Targul de Florii

Sanda Anghelescu
In sfarsit, triumfatoare, Primavara a pus stapanire pe gradini si livezi, imbracand in rochii de mireasa ciresii, insufletind cu muguri noi crengile celorlaltor pomi, pana mai ieri uscate.

Toata suflarea crestina asteapta acum cea mai sarbatoreasca duminica a anului, cea a intrarii Domnului in Ierusalim, duminica Floriilor, premergatoare Sfintelor Sarbatori ale Pastilor.
In aceste zile ne simtim mai aproape unii de altii, cu toti mai aproape de Dumnezeu, acum ne primenim sufletele pentru a primi, dupa Marele Post al Pastelui, Taina sfanta a Impartasaniei. Iubirea la care Iisus ne-a facut partasi acum se revarsa parca mai vie, mai adevarata, si face sa ne simtim cu totii frati, frati ai Celui Care pentru noi s-a jertfit. E timpul sa ne facem mici daruri, sa trimitem felicitari prietenilor din intreaga lume.
In toata tara, la sat sau la oras, gospodinele fac mare curatenie si toti impreuna ascultam, cucernici, cuvantul Domnului rostit in biserici.
Si ca in fiecare an, bucurestenii ce poarta cu ei inca nostalgia satului de altadata, a satului de basm, ramas undeva departe, in amintirea bunicilor nostri, se vor putea intalni, fie si pentru cateva clipe, cu atmosfera lui vrajita. Muzeul Taranului Roman, acolo unde ne-am obisnuit sa fim primiti cu caldura si generozitate, isi deschide iar portile si ne asteapta intre 2 si 4 aprilie sa-i calcam pragul.
In aceste zile, artistii tarani, imbracati in mandre porturi populare, vin cu desagii plini. Vom gasi din belsug obiecte ce tin de vechi mestesuguri, inca dainuind in gospodariile satesti, obiecte traditionale din lemn - sararite, blide, linguri, cauce, scaunele si masute, mobila pictata -, felurite instrumente muzicale - fluiere, cavale, drambe, ocarine ori tiuge -, oua incondeiate, stergare inflorate, carpete maiestrit tesute, imbracaminte populara - camasi, ii, catrinte, marame, bete, braie, veste, ilice, caciuli -, ceramica din intreaga tara, pictura naiva, icoane de vatra, impletituri de paie, panuse sau rachita, podoabe de tot felul si cate si mai cate.
Dar, asa cum am invatat de cand ne tot bucuram de aceste targuri de la Muzeul Taranului Roman, mai pretiosi decat obiectele sunt oamenii, acesti neintrecuti mesteri fauritori de frumos din intreaga tara, binecunoscuti vizitatorilor obisnuiti ai targurilor.
Ne vor intampina iarasi olarii, Eufrosina Vicsoreanu si nepotul ei, Frigura, Dumitru si Ioana Mischiu cu fiica lor, Nicoleta Pietraru, ca si Gheorghe si Maria Iorga, impreuna cu copiii lor, Liviu si Alina, toti din Horezu; vor fi prezenti si tinerii olari din Vadastra, cioplitorii in lemn Dan Gherasimescu din Valea Danului si familia Lepadatu din satul Babeni, si inca multi altii, cu totii numarand 112 mesteri din 24 de zone etnografice ale Romaniei.
Odata intrati in lumea pestrita, vie si plina de minunatii a Targului, vom uita, poate, de neimplinirile, necazurile si framantarile unui cotidian incert si neprieten, bucurandu-ne din plin ca "vesnicia s-a nascut la sat".
Sa urmam, asadar, chemarea generoasa a celor de la Muzeul Taranului Roman: Veniti la Targ! si sa pornim impreuna in buna pace, cu inima curata, pe drumul spre Inviere.