Asa cum a observat presa, este vorba despre un mesaj fara precedent: "Raportata la calitatea de cetateni, bucuria pascala din acest an sta, pe de-o parte, sub semnul biruitor al integrarii in Nato si, pe de alta, sub semnul ingrijorator al integrarii europene. Ingrijorarea vine din aceea ca din tot ceea ce vedem, auzim si stim, ultimul si cel mai important obstacol este flagelul coruptiei. Or, Invierea Domnului reprezinta biruinta lui Dumnezeu asupra coruptibilitatii. Se spune ca la noi coruptia este generalizata, chiar institutionalizata, ceea ce este foarte grav. Inainte de a fi un viciu, coruptia este o mentalitate. Nu putem visa la integrarea europeana fara a purcede la propria noastra insanatosire morala... Invitarea noastra de a intra in structurile europene se refera si la aceasta conduita morala care jeneaza". Arhiepiscopul Anania a vorbit eufemistic, chiar daca esenta mesajului este dura. In anul electoral 2004, ar putea sa-i influenteze profund pe alegatorii care, desi sunt constienti si dezgustati de dimensiunile luate de coruptie dupa alegerile din 2004, tot ar mai vota cu Psd. De fapt, coruptia a devenit o caracteristica structurala a vietii politice si sociale, a economiei mixte de piata-centralizata.
Coruptia din Romania si din alte tari foste comuniste nu mai este doar o chestiune politica interna. Datorita integrarii europene, a devenit o problema europeana de natura civilizationala. Ea poate sa actioneze ca o frana sau chiar ca un obstacol in calea integrarii. In ciuda faptului ca tara noastra se straduieste din greu sa atinga parametrii si standardele integrarii, dimensiunea sistemica atinsa de coruptie ne face de fapt incompatibili atat cu Uniunea Europeana, cat si cu Organizatia Tratatului Nord Atlantic. Multa vreme am fost un fel de paria al Europei si al spatiului nord-atlantic, din cauza blocajelor puse de fostii nomenclaturisti si securisti in calea democratizarii, liberalizarii, modernizarii, europenizarii si integrarii, proceselor de reforma in general. Acum, am ramas un fel de paria al familiei democratiilor liberale, din cauza atotputerniciei coruptiei si slabiciunii statului de drept. Intre cele doua fenomene exista o legatura, dar coruptia are cauze mult mai largi si profunde decat supravietuirea fostilor nomenclaturisti si securisti.
Coruptia a devenit o problema de identitate nationala si una de natura spirituala, religioasa. Iata de ce Arhiepiscopul Bartolomeu a tinut sa traga un semnal de alarma. Interventia sa este cu atat mai semnificativa cu cat vine dupa ce acelasi inalt prelat a combatut puternic in cadrul Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane ideea amestecului preotilor in viata partidelor politice. Chiar daca din punctul de vedere al Bor exista o profunda incompatibilitate intre rolul de slujitor al Domnului si rolul de partizan al unui grup politic, recenta interventie dovedeste ca Biserica nu a abandonat marile teme ale vietii politice, pe care le priveste insa din perspectiva moralei crestine, care este una a mantuirii. Datorita proportiilor de sistem pe care le-a luat coruptia, este amenintata fibra morala a natiunii noastre. Coruptia este in primul rand o chestiune de mentalitate si moralitate, iar daca un numar tot mai mare dintre fiii unui popor si dintre fiii unei Biserici sunt amestecati in coruptie, sunt complici sau privesc nepasatori la fenomen, atunci problema devine de o gravitate extrema, pentru ca sunt amenintate atat identitatea nationala, civica, cat si relatia cu Dumnezeu pe care o au oamenii, individual sau colectiv.
Trebuie urmarite cu atentie pozitiile luate in cadrul Bisericii Ortodoxe Romane in ultima vreme. Sfantul Sinod s-a pronuntat si impotriva realizarii proiectului minier de la Rosia Montana, invocand atat argumente din Biblie ("Dumnezeu a creat pamantul pentru om, iar omul are raspunderea de a-l pastra asa cum este"), cat si ecologice, umane (intreaga regiune a Muntilor Apuseni va fi desfigurata). Daca s-ar fi tinut cont in istorie de argumentul ca omul ar avea raspunderea de a pastra pamantul "asa cum este", mai nimic din marile realizari tehnice, arhitectonice, urbane, agricole etc. ale umanitatii nu ar fi fost posibil. In schimb, argumentul ecologic si uman este hotarator - ceea ce dauneaza omului si naturii nu este bun. In conditiile in care interesele de afaceri ale celor care vor sa exploateze (in mod daunator mediului si comunitatilor locale) bogatiile de la Rosia Montana si-au gasit sustinerea in interiorul clasei politice (atat la nivelul Partidului Social Democrat, cat si la acela al unor partide din opozitie), interventia Bor devine una de amendare simultana a puterii si opozitiei. Cata vreme slujitorii Domnului nu mai au voie sa faca politica activa, in calitate de membri de partid, iata ca Biserica nu se sfieste sa se amestece in dezbateri publice pe probleme dintre cele mai controversate.
Conform teoriei interpretative pe care am formulat-o in mai multe texte (in special in cartea Etica lui Adam. Sau de ce rescriem istoria, publicata in 1995), marile conflicte ale modernitatii, in particular ale secolului al Xx-lea, s-au produs din cauza interferarii, dar si confuziilor, dintre planurile politic si teologic. Conflictele medievale occidentale dintre Sacerdotiu si Imperiu au stat la baza modernitatii, iar problema teologico-politica s-a nascut cand lumea politica laica a incercat sa puna ceva legitim in locul ocupat inainte cu autoritate de Biserica. Cand insa lumea laica "s-a emancipat" complet de sistemul de referinta moral al crestinismului, cand a abandonat complet ideea dreptului divin si pe cea a dreptului natural, s-au produs catastrofele Gulagului si ale Holocaustului. Dezvoltarea fara precedent a coruptiei, care nu este decat triumful "eticii" lacomiei, cinismului, invadarea spatiului public si mediatic cu produse exclusiv de divertisment si consum, fara a mai tine cont de Decalog, bunul simt, valorile morale, educarea copiilor, traditii etc., readuce in actualitate temele Sodomei si Gomorei, precum si ale influentelor de tip malefic, satanic asupra societatii. Nici o biserica monoteista nu poate asista cu nepasare la acest obstacol. In acelasi timp, trebuie sa fim constienti de faptul ca tocmai resentimentul fundamentalist impotriva civilizatiei occidentale democratice si liberale (bazate pe egalitate si libertate - care sunt valori de origine crestina) a condus la dezvoltarea in spatiul islamic a statelor teocratice si a retelelor teroriste criminale, care pretind ca lupta impotriva Marelui Satan reprezentat de Occident, de crestinism, in particular de Sua. Cand problema teologico-politica reapare, laolalta cu dilemele ei morale, doar masura, cumpanirea, intelepciunea, bunul simt si capacitatea de a decide in cunostinta de cauza intre bine si rau te pot salva de greseli si ispite.