Intr-un studiu recent al Directoratului General pentru Munca si Afaceri Sociale din cadrul Comisiei Europene, se arata ca "o Uniune Europeana cu 25 de membri (printre care si Romania - n.red.) va fi o uniune a inegalitatilor sociale si economice, deoarece noile state membre aduc cu sine extreme care ingrijoreaza Comisia Europeana." Printre aceste "extreme" de care sunt ingrijorati europenii se afla si productia disproportionat de mare de vinuri de tip "capsunica" si "zaibar" din Romania, care ar invada piata "sterila" a continentului, dupa ce, in campanii de decenii intregi, tarile Ue au eliminat toate viile hibride, numite si vii direct producatoare. Primind vestea ca vor fi obligati sa renunte la astfel de plantatii, multi viticultori romani au intrat deja in panica, mai ales ca negociatorii trimisi la Bruxelles dovedesc o regretabila lipsa de transparenta, semnand, in graba de a finaliza negocierile in 2004, "secrete" care ar putea sa ne coste mult in viitor. Si mai ingrijorati sunt taranii din zonele de campie, care au auzit ca le vor fi scoase viile din spatele casei sau de la marginea satului. Obisnuiti, de cand lumea, sa aiba "vinisorul" lor, ei aud, la carciuma sau la intalnirile cu diversi trimisi de la judet, ca dupa 2007, vor veni portareii cu stelute albe si sepci albastre si le vor pune sigiliul pe butoi, dandu-le foc la butucii interzisi. Pentru a lamuri opinia publica asupra acestei perspective si pentru a elimina zvonurile si panica din satele romanesti, ne-am adresat, din nou, cunoscutului oenolog, economist si doctor in stiinte agricole, Ion Pusca, membru al Academiei Internationale a Viei si Vinului si al unor academii si societati europene din domeniu, cu o practica de peste 30 de ani in prepararea vinurilor.
Zaibarul romanesc a implinit 100 de ani!
- Oamenii de la tara, mai ales cei din zone fara traditie viticola, spun ca vinurile hibride sunt ecologice, sanatoase si ieftine. De aici rezulta ca nu ar trebui urmat indemnul Ue de eliminare a viilor direct producatoare. Credeti ca va fi posibil sa renunte romanii la zaibarul cu care sunt obisnuiti? Nu este un pret prea mare pe care trebuie sa-l platim ca sa ne aliniem la cerintele comunitare?
- In istorie, romanii nu au baut vinuri hibride, ci nobile, de la Burebista pana la sfarsitul secolului al Xix-lea. Zaibarul - cel mai popular dintre hibrizi - nu este nici pe departe un vin autohton, si cu atat mai putin "oltenesc", cum a fost popularizat prin glumele regretatului Amza Pellea. Istoria intrarii lui in consumul de vinuri din Romania este destul de scurta, are doar 100 de ani! In aceeasi ordine de idei, eliminarea acestor soiuri, in special a celor americano-americane, cu o toxicitate mai ridicata, este in interesul nostru national. Avem datoria sa punem ordine in acest sector economic, chiar daca nu ar fi vorba de integrarea europeana. O facem pentru noi, nu pentru Europa.
- Romanii au fost nevoiti sa adopte vii hibride de import inainte de 1900. De ce?
- A avut loc atacul de filoxera. Este aproape de necrezut ca, de milenii, de cand omul a inceput sa cultive vita-de-vie, si pana acum un secol si jumatate, podgoriile continentului european erau cultivate cu soiuri ce traiau pe radacinile lor proprii. Daca luam ca exemplu soiurile Pinot Noir din Franta, Traminerul Roz din Germania sau Babeasca Neagra din Romania, cunoscute sub numele de vite europene, acestea cresteau si rodeau pe propriile lor radacini, inmultindu-se prin butasi. Din nefericire, in jurul anului 1850, oamenii de stiinta francezi au adus in Franta, pentru studiu, cateva specii de vita-de-vie din America. La acea data, ei nu cunosteau filoxera - o insecta abia vizibila cu ochiul liber, care inteapa radacinile vitei-de-vie si-i suge seva, provocand uscarea plantei. Ea convietuia armonios cu soiurile americane, care rezistau intepaturilor, dar a devenit inamicul principal al soiurilor europene, pe care le-a distrus in masa, lasand continentul, pentru cativa ani buni, in criza de licoarea lui Bachus.
- Cand s-a declansat atacul filoxerei in Romania?
- La noi, invazia s-a produs dupa 1877, cand botanistul Ananescu a adus din Franta cativa butasi de vie americana (infestati cu insectele invizibile), pe care i-a plantat la via sa de pe dealul Chitorani, de langa Ploiesti. Anul 1884 este considerat granita oficiala dintre perioada prefiloxerica si postfiloxerica a viticulturii romanesti. Dupa aceasta data, cand aproape 10.000 de hectare de vie veche romaneasca erau deja distruse, s-a trecut la inlocuirea soiurilor autohtone cu hibrizi americani (Isabella - capsunica, Lidia - capsunica roza, Delaware - delivara), in paralel cu altoirea celor dintai pe radacini aduse de peste Ocean. Plantarea hibrizilor s-a dovedit gresita in timp, deoarece vinurile obtinute din soiurile americane au foarte multe defecte.
- Care este originea "zaibarului" - numele celui mai popular vin obtinut din noii hibrizi introdusi in cultura dupa 1884?
- "Zaibar" vine de la "Seibel" - numele viticultorului si al pepinierei franceze de unde a fost importat acest soi. Pe langa Seibel, a mai fost importat hibridul Terras (terasa, tereaza) de asemenea franco-american. Dintre ele, soiurile de vita livrate incepand cu 1903 de pepiniera Seibel din Aubenas, sudul Frantei, au avut, dupa cum se stie, cel mai mare ecou.
"Soiurile pur romanesti sunt parte a patrimoniului viticol al Europei"
- De ce nu sunt acceptate macar toate soiurile hibride create de francezi pe portaltoi americani?
- Ca si in cazul culturii sau al unor traditii si mestesuguri artizanale, pe care europenii le apreciaza foarte mult si le considera parte a civilizatiei globale, Romania este sfatuita sa nu renunte la ceea ce este specific romanesc nici in viticultura, deci sa promoveze productia de vinuri autohtone de valoare. Daca vrea sa bea un vin romanesc, europeanul nu va cere, in nici un caz, un Pinot Noir sau un Traminer, ci o Feteasca Neagra, o Grasa de Cotnari sau o Cramposie de Dragasani. Soiurile pur romanesti sunt parte a patrimoniului viticol al Europei, unde asa cum se stie, nu mai este loc nici pentru... "seibel", dar nici pentru "zaibar". Occidentul a scapat cu greu de pacostea hibrizilor, adoptand plantatiile de vii altoite, in timp ce Romania a devenit, dupa 1989, cel mai mare producator mondial de vinuri hibride. Avem o suprafata de 125.000 ha de vie hibrida, fata de numai 122.000 ha de vie nobila. In acest context, nu e de mirare ca Ue insista pentru revenirea la normal si in tara noastra. Dupa ce eliminam viile hibride, Uniunea Europeana ne indeamna sa fim iarasi ce-am fost inainte de 1900 si mai mult decat atat. De-a lungul secolelor, poporul roman a cultivat soiurile sale traditionale: Feteasca Neagra, Feteasca Alba, Babeasca Neagra, Cramposie, Galbena de Odobesti, Iordana, Basicata de Dealul Mare etc. Spre exemplu, voievodul Stefan cel Mare a baut la Nicoresti aceasta Babeasca Neagra ca si cea de astazi, numai ca atunci vita lui preferata crestea pe propriile ei radacini, iar astazi traieste pe radacini de imprumut, de vita americana. Intoarcerea romanilor la soiurile romanesti, de data aceasta pe radacini de imprumut, inseamna intoarcerea lor la un trecut nobil, intrat pe nedrept in uitare.
- Cu toate acestea, taranii considera "zaibarul" un fel de "vinul saracului", produs de o vita nepretentioasa, ce nu necesita cheltuieli mari si nici lucrari complicate de intretinere, ideala pentru satele in care au mai ramas doar batrani fara putere de munca. De ce nu luati in calcul si aceasta realitate?
- Daca tot suntem cu ochii spre Europa, atunci e bine sa stim ca in tarile Ue s-a renuntat la aceste soiuri deoarece unele dintre ele contin o mare cantitate de alcool metilic toxic pentru organism, au gust puternic foxat (de vulpe, de naftalina, de fenol), sunt slab alcoolice, au o culoare instabila si sunt predispuse la otetire. Nu pot fi vandute pe piata interna sau la export. Pentru a respecta adevarul istoric, amintim ca o legislatie anti-hibrizi a existat mereu in Romania, dar nu au fost timp si conditii pentru a fi aplicata. Ma gandesc la cele opt legi aparute intre anii 1885-2002. Toate au avut ca scop diminuarea si lichidarea in timp a suprafetelor cultivate cu hibrizi si promovarea cultivarii vitelor romanesti si europene de calitate.
"Nu vor fi distruse viile din gradini si de pe pantele intravilane"
- Intrarea in Europa presupune costuri usturatoare si cere sacrificiul unei generatii intregi. Testul defrisarii a peste 100.000 ha de vii hibride va fi hotarator. Cum va decurge aceasta incercare istorica?
- Va spun cu toata convingerea: nu se va proceda la scoaterea fortata a plantatiilor taranesti, nu vor fi distruse viile din gradini si de pe pantele intravilane. Fiecare familie va avea dreptul sa detina pe langa casa 1000 m.p. de vii hibride obtinute prin incrucisari complexe americano-europene. In acelasi timp, suprafetele de hibrizi situate in arealele viticole consacrate, cum ar fi Cotnari, Panciu, Dealul Mare etc., ca si in extravilanul localitatilor din afara acestor areale, se vor supune defrisarii in maximum 15 ani. Ramane interzisa definitiv plantarea urmatorilor hibrizi americano-americani: Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton si Herbermont. Dupa modelul occidental, proprietarii care abandoneaza viile hibride din afara localitatilor vor fi despagubiti.
- La ora actuala, taranii planteaza in continuare vii direct producatoare, fara sa intrebe pe nimeni. Ce se va intampla?
- Aceasta atitudine nu mai poate fi tolerata, deoarece aduce mari prejudicii imaginii viticulturii romanesti. Ar trebui sa invatam din experienta altora. La inceputul secolului trecut, Franta avea circa 3 milioane ha de vie hibrida si nobila. Astazi, are putin peste un milion ha, numai soiuri nobile. Si francezii au avut traditia peticelor de vie de pe langa casa, la care spuneau ca va fi imposibil sa renunte. Asa cum spun si romanii in zilele noastre. Cand a declansat reforma, Ministerul Agriculturii de la Paris a platit taranilor din zonele viticole slabe, in avans, recolta pe trei ani si i-a obligat sa scoata via, sa cultive altceva, potrivit conditiilor locale de sol si clima. Acesta e viitorul. Vor exista, desigur, nemultumiri si multi se vor opune, dar daca dorim sa intram in competitia europeana, nu putem mentine la nesfarsit parcele si parcelute. Oamenii de la tara nu vor mai cultiva de toate, ci se vor specializa pe o directie sau alta. In caz contrar, vor ajunge muritori de foame.
- O ultima intrebare: de ce nu s-a inceput reforma in viticultura romaneasca inca din anii 90?
- Intr-adevar, eliminarea viilor hibride ar fi trebuit facuta chiar si fara integrarea europeana, dar politicienilor de la Bucuresti le-au lipsit viziunea economica necesara. Ei ar fi trebuit sa stie ca, inca din timpul regimului comunist, dupa adoptarea Legii Viei si Vinului din 1972, reducerea suprafetelor de vie hibrida a facut parte dintr-un program national, la fel ca in perioada interbelica. De la 93.000 ha in 1980, suprafata ocupata cu aceste soiuri a scazut la 58.000 ha in 1990. Operatia trebuia continuata, dar lipsa reformelor a stopat-o, ajungandu-se la fenomenul opus: in ultimii 14 ani au disparut nu mai putin de 70.000 ha de vie nobila! O realitate ce va fi decontata tuturor guvernelor postdecembriste, razbunand demagogia celor ce anuntau cu surle si trambite, in diverse etape, castigarea pariului cu agricultura.
Pentru mai multe informatii, scrieti la e-mail: ion_pusca@fx.ro sau telefonati la 0744/58.74.73