[sapou]- La invitatia d-nei Ioana Zlotescu, directoarea Institutului Cervantes din Bucuresti, publicistul si scriitorul spaniol Lorenzo Diaz
a facut o vizita in Romania. Plina de bune urmari -[/sapou]- In calitate de directoare a Institutului Cervantes din Bucuresti, patronati importante evenimente dedicate culturii spaniole. Ultimul dintre ele - 150 de ani de fotografie in Spania - s-a bucurat de o audienta pe care va rog sa o motivati...
- Intr-adevar, expozitia "150 de ani de fotografie in Spania" a fost un eveniment, creat si prin prezenta la Bucuresti a unui foarte cunoscut jurnalist si sociolog, autor de carti devenite "best-seller", Lorenzo Diaz. In cadrul foarte placut al Ceainariei Carturesti, care gazduieste si o splendida librarie, Lorenzo Diaz a sustinut o conferinta despre viata cotidiana in Spania zilelor noastre, o incursiune extrem de incitanta, cu trimiteri si la viata politica, economica si culturala a patriei lui Cervantes (ca sa luam un reper cultural). Stimulat, probabil, de numeroasele similitudini cu viata si moravurile romanilor, publicul prezent la eveniment l-a asaltat pe Diaz cu intrebari legate de spiritul ludic, veselia "din nastere" a spaniolilor si a romanilor, setea lor de cultura, bucuria de a sta, ore in sir, prin cafenele si carciumioare, dar si despre rolul important pe care l-a avut si il are, atat in Spania, cat si in Romania, Radioul, genul publicistic de predilectie al invitatului. Radioul, ca instrument specific de informare, in toate domeniile, Radioul - ca factor de raspandire a culturii... Singura zona in care au aparut pareri divergente si chiar polemici a fost legata de perioada de dictatura a lui Franco, pe care vorbitorul a prezentat-o usor idilic, ca pe o perioada de siguranta a oamenilor obisnuiti. Ceea ce nu este cazul cu anii de dictatura care i-au terorizat pe romani, pana inainte de 89. In rest, eu zic ca a fost o seara frumoasa, plina de invataminte, si de o parte, si de alta. O seara la care a asistat si Excelenta sa, domnul ambasador al Spaniei la Bucuresti, Jesus Atienza Serna, cel care a declarat recent ca: "In urma cumplitelor atentate de la Madrid, romanii si spaniolii sunt frati de cruce".
- ...Un argument in plus pentru ca Lorenzo Diaz sa vina la Bucuresti si sa ne cunoasca mai bine. Si asta, cu atat mai mult cu cat - dupa propria lui declaratie - in afara epocii Ceausescu, despre Romania nu stia mare lucru...
- Intr-adevar, dupa cum a declarat acolo, de fata cu toata lumea, Diaz stia despre Bucuresti ca "este un oras trist, cenusiu, sordid, cu aspect... stalinist". Si cand colo: A descoperit "un oras vesel, colorat, cu cladiri superbe, cu restaurante pline, cu strazi incantatoare..."
- Cand a avut timp sa faca atatea descoperiri?
- In prima seara i-am fost eu calauza, a doua zi s-a plimbat insotit de administratorul Institutului nostru, spaniol de origine, dar care cunoaste Bucurestiul mult mai bine decat multi bucuresteni... Au mers pe jos, au strabatut, ore in sir, strazi frumoase, cu case vechi, interbelice, pe langa care noi trecem adesea fara sa le mai bagam in seama. Diaz mi-a marturisit ca a intrat in cateva restaurante, prin cateva "cafeteria", ca a vazut o multime de fete frumoase pe strazi. Ca a vazut multi tineri foarte veseli... Elevi si studenti, probabil, iesiti de pe la cursuri. Asa incat, in locul orasului "trist, stalinist" la care se astepta, a descoperit un oras solar, in care s-a regasit si datorita spiritului sau mediteranean, un oras in care a avut prilejul sa intalneasca oameni cultivati - de mai toate varstele. De altfel, dupa cum am aflat, in cadrul unei corespondente in direct la postul de radio Onda Cero de la Madrid, Diaz a vorbit splendid despre Romania, despre Bucuresti. Si - o spun cu bucurie - si despre activitatea Institutului Cervantes.
- O activitate efervescenta, care poarta semnul admirabilei dvs. implicari. Felicitari!