Proiectul de exploatare a aurului din Muntii Apuseni, cu cianuri, a devenit o tema la zi a presei internationale. Faptul ca Romania deschide un focar de infectie ecologica, intr-un timp cand Europa se straduieste sa-si protejeze mediul cu legi "de fier", nedumereste si alarmeaza. Dornici sa se informeze la fata locului, ziaristi de pretutindeni au venit la Rosia Montana si au infatisat adevarul asa cum l-a perceput fiecare. Relatarile au avut insa un numitor comun: ceea ce se intampla de patru-cinci ani in inima Transilvaniei surprinde lumea civilizata prin dramatism, lipsa de transparenta, indiferenta suspecta a autoritatilor locale si centrale, non-interventie a statului, suspiciuni de coruptie generalizata, presiuni directe si indirecte asupra populatiei. Considerand ca reportajele publicate sunt argumente severe pentru blocarea unui proiect atat de nociv din punct de vedere ecologic si uman, reproducem fragmente din articolele publicate in ultima vreme de cateva dintre ziarele din strainatate.
Italia - "Corriere della Sera"
"Romani, opriti acest jaf care ii va imbogati pe putini dintre voi!"
Sub titlul "In Transilvania, pretul aurului se cheama cianura", reporterul Andrea Carandini publica un atac dur la adresa proiectului aurifer din Apuseni (reportaj preluat si de ziarul "Curierul National"):
"In Transilvania exista un paradis natural, un El Dorado si o comoara arheologica putin cunoscute, care risca sa se transforme intr-un infern. Este vorba despre Rosia Montana - anticul Alburnus Maior -, unde se afla zacaminte de aur (...). Asupra acestei lumi frumoase si dure ar urma sa cada 250 de milioane de tone de apa cu cianura, care vor distruge in intregime o suprafata de 100 de kilometri patrati. Ideea de a provoca aceasta catastrofa apartine unei firme canadiene (Gabriel Resources - n. red.) care a cerut guvernului roman autorizatia sa deschida noi cariere, dupa modelul exploatarii miniere a lui Ceausescu (din Varful Cetate, actualmente operativa - n. red.). Desigur, canadienii dau dovada de corectitudine... finantand si campania de sapaturi arheologice (care se impune, prin lege, oricarui investitor), atat in galeriile antice, cat si in valea invecinata. A fost publicat un prim volum, dar cercetarile ar trebui sa continue pana in 2006. E greu de crezut ca se vor putea reconstitui pana atunci peisajul dacic, sistemul de sate si case ale ilirilor - principala etnie a minerilor - si locuintele romanilor. Desigur, nu este vorba de Pompei, ci de o realitate complet diferita, la fel de interesanta din punct de vedere istoric: unul din cele mai mari si cele mai bine conservate complexe de arheologie protoindustriala a romanilor. Arheologii au acum o mare dilema: daca vor pleca intreprinzatorii canadieni, se inchid sapaturile din lipsa de fonduri. Daca raman, totul va fi distrus. Mai multi arheologi minimalizeaza rezultatele cercetarilor. Altii, in schimb, isi smulg parul din cap. (...) Poate oare aurul pe care vor sa-l extraga canadienii sa rezolve problemele economice ale Romaniei? Ma tem ca acesti canadieni vor deveni noii romani, dar cu siguranta ca nu vor construi nici un For. Romani, opriti acest jaf care ii va imbogati pe putini dintre voi, refuzati sa fiti provincie a unui imperiu, puneti in valoare acest paradis necontaminat pe care il cautam aproape toti - dupa ce le-am distrus pe ale noastre -, impiedicati disparitia unui patrimoniu istoric si natural unic in lume!".
Franta - "Le Monde"
"Opozantii proiectului denunta dezastrul ecologic
care ameninta regiunea lor"
Sub titlul "Lel Dorado des Carpates", reporterul Mirel Bran de la prestigiosul ziar francez "Le Monde" scrie, printre altele:
"(...) Misiunea companiei "Gold Corporation" este dificila. A cumpara case si terenuri la un pret forte e un lucru, dar a demola mai multe biserici si a muta cimitire e un altul. Opozantii proiectului denunta dezastrul ecologic care ameninta regiunea lor. Viitoarea exploatare, care va avea dimensiuni gigantesti, preconizeaza constructia unui bazin de retentie a apelor cianurate pe o suprafata de 500 ha. "Greenpeace" si-a trimis emisarii la fata locului pentru a protesta si a-i indemna pe studentii romani sa se opuna proiectului canadian".
Reporterul ii citeaza apoi pe sustinatorii proiectului, angajati ai "Gold Corporation", care considera ca proiectul va crea multe slujbe (248 in anul de varf al exploatarii, conform unui grafic al Companiei - n. red.) si va moderniza localitatea si zona. "Asociatia "Alburnus Maior"", continua Mirel Bran, "nu impartaseste aspiratiile sustinatorilor proiectului, deoarece crede ca va avea loc un dezastru ecologic care ar putea otravi Dunarea si ar putea distruge numeroasele vestigii romane din regiune (...) Legatura dintre compania canadiana si rotitele complicate ale coruptiei din Romania nu sunt stabilite, dar aceasta serie de evenimente ar putea arunca o unda de suspiciune asupra enormei investitii prevazute la Rosia Montana. In fapt, punctul de vedere al opozantilor proiectului este ca transparenta nu pare a fi o regula la Rosia Montana." In ultima parte a reportajului, autorul crede ca militantii ecologisti ii amagesc pe taranii din zona atunci cand le spun ca precaritatea vietii lor cotidiene ar putea sa-i incante pe turistii occidentali. Din pacate, reporterul nu este la curent cu faptul ca zeci de europeni si-au construit deja case in apropiere. Investitori importanti din Elvetia si Germania doresc sa dezvolte mari proiecte turistice, in timp ce sume importante din fonduri europene si ale Bancii Mondiale (care ar crea mii de locuri de munca in turism, infrastructura si mica industrie nepoluanta) sunt ignorate de catre autoritatile care sustin dezvoltarea monoindustriala miniera. Exista, de asemenea, importanti investitori romani (S.C. Montana din Campeni sau Sif Muntenia) care doresc sa investeasca sume mari in proiecte alternative mineritului.
Anglia - "Sunday Herald"
"Taranii refuza sa plece si sa-si dezgroape mortii
pentru a face loc unei mine de aur"
"Lupta satenilor din Rosia Montana este sustinuta de "Alburnus Maior", un grup ecologist local, precum si de alte 19 organizatii verzi romanesti si de grupuri internationale, cum sunt "Greenpeace", "Friends of the Earth", "International and Canadian Miningwatch". In ciuda opozitiei acestor organizatii si a celor 83 de universitari si academicieni romani, Compania merge inainte cu planurile sale. Chiar daca pericolele presupuse de marimea exploatarii si de folosirea tehnologiei antediluviene cu cianuri sunt enorme. Lacul de decantare va fi de zece ori mai mare decat cel rupt la Baia Mare in anul 2000. (...) "Greenpeace" spune ca proiectul de la Rosia Montana va fi cel mai mare din Europa. Pericolele ce decurg din masivitatea decantorului vor creste exponential. Judith Kalovits, purtatoare de cuvant a "Greenpeace", a spus: "Orice dezastru natural, orice eroare umana ar putea conduce la o catastrofa. Potential, una mult mai mare decat la Baia Mare.""
(Fragment preluat din textul semnat de Gabriel Ronay)
Canada - "The Ottawa Citizen"
"Stand pe o mina de aur"
"Adanc in Muntii Transilvaniei", scrie reporterul John Nadler, de la ziarul canadian "The Ottawa Citizen", "o companie din Toronto este blocata in lupta impotriva unei birocratii greoaie, a unor cetateni recalcitranti si a unor tenace caini de paza ecologisti, in efortul ei de a ajunge la aurul care zace sub aceasta izolata comunitate. (...) "Rmgc" se confrunta cu o opozitie venind din multe directii, (...) condusa de o amestecatura de voluntari de toate culorile si de cetateni hotarati care actioneaza in cadrul comunitatii. Acest grup nu numai ca a incurajat caini de paza internationali, ca "Greenpeace" sau "Centrul Regional de Protectia Mediului" din Ungaria, sa monitorizeze proiectul, dar a facut sa razbata criticile la adresa acestui proiect in presa romaneasca. (...) O controversa poate si mai mare este cea legata de stramutarea populatiei, a bisericilor si a cimitirelor. Potrivit "Rmgc", rezidentii sunt toti gata de plecare. (...) Primarul Narita spune ca "singura sursa de bani pentru localnici si pentru consiliul local este mina". Pentru altii, banii sunt imateriali. "Nu mi-as vinde ceea ce am pentru toti banii din lume", spune Eugen David, presedintele Asociatiei "Alburnus Maior". "Nici daca m-ar forta, n-as pleca"".