheologilor romani, care ar fi meritat intaietatea in cercetare, dar cum stapanul locului nu este statul roman, ci compania canadiana "Gold Corporation", aceasta a preferat o echipa franceza, condusa de Beatrice Cauuet. Sa fi fost, oare, in cauza, profesionalismul superior al francezilor sau dorinta Companiei de-a ascunde, in cardasie cu Ministerul Culturii, realitatea descoperirilor din Muntii Apuseni, care prin bogatia lor ar fi putut sa zadarniceasca proiectul? Cert este ca in discutiile purtate cu ministrul culturii, Razvan Theodorescu, institutia europeana a fost asigurata mereu ca la Rosia nu exista "probleme", ca totul se afla "sub control". Or, stim prea bine ce inseamna "controlul" sus-numitului domn ministru, care nu s-a sfiit sa declare zona arheologica "descarcata de sarcini", adica buna de dinamitat. Un veritabil dezastru arheologic, despre care inaltii oaspeti europeni stiau, de vreme ce au hotarat sa vada totul cu propriii ochi. Desi in mod oficial nu au dat nici o declaratie, trimisii Ce au informat ca in raportul lor vor mentiona adevarul, destul de incomod, avand in vedere normele de protectie europene, pentru cel putin patru oficiali ai ministerului dambovitean: d-nii Razvan Theodorescu, Ioan Opris, Mircea Angelescu si Paul Damian. Conform unor informatii preluate si de ziarul "Curentul" din 19 iulie, Consiliul Europei va face presiuni puternice asupra guvernantilor de la Bucuresti, pentru oprirea lucrarilor de scoatere a aurului, deoarece zona este impanzita de importante vestigii arheologice, de retele unice de galerii romane si dacice.
"Sa facem in asa fel incat Rosia Montana sa nu piara"
La intalnirea cu localnicii, dupa ce oaspetii europeni au ascultat parerile pro si contra proiectului, d-nii O Hara si Grayson, dar mai ales membrii asociatiei "Alburnus Maior" au avut parte de o lovitura de teatru: dr. Andrei Jurca, presedintele organizatiei "Pro Rosia Montana" - asa-zisul Ong care sustine proiectul canadian si considera ca "Gold Corporation" este "o oferta a destinului" -, a luat apararea comunitatii si a vestigiilor arheologice:
"Trebuie sa judecam la rece problemele comunitatii noastre. Avem interese comune. Eu m-am nascut aici si tot aici imi sunt ingropati stramosii. Dar nu voi accepta sa le fie mutate mormintele si sa fie demolate bisericile. S-au distrus deja destule vestigii importante, cele mai multe pe timpul lui Ceausescu. Care este drumul? Avem nevoie de locuri de munca, dar nu vrem distrugerea centrului vechi al comunei. Suntem pentru pastrarea vestigiilor, dar traim in tensiune, pentru ca asteptam guvernul sa ia o decizie, il asteptam de cinci ani! Noi nu suntem siguri ca "Rmgc" va exploata zacamintele de sub casele noastre. Nu suntem avocatii Companiei, de aceea apelam la consatenii ramasi, 68% din total, sa facem in asa fel incat Rosia Montana sa nu piara".
***
Trei prestigiosi arheologi romani, cunoscuti pentru opozitia lor constanta fata de proiectul din Apuseni, au reusit sa viziteze, impreuna cu oaspetii straini, galeriile romane si dacice din Carnic.
Sub teroarea exploziilor
Ioana Bogdan-Cataniciu este arheolog la Institutul de Arheologie si Istoria Artelor din Cluj-Napoca. Povestind aventura calatoriei subterane in recent descoperitele galerii romane si dacice, a spus: "Arheoloaga franceza, Beatrice Cauuet, despre care se spune ca s-a lasat folosita de companie, a subliniat tot timpul ce important e ca se fac aceste cercetari si ce efort se depune, trecand sub tacere faptul ca probabil eram ultimii romani care mai puteau vizita aceste frumuseti antice, inainte de a se prabusi sub focul exploziilor initiate de "Gold Corporation". S-a facut mult, intr-adevar, nimeni nu neaga, dar noi contestam scopul pentru care s-au facut aceste sapaturi. Doamna Cauuet scrie negru pe alb ca galeriile sunt unice in Europa, dar nu porneste deschis la lupta de salvare a lor. La o reuniune stiintifica desfasurata la Cluj, ea a spus ca astfel de monumente nu ar fi niciodata distruse in Franta. Se pare, totusi, ca a facut tot posibilul sa le cerceteze in continuare si in 2005. Impresionata de galeriile unice din Carnic, despre care nu a spus niciodata ca ar trebui distruse, cum sugereaza Ministerul Culturii, d-na Cauuet intentioneaza sa reconstituie tridimensional la Toulouse, in marime naturala, scara cu 125 de trepte din Carnic, numita planul inclinat, ca mostra singulara de inginerie antica. Doar acolo o vor putea vedea curiosii viitorului, pentru ca varful Carnic nu va mai exista! E ca si cum am da la topit Coloana Infinitului din Targu-Jiu si ne-am multumit sa pastram doar o copie la Centrul Pompidou din Paris."
Un atac asupra memoriei nationale
Profesorul Ioan Piso, doctor in arheologie, este directorul Muzeului Transilvaniei din Cluj-Napoca. Pentru ca s-a dovedit un necrutator critic al deciziilor arbitrare luate de Ministerul Culturii, cu concursul subaltern al Comisiei Nationale de Arheologie, Sri l-a acuzat in mod scandalos si inadmisibil ca s-ar afla "in solda Budapestei". Dupa vizita in galeriile de la Carnic, d-l Piso a spus:
"Am fost impresionat ca directorii canadieni ai Companiei ne-au permis noua, arheologilor romani, sa vizitam un monument din Romania! Este induiosator, mai ales ca tot Masivul Carnic este descarcat de sarcina arheologica din septembrie 2003. Cu toate acestea, arheologii francezi lucreaza intens si la aceasta ora, cercetand planul inclinat si celelalte descoperiri spectaculoase. Ce demonstreaza acest lucru? Ca descarcarea este ilegala. Ministerul Culturii, Comisia Nationala de Arheologie au emis un certificat ilegal, deoarece legea spune ca, in clipa in care descarcarea a fost acordata, lucrarile de cercetare vor fi fost demult terminate. De fapt, nici nu e vorba de o descarcare, este vorba de o vanzare. Ca fiu de miner, nu voi intelege niciodata de ce oameni cu doctorate in arheologie, cu doctorate in istoria artei, cum sunt cei din Ministerul Culturii, accepta acest atac asupra memoriei nationale. Te intrebi daca nu cumva Imperiul Roman, care a ucis mii de daci si le-a folosit aurul pentru consolidarea economica a Romei, a avut un dram de moralitate in plus fata de contemporanii nostri de la Bucuresti. Tara asta nu are voie sa piarda Rosia Montana. Nu suntem oameni daca pierdem asa ceva!" .
Minele ascund inca multe comori
Arheologul Horia Ciugudean a fost pana de curand directorul Muzeului Unirii din Alba-Iulia. De numele domniei sale se leaga multe descoperiri din epocile dacica si romana, dar si o atitudine ferma impotriva distrugerilor de patrimoniu din Apuseni, pentru care a si fost eliminat din 2001. In timpul vizitei in subteranele Carnicului, a constatat urmatoarele:
"Trimisii Ce nu au fost dusi sa viziteze galeriile deschise cu foc si apa, cele mai vechi din zona, datand din epoca pre-dacica, poate din epoca bronzului. De ce? In acelasi timp, din relatarile directe ale echipei de arheologi francezi, au ajuns la noi informatii care indica modul abuziv in care s-a facut descarcarea de sarcina arheologica. Astfel, au fost descoperite, in urma cu cateva saptamani, va-se de ceramica apartinand unei categorii de vesela romana de lux, a carei prezenta in galerii constituie o surpriza pentru specialisti, fiind pentru prima oara gasite intr-o mina. Concluzia: depunerile din galerii ascund inca multe surprize, deoarece au fost doar partial cercetate".
Academia, osia lumii romanesti
"Proiectul de la Rosia Montana nu reprezinta o lucrare de interes public in folosul economiei nationale si, prin urmare, Academia Romana recomanda abandonarea sa"
Cu toate ca ne aflam in miezul verii, cand toata lumea pleaca in vacanta, proiectul minier de la Rosia Montana continua sa se afle in atentia celor mai prestigioase foruri nationale si internationale, precum Academia Romana si Consiliul Europei. In acelasi timp, ramane "cartoful fierbinte", pe care Guvernul, Presedintia si Parlamentul il paseaza pe ascuns de la unul la altul, ferindu-se sa ia atitudine si sa puna capat unei dileme care a produs deja multa nefericire si confuzie. Si alte institutii se afla in culpa, iar tacerea si chiar complicitatea lor se contabilizeaza pe termen lung, afectandu-le credibilitatea si punandu-le la indoiala "patriotismul" cel atat de mult trambitat in ocaziile festive. Este vorba de Pna, Sri si Sie, serviciile care aveau datoria sa se autosesizeze atunci cand, potrivit Constitutiei, valori de patrimoniu si chiar o mare parte din bogatia nationala sunt amenintate cu disparitia.
Din fericire, intelectualii de marca ai tarii, reuniti sub cupola sacra a Academiei Romane, au revenit in prim-planul vietii publice si, cuprinsi de disperare in fata tacerii oficiale, au lansat din nou o chemare la actiune pe adresa Executivului si a celorlalte institutii ale puterii, atragand atentia ca "Proiectul de la Rosia Montana nu reprezinta o lucrare de interes public in folosul economiei nationale, care sa justifice efectele colaterale asociate cu aceasta, si, prin urmare, recomanda abandonarea sa." Adoptata in cadrul Adunarii Generale, recenta Declaratie a Academiei a fost votata de unanimitatea celor prezenti, cu exceptia ministrului culturii, academician Razvan Theodorescu, care a participat numai la partea intai a lucrarilor. E de inteles: decat sa voteze "contra" sau sa ridice mana "pro", fortat de imprejurari, domnia sa a preferat sa plece, chemat de "treburi mult mai importante".
De notat ca si de data aceasta, mai pregnant chiar decat in urma cu un an, inaltul for stiintific al tarii a avut o adresare directa, ultimativa, grava si responsabila, cerand guvernantilor sa intervina de urgenta si sa verifice legalitatea operatiunilor desfasurate pana in prezent, deoarece: "Exista serioase suspiciuni ca s-au produs incalcari ale legilor tarii, de exemplu, pentru acordarea nejustificata a unor descarcari arheologice pentru suprafete mult mai mari decat cele cercetate (acum e limpede de ce a parasit Academia d-l ministru al culturii! - n. red.) sau prin declararea prematura a localitatii Rosia Montana ca "zona industriala", impiedicand astfel alte activitati economice si constructii civile in localitate, inclusiv dezvoltarea unui turism rural si cultural".
Ingrijorata de perspectiva disparitiei unei zone "emblematice" pentru romani, Academia este dispusa sa participe, prin specialistii ei, la analizarea solutiilor alternative de dezvoltare, bazate pe principiul dezvoltarii durabile. Apeland la Presedintie, Guvern, Parlament si Justitie, "sa analizeze cu atentie proiectul sub toate aspectele si cu antrenarea unor specialisti independenti si dezinteresati, din tara si strainatate". Academia isi redefineste, de fapt, inca si inca o data (poate vor intelege si ignorantii de pana acum!), rolul ei major in societate, pozitia ei paternala, consfintita de fondatorii de acum 138 de ani, in tot ce priveste stiinta, cultura si civilizatia acestei tari. Slava Domnului, suntem martori ca Academia, pe urmele traditiei ei impresionante, a redevenit osia lumii romanesti!