Mike & The Blue Spirits

Dia Radu
Pe Mihai Godoroja, solistul si conducatorul acestui grup, il cunoasteti de pe vremea cand, alaturi de Florian Lungu, realiza la Tvr cele mai spumoase si mai pertinente emisiuni de blues si jazz. Sau poate din ultimii ani, cand cele trei albume scoase cu The Blue Spirits l-au impins in atentia publicului. Cu palaria de american trasa pe ochi, cu alura sa de anglo-saxon, Mihai Godoroja pune la punct detaliile unui proiect cu care isi va bucura ascultatorii: un disc de blues romanesc, cu piese 100% originale.

"Bluesul nu intra cu forta in casa nimanui. Dar daca i-ai deschis usa, nu mai poti sa-l dai afara"

- Ati renuntat la ipostaza de redactor de specialitate la televiziune in favoarea luminilor rampei. Ce v-a facut sa ramaneti fidel muzicii?

- Trecerea de la munca de televiziune la munca de creatie n-a fost chiar atat de grea, pe cat se crede, tocmai pentru ca iubesc muzica, iubesc bluesul, fie ca vorbesc despre el sau cant. Credinta mea e ca muzica inseamna mult mai mult decat tehnica unui instrument, ea este o stare de spirit care te poate cuprinde oricand. Asta am incercat sa transmit si in ultimele doua albume, in Cei mai frumosi ani si Spiritisme, care au avut succes, chiar daca se spune ca bluesul nu se mai asculta. E adevarat ca la noi e mai putin promovat ca alte feluri de muzica, se vede foarte rar pe micul ecran, dar iubitorii lui au de unde sa aleaga, si in materie de discuri, si in materie de concerte.

- Faptul ca sunteti adesea prezenti pe scena este o confirmare ca in Romania exista, totusi, si iubitori de blues. A contaminat genul acesta muzical si aripa tanara a ascultatorilor?

- E imbucurator ca sunt tot mai multi tineri care nu se uniformizeaza acceptand doar "produsele" oferite de televizor, ca aspira la o muzica mai complexa, mai elevata, iar "altceva"-ul pe care si-l doresc ei e, uneori, bluesul, un gen care se asculta frecvent in statiuni ca Vama Veche, 2 Mai, in majoritatea cluburilor bucurestene, unde lumea se strange ca sa guste o muzica speciala, un solo neobisnuit de muzicuta, niste acorduri de chitara. Bluesul nu intra cu forta in casa nimanui, dar, daca i-ai deschis usa, nu mai poti sa-l dai afara.

- De curand, ati cooptat in formatie un nou membru: pe chitaristul Florin Giuglea. Cum suna trupa in noua formula?

- Florin sau "The Junior", cum imi place sa-l alint, este o mare surpriza pentru mine, pentru ca, dupa despartirea de fostul nostru chitarist, Adi Manolovici, incepusem sa cred ca nu voi gasi muzicieni tineri care sa iubeasca bluesul cu adevarat... Ei bine, "The Junior" este confirmarea asteptarii mele... La doar 26 de ani, are un crez de nezdruncinat si o pregatire tehnica exceptionala, care se "simte" la fiecare concert. Florin va fi, cu siguranta, in cativa ani, favoritul publicului, care va avea ocazia sa asculte un adevarat chitarist de blues, si nu unul de imprumut din sfera jazzului sau rockului.

Traiasca capra vecinului!

- Va pregatiti de aparitia unui al patrulea album, care va contine, dupa cate am inteles, mai multe piese proprii. Cam cand ne putem astepta la lansarea lui?

- Vom oferi o piesa noua la inceputul lunii septembrie, ca preambul la un album de piese originale si care va fi cantat complet in limba romana. Titlul albumului va fi dat de piesa pe care o vom promova: Traiasca capra vecinului! Pana atunci, nu promitem decat sa incercam sa ajungem in cat mai multe locuri din tara, ca lumea sa ne poata vedea in concert.

- Credeti ca exista, ca poate exista un blues romanesc, sau e o muzica ce nu prinde radacini pe meleagurile noastre? Va intreb fiindca impatimitii bluesului de la noi sunt obisnuiti mai ales cu piese straine sau preluari...

- Sunt convins ca bluesul are fanatici si fani.
Prima categorie iubeste exclusiv "cover"-urile, adica piesele compuse de americani si, daca se poate, si in orchestratia originala. A doua categorie sunt iubitorii de blues care nu au prejudecati si stiu sa aleaga, cand e cazul, neghina de grau, adica si muzica romaneasca. Mike & The Blue Spirits canta pentru acesti melomani.

- Mai e loc in viata dvs. si de altceva in afara de muzica: afaceri, dragoste, vacante, pasiuni, prietenii...?

- Familia mea este foarte numeroasa si sunt mandru de asta. Multe din orele libere mi le petrec, deci, acasa. In rest, am fost si am ramas un colectionar de discuri in adevaratul sens al cuvantului. Orice as face, nu ma pot departa prea mult de aria muzicii. Am foarte multe albume si foarte multe raritati. Si, in masura in care timpul imi permite, ma ocup de "Mike cafE", clubul pe care il administrez, o oaza de muzica de calitate, in chiar centrul Capitalei.

- Care sunt albumele pe care le reascultati oricand cu placere?

- As zice: Led Zeppelin Iii, Sfinx - Lume alba, Marius Popp - Panoramic Jazz Rock si Miles Davis - My Kind of Blue. Le sunt fidel "batranilor".

- Concertele dese va obliga la multe calatorii prin tara. Va place viata de turneu?

- Cand plecam in turneu, simt ca formatia incepe sa se lege afectiv. Lasand la o parte agitatia care iese carand sculele, facand probe de sunet si alte asemenea chestii tehnice, ne ramane timp sa mai si povestim. Ne imprietenim iar si iar, si asta ma face cel mai fericit!



Othello Florentin Milcof (clape)

E veteranul formatiei The Blue Spirits din 1997, cand se puneau bazele trupei. A mai cantat cu Est, Voltaj 88, Iris, Laurentiu Cazan, Paula Seling, Stefan Banica Jr., Felicia Filip. Florentin va fi in curand tatal unui baietel, pe care a hotarat sa-l numeasca Andrei Serban. Pana atunci insa, isi calmeaza emotiile citind carti de istorie, documentare, ascultand discuri cu Dire Straits si palavragind cu sotia sa, artista violonista, despre cum ar putea sa castige cat mai multi bani ca sa-l creasca pe Andrei cat mai bine.

Florin Giuglea (chitara)

Desi canta de doar patru ani la chitara, studiul dedicat zilnic acestui instrument il face azi unul dintre cei mai buni chitaristi de blues. De rigoarea liceului militar a scapat atunci cand a hotarat sa dea mai departe la Facultatea de Limbi Straine, iar disciplina carierei de profesor a lasat-o deoparte acum un an pentru a se dedica in exclusivitate muzicii. In timpul liber scrie, face traduceri sau citeste literatura engleza.

Marian Tahamata Ionescu (tobe)

A mai cantat blues cu trupele Zebra si Blue Motors. Anul acesta implineste 25 de ani de cariera muzicala. Isi doreste sa aiba un club al sau, in care sa-si bucure ascultatorii cu muzica de calitate. Pana atunci, organizeaza concerte in pub-ul "T Essence", al carui membru fondator este. "Am vazut Deep Purple la Bucuresti si cred ca unul din cele mai importante visuri ale mele s-a implinit. Mi-as mai dori sa vad Ac/Dc. In rest, imi plac cateva spoturi. Ma fascineaza biliardul si joc cu placere tenis de masa".

Marcian Petrescu (muzicuta)

Unul dintre putinii muzicutisti profesionisti de la noi din tara, Marcian a mai cantat in Blues Syndicate si in Trenul de noapte. Are 15 muzicute, pe care le foloseste prin rotatie, ca sa previna uzura. Exact ca americanii, el isi amplifica muzicuta cu microfoane speciale si amplificator de chitara. In timpul liber, practica scufundarile, compune texte, studiaza istoria bluesului sau repara muzicute.

Vali Badea (bas)

A invartit un timp Roata lui Sorin Chifiriuc, dar a cantat si in Dar, Joc secund, Blue Service. Pasiunea lui pentru animale i-a devenit in timp si meserie. Pe langa faptul ca a avut mai multe animalute de-a lungul anilor, firma pe care o conduce acum confectioneaza hainute si accesorii pentru animalele de companie. Detine mai multe chitare bas, unele mai vechi, altele mai noi, cu o mare valoare sentimentala.

Foto: Zone Records