Nicola - "Sunt o fiinta solara. Ma energizeaza lumina"

Corina Pavel
- Intre doua pariuri - muzica si familia, ea le castiga pe amandoua. Convinsa ca destinul e scris in cer, Nicola il implineste cu determinarea si bucuria unui om fericit -

- Esti printre putinele noastre vedete care imbina armonios cariera cu viata de familie. Nu regreti ca le-ai pornit pe amandoua deodata? Nu era mai bine sa le planifici pe rand?

- Ma scot din sarite oamenii care-si programeaza foarte minutios viata: "Astazi ma ocup de cariera, de saptamana viitoare, de familie!". Pentru ca eu consider ca nu noi alegem momentele, ci Cel de Sus. Oricat te-ai da peste cap sa-ti construiesti o cariera, pas cu pas, fara ajutorul Lui nu faci nimic. Eu le-am luat asa cum au venit - si copiii, si succesul - si n-am suferit deloc ca la 25 de ani nu eram cunoscuta inca si aveam o familie pe cap. Nu am complexul varstei, iar faptul ca m-am lansat atat de tarziu ma situeaza in valul tinerei generatii, desi, dupa varsta, apartin valului doi. In 99, cand am pornit, am adus niste ritmuri foarte moderne, chiar exagerat de tineresti: pustanii din muzica pop-dance chiar ma priveau acuzator, ca si cum mi-am permis sa fur muzica noii generatii. Desi afara sunt multe exemple de artiste care fac la fel, cum ar fi Cher sau Tina Turner: moderne tot timpul. Dar si cei care sunt din valul doi cunosc acum o revenire de zile mari - cum se intampla cu Sanda Ladosi, de exemplu, sau Gabriel Cotabita, cu Vh2. Asta mi-a dat si mie curaj sa revin, dupa un an si jumatate de stat pe bara, asteptand sa treaca "valul" manelelor. Sigur ca nu a fost usor, una e sa te lansezi la 20 de ani si alta la 30.

- Stiu ca e greu sa fii obiectiv atunci cand vorbesti despre omul pe care-l iubesti, dar daca ai fi foarte sincera, si te rog sa fii, cum l-ai caracteriza pe compozitorul Mihai Alexandru, sotul tau?

- Am sa vorbesc despre calitatile lui, pentru ca ele conteaza, defectele sunt omenesti. Si tolerabile, de vreme ce l-am suportat 15 ani. Ne-am suportat reciproc, de fapt, pentru ca e o performanta in lumea artistica sa ai un mariaj durabil. Mihai e un om cu un suflet foarte mare si toata lumea care-l cunoaste stie asta. Sare sa ajute in orice problema, indiferent ca in cauza sunt membri ai familiei, prieteni sau simpli cunoscuti. Are un subtil simt al umorului, e un tata minunat pentru copii si un compozitor foarte talentat - piesele mele sunt exclusiv semnate Mihai Alexandru. Atunci cand compune, imi cere si mie parerea si chiar tine cont de ea. Colaboram foarte bine, pentru ca avem aceleasi gusturi muzicale, dar uneori mai ies si scantei (ce vrei, suntem amandoi Scorpioni). Insa, in final, iese o piesa buna si atunci inseamna ca ne-am atins scopul.

- Ce v-ati putea dori mai mult?

- Sa ajungem un cuplu artistic cunoscut si in strainatate. Pe urma, mi-ar placea sa avem timp sa calatorim, eu as vrea sa vad America, de exemplu, sa o bat in lung si-n lat. Imi mai doresc, pentru copiii mei, sa fie sanatosi si sa fie curajosi, acolo unde n-am fost eu.

- Copiii vostri va mostenesc talentul?

- Canta la pian, dar greu se rup de joaca pentru a-si face timp pentru studiu. Nu vreau sa-i constrang in nici un fel, am sa-i las sa-si urmeze, fiecare, visurile, imi doresc pentru ei doar sa fie sanatosi si sa aiba libertatea de a face ceea ce le place. Cat timp stau cu ei, fac tot ce pot ca sa le ofer ceea ce-si doresc, dar asta fara a-i rasfata peste masura, ci doar ca sa compensez zilele pe care nu le petrec cu ei, ci in studioul de inregistrari, la filmari, in turnee sau chiar stand acasa, dar vorbind la telefon si primind vizite. Dar vreau sa stie ca am nevoie de ei la fel de mult cum au si ei nevoie de mine. Am doi baieti, de 17, respectiv 8 ani, si o fetita, Maria, de 10 ani. Am mers cu ei de Pasti in Bucovina, intr-un sat unde stam in sistem de turism rural si ne petrecem, de cativa ani, toate sarbatorile, in mod traditional. Copiilor le place foarte mult, iar mie si mai si, pentru ca ador sa stau in natura, sa mananc simplu si sanatos, sa respir aer tare, curat, de munte, sa scap de poluarea si stresul din Bucuresti. Eu sunt bucuresteanca, crescuta la bloc, cu cheia de gat, si stiu foarte bine sa pretuiesc libertatea de a fi in natura, macar pentru cateva zile, atat cat imi permite timpul. Imi place foarte mult ca vremea s-a incalzit, imi place soarele, sunt o fiinta solara, ma energizeaza lumina. Primavara, parca ma trezesc dintr-un somn lung cat iarna. Si-mi mai plac foarte mult marea, oceanul, intinderile vaste de apa.

- Nimeni nu-ti da varsta pe care o ai. Ce faci ca sa te mentii in forma?

- Nu practic vreun sport in mod deosebit, dar am o alimentatie aproape lipsita de grasimi si de dulciuri si incerc sa impun regula aceasta pentru toti membrii familiei. Insa "nebunia" mea este cozonacul. Si prajiturile facute in casa: acum, de sarbatorile de Pasti, cozonacul cu nuca si pasca au fost felul meu principal de mancare. Imi place sa merg mult pe jos, desi asta nu se intampla atat de des. Uneori, mai folosesc aparatul de gimnastica, pe care-l tin incuiat in debara, si alteori fac masaj. Am norocul unui ten foarte bun, l-am "mostenit" de la mama, asa ca nu sunt nevoita sa merg foarte des la cosmetica sau sa fac nu stiu ce tratamente sofisticate. Tot de la mama am mostenit si vocea, dar ea canta, saracuta, numai in baie, cand spala rufele, n-a incercat sa faca bani din asta. Tata avea si el voce, dar ii placea mai mult sportul. In cazul meu, au contat foarte mult talentul pe care mi l-a dat Dumnezeu si autoeducatia muzicala pe care mi-am facut-o ascultand foarte multa muzica buna. Din generatia tanara, imi plac, de exemplu, Pink si Anastacia. Mi-a placut la inceputurile ei si Mariah Carey, acum n-o mai recunosc, si-a schimbat stilul. De la o vreme, a inceput sa-mi placa, in schimb, Britney Spears, s-a mai stilat, iar show-ul ei e deosebit acum. Celine Dion mi se pare foarte buna ca tehnica vocala, dar emotional nu ma atinge. Chestiune de gusturi! Modelul meu e Tina Turner. Chiar am vazut-o aseara la televizor si ma gandeam prin cate a trecut femeia asta si uite, totusi, unde a ajuns cu vointa ei si cu talentul pe care i l-a dat Dumnezeu. Peste zece ani, si pe mine ma vad tot cantand, peste 20 - nu stiu. Impreuna cu Mihai, sotul meu, am inceput sa ne gandim la ce vom face intr-un viitor mai indepartat. Chiar daca eu n-o sa mai cant, voi ramane in bransa, pot sa ma ocup de tinerele talente, iar el poate foarte bine sa se ocupe de studioul de inregistrari, care e foarte performant la ora aceasta (amenajat, deocamdata, chiar intr-una din cele patru camere ale "vastului" nostru apartament din Berceni, unde sunt expuse, pe langa afisele si copertele discurilor mele marite si inramate, si trofeele si diplomele obtinute pana acum). Planuri de viitor? Pana una alta, lucram la un material nou, piese pe care le inregistram acum, in acelasi stil de pop cu influente rock, un soft rock, daca vreti. Si mi-am alcatuit o trupa de acompaniament cu care voi face turnee in tara si la vara pe litoral si cu care voi prezenta un show live, pe care-l pregatim acum, cu un sound sofisticat si o viziune moderna asupra conceptului de spectacol. Ne propunem sa facem o muzica ce nu se demodeaza dupa doar un sezon.

- Putini stiu ca inaintea lansarii tale din 1999, ai cantat in strainatate. Nu ti-ar fi fost mai usor sa faci o cariera internationala?

- Inainte de a deveni foarte cunoscuta aici, am cantat, in anii 90, impreuna cu sotul meu, in cluburi, in tara si in strainatate, Franta, Elvetia. Asta mi-a adus o experienta de neinlocuit. Dar am preferat sa ma intorc din strainatate, desi puteam sa ma stabilesc acolo. Sunt foarte multi artisti care raman prin diverse tari, cu contracte banoase, dar s-a demonstrat, in ultimul timp, ca se pot face si aici bani, daca esti serios si daca iti da Dumnezeu norocul de a fi iubit de publicul tau. E mult mai bine aici, ca esti acasa, printre ai tai. Desigur, daca mi s-ar ivi, ca prin minune, un contract superavantajos, prin care as deveni artist international, n-as refuza, dar tot nu mi-as parasi pentru totdeauna tara. Nicaieri nu esti mai iubit si mai "mare" ca acasa, printre ai tai.