In lumea sa de savanti descoperitori ai metodelor de depistare a bolilor, prof. dr. Ian C. P. Smith trece drept un vizionar, unul dintre marii specialisti in rezonanta magnetica nucleara (Rmn) - tehnologia gratie careia radiologii nu ne mai iradiaza cand mergem la "raze". Vorbind despre aceasta metoda de diagnostic, sa ne amintim ca in 1994 nu exista decat un mic si depasit aparat de acest tip in Romania, cel de la Spitalul "Panduri" din Bucuresti, cu toate ca trecusera 50 de ani de cand principiul sau de functionare fusese descoperit in Occident. Astazi, sunt operationale 24 de astfel de instalatii computerizate, iar numarul persoanelor instruite sa le foloseasca a crescut vertiginos. Cunoscatorii considera acest fenomen o adevarata revolutie in tehnica de diagnostic din tara noastra. De notat ca printre responsabilii acestei evolutii spectaculoase sunt si cativa mari profesori din diverse universitati si institute din lume. In fruntea lor se afla marele chimist roman de la Case Reserve University din Cleveland, profesorul Gheorghe D. Mateescu, a carui initiativa de a tine intalniri internationale (workshop-uri) de instruire a radiologilor si medicilor din Romania si din tarile vecine a fost preluata de Institutul Cultural Roman (fosta Fundatie Culturala Romana) in calitate de organizator. In acest context, putem spune ca Ian C. P. Smith, in dubla lui ipostaza de prieten al profesorului Mateescu si de savant influent al celui mai prestigios institut de cercetari din Canada, se numara printre contributorii de baza ai binefacerii numite Rmnm (rezonanta magnetica nucleara in medicina). El a strans fonduri, a facut lobby, a insistat pe langa somitatile domeniului sa participe la workshop-urile din Romania. A reusit sa mentina viu, in randul principalelor institute de cercetari din lume, interesul pentru dezvoltarea domeniului in centrul si estul european, si mai ales in tara noastra. Profesori pe care studentii si doctoranzii din tarile lor nici n-apuca sa-i vada la fata, urmarindu-le prelegerile doar prin circuite de televiziune interna sau prin Internet, au fost convinsi de colegul lor canadian sa vina la Sinaia, la Brasov sau la Neptun si sa tina lectii memorabile fara sa pretinda nici un ban. Astfel au avut romanii norocul sa-i audieze pe un Gunnar Myhr din Norvegia, pe un Yannik Carrillon din Franta, Eberhard Neumann din Germania, Derek Shaw din Anglia, Richard Ernst (laureat al Premiului Nobel) din Elvetia, Jane Tiemann din Sua, A.van Bossum din Olanda sau Gil Navon din Israel si pe alti circa 30 de mari profesori din cele mai vestite centre academice. Intrebat de ce a facut toate aceste lucruri pentru Romania, Ian C. P. Smith ne-a raspuns: "Romania este tara mea de-a doua si, daca n-as fi atat de ocupat cu cercetarea la Winnipeg, unde am contracte pe termen lung, m-as muta chiar de maine la Brasov sau la Sibiu".
"Aici e o lume in miscare, se traieste intens, spectaculos, mereu pe creasta muntelui"
- Am aflat ca ati fost aici de 14 ori si ati devenit un fel de avocat al romanilor. Mereu se intampla asta cu strainii care ne viziteaza: devin filoromani. Nu vi se pare ca vedeti totul prea in roz, atunci cand spuneti ca v-ati muta in Romania?
- Tara asta este minunata, si poporul ei la fel! Este posibil, da, sa vad in roz unele lucruri, dar asta nu schimba cu nimic veridicitatea perceptiei pe care o am de atatia ani. Aici e o lume in miscare, in rapida transformare si crestere; aici viata este ca un uragan, se traieste intens, spectaculos, mereu pe creasta muntelui. Ma refer, desigur, la oamenii activi, la oamenii dedicati stiintei, medicinei, radiologiei. Iar mie imi place sa asist la acest curs. Fericirea maxima ar fi sa ma pot implica in el, alaturi de cei mai curajosi dintre romani. Dvs., din interior, nu observati multe lucruri, n-aveti timp sa meditati la ceea ce se intampla in fiecare zi. Eu vad cum se comporta studentii: invata mult mai repede decat in urma cu zece ani. Nivelul educatiei in plan national a crescut, chiar daca exista perceptia, in anumite medii, ca s-a intamplat tocmai pe dos. Cel putin in domeniul rezonantei magnetice, nivelul a crescut cu 100% in ultimii cinci ani. Sunt uluit sa constat o crestere atat de rapida. In aceasta tara exista o inteligenta de masa iesita din comun. Cum sa nu-ti doresti sa traiesti impreuna cu astfel de oameni optimisti si avizi de cunoastere?
- Ii vedeti pe romani chiar atat de optimisti in fata viitorului?
- Asa ii vad pe studenti. Acesti oameni, de pana la 30 de ani, sunt urmatorul val de management in economie si politica. Numai in domeniul nostru am calificat deja peste 1500 de radiologi, medici, fizicieni si chimisti - ceea ce inseamna ca o avalansa a cunoasterii a pus deja stapanire pe spitale, pe laboratoare, pe catedrele universitare. La randul lor, acesti o mie cinci sute de specialisti ii vor invata ceea ce stiu pe alti patru-cinci mii de colegi. Sunt sigur ca si in alte directii exista astfel de succese. Vad strazile, magazinele, vitrinele, reclamele, automobilele, fetele oamenilor. Vad atmosfera din universitati, furia constructiilor din orase si statiuni montane, traficul ametitor de pe sosele - semn ca economia se misca, oamenii au unde se duce si de unde veni. Dinamica traficului este un indiciu major al situatiei economice in America de Nord. De ce n-ar fi si in Romania? Nu stiu ce va spun dv. toate acestea, dar mie imi spun ca trend-ul e pozitiv. Probabil va plangeti de schimbarile prea lente. Corect, dar si schimbarile prea rapide v-ar fi nemultumit. Eu fac o medie, iau un coeficient de mijloc si gasesc destule satisfactii.
- Si totusi, multi dintre noi suntem destul de sceptici, deoarece institutiile si politica sunt parazitate de coruptie, iar dinozaurii comunismului n-au disparut, doar si-au schimbat sacoul de tergal cu costumul Armani...
- N-as dori sa pun in discutie aspecte politice locale, este menirea alegatorilor romani sa rezolve situatia in mod democratic. Cu toate acestea, aveti dreptate, seninul fruntii imi este umbrit cand aud vorbindu-se de nivelul inalt al coruptiei din Romania. Cand constat ca bogatasii romani au adunat intr-un deceniu mai multa avere decat doua-trei generatii de afaceristi canadieni. Cum a fost posibil? La aceste intrebari vor fi obligate sa raspunda elitele generatiei tinere, cand vor prelua puterea politica si vor avea la dispozitie mijloacele legale necesare.
"O Europa unita fara Romania este un nonsens"
- Domnule profesor, pana la urma ne asociem lectiei dv. de gandire pozitiva si va rugam sa ne raspundeti la urmatoarea intrebare: daca cineva v-ar trezi in puterea noptii si ar rosti cuvantul magic "Romania", care este primul lucru ce v-ar veni automat in minte?
- Frumusetea. Daca mi s-ar cere sa exemplific, as numi muntii, satele, padurile, manastirile, castelele si cetatile, taranii, si nu in ultimul rand, fetele. E o tara fantastica, doar ca ar trebui organizata un pic mai bine. Ar trebui dat la o parte stilul vechi de a conduce, ceea ce doar intr-o mica masura s-a facut, si nu la nivelele cele mai inalte. Am vazut deja tineri ocupand functii importante de management, inclusiv in plan politic. Aceasta este solutia si numai asa veti scapa de o tranzitie care nu se mai termina. Am aflat ca studentii din Cluj-Napoca, de exemplu, primesc multe burse europene. Asta inseamna deschidere, o sansa extraordinara de a promova in sferele decizionale, oameni cu limbajul si gandirea necesare Romaniei de peste trei-patru ani. Sunt sigur ca si alte centre universitare primesc astfel de burse, fiindca peste tot sunt tineri de exceptie in aceasta tara.
- Credeti ca merita Romania, din perspectiva istorica, culturala, comerciala si economica, sa devina membra a Uniunii Europene?
- O Europa unita fara Romania este un nonsens. Apropierea momentului integrarii aduce in viata romanilor o nerabdare si, in acelasi timp, o teama. Nu toate vor fi perfecte cu aceasta integrare, dar nu exista o oferta mai buna. Ceea ce ar fi fost firesc sa aiba loc in urma cu 50 de ani, adica imediat dupa razboi, se incearca acum, prin arderea etapelor. Ceea ce unii au realizat intr-o jumatate de secol altii sunt somati sa faca peste noapte. Aici vor interveni greutatile si compromisurile. Noi, in Canada, suntem cu ochii pe Europa, fiindca Europa este mama noastra. Pastrand proportiile, si Romania este mama noastra. Comunitatile de origine romana sunt puternice si joaca un rol important in anumite zone, inclusiv in provincia mea, Manitoba, unde s-au stabilit pionierii romani ai anilor 1895-1914, in perioada in care s-a format statul canadian.
- Ati vizitat Romania si in timpul regimului comunist, in 1972. Urmariti, asadar, de 30 de ani evolutia acestei tari. Care este situatia care v-a socat cel mai mult in acest timp?
- Dintr-o tara izolata pana la absurd, Romania a ajuns, atat prin eforturi proprii, cat si gratie conjuncturii mondiale, in clubul celor mai puternice democratii. Ma refer la apartenenta ei la Nato. In curand, va intra si in cel mai select club economic al continentului, participand la realizarea unui vis apoteotic: Uniunea Europeana. Nu sunt acestea fapte socante pentru o viata de om? Nu este acesta un motiv in plus ca sa fiu optimist fata de viitorul acestei tari?
"Romania poate deveni una dintre locomotivele Europei stiintifice de maine"
Sosita din indepartata Californie, dr. Jane Tiemann, reprezentanta a Societatii Internationale pentru Rezonanta Magnetica in Medicina (Sirmm), a luat parte, impreuna cu profesorul Smith, la cea de-a 11-a reuniune stiintifica privind rezonanta magnetica si imagistica electronica, organizata recent la Brasov. Si d-sa a fost impresionata de nivelul ridicat de cunostinte al tinerilor romani, de capacitatea lor remarcabila de a prinde din urma "o lume care, altminteri, se indeparteaza cu viteza luminii". In completarea interviului acordat de prof. dr. Ian C.P. Smith, dna Tiemann a spus:
"Ma fascineaza mobilitatea intelectuala a acestor baieti si fete, medici, radiologi sau asistenti. Gratie performantelor unora ca ei, distantele dintre tari se micsoreaza vizibil. Eu am plecat de la Los Angeles, ca sa ajung la Bucuresti, cu aceeasi lejeritate cu care m-as fi imbarcat pentru New York. Si nu regret. Sunt pentru prima oara in Romania, in calitate de trimis al Sirmm, si sunt incantata sa vad peste 100 de tineri specialisti dornici sa primeasca ultimele informatii in domeniu. Este uimitor cat de bine sunt pregatiti, cu toate ca, pana mai ieri, multi dintre ei au trait si au studiat intr-o societate inchisa, in care nu patrundea nici o publicatie si pe cand Internetul nu luase amploarea de azi. Urmarind lectiile profesorilor din intreaga lume, tinerii acestia isi spun: aha, am aflat ce e nou, acum suntem capabili sa mergem singuri mai departe, sa ne aducem contributia, sa oferim si altora experienta noastra! Sunt privilegiata ca particip la intalnirea cu o parte din intelighentia romaneasca, exact in momentul in care s-a confirmat ca Romania a ramas, printr-un medic de la Spitalul Militar Central, dr. Victor Mihalache, membra cu drepturi depline a societatii noastre. E greu de crezut ca, pornind in 1994 aproape de la zero, Romania a ajuns, gratie si profesorului Mateescu de la Cleveland, un partener egal cu cele mai avansate tari intr-un domeniu de varf al stiintei. Daca toate in tara asta ar fi evoluat tot atat de spectaculos, cred ca astazi ati fi deja membri plini ai Ue. Pastrand acest ritm de crestere, puteti deveni una dintre locomotivele Europei stiintifice de maine. Am incredere ca acest destin va este deja rezervat".
Fotografii de Mihail Cratofil
Profesorului Smith ii puteti scrie la e-mail:Ian.Smith@nrc-cnrc.gc.ca
Adresa de e-mail a doamnei Tiemann: jane@ismrm.org