Romani cu care ne mandrim -
Conf. dr. ing. Gheorghe Ciuhandu
- Primarul Timisoarei -
"Nu mint, n-am fost amestecat in ticalosii,
n-am furat, mi-am vazut de treaba"
Daca as afla intr-o zi ca primarul din orasul meu este si conferentiar la Politehnica, unde preda, in limba germana, cursuri de expertiza in constructii, as fi mandru ca am ales in fruntea urbei un astfel de intelectual. Daca mi s-ar spune ca acest domn a urmat cursuri de specializare la Bruxelles, Budapesta, Graz si Munchen, ca vorbeste fluent trei limbi (germana, engleza si franceza) si intelege bine sarba si maghiara, ca a publicat peste 50 de lucrari stiintifice in reviste din tara si strainatate - cred ca motivele mandriei mele s-ar amplifica pe masura. La fel de important ar fi ca acest domn sa fie si un bun gospodar, sa se dedice comunitatii, dar mai ales sa nu fie corupt, sa fie acelasi primar si pentru bogati, si pentru saraci. De numele lui sa nu fie legate scandaluri, certuri grele cu consilierii, divorturi cu viceprimarii. Mi-as dori, pentru ca portretul robot al primarului meu preferat sa fie cat mai apropiat de modelul ideal, sa aleg un primar care vine primul in primarie si pleaca ultimul, care sa fie sincer si sa nu promita ceea ce stie ca nu poate indeplini; nu mi-ar conveni sa aflu ca este un traseist politic, nu vreau sa-l vad in automobile scumpe si negre, calatorind cu bodyguarzi si girofar, cu antemergatori galagiosi. Mai bine sa vina pe jos sau pe bicicleta la primarie. Ca sa fie cat mai eficient, l-as sfatui pe primarul din aceasta "povestire" sa delege responsabilitati, sa promoveze munca in echipa, sa fie cel dintai care stie ce se petrece in oras, cu inevitabilul risc de a nu mai avea timp de somn, de familie, de prieteni. Bine-ar face sa iubeasca animalele, sa nu ucida cainii maidanelor, ci sa-i adune si sa-i ingrijeasca in adaposturi ale primariei. Ar fi inspirat din partea lui sa ia exemplul primarilor din orasele mari ale Europei in tot ce tine de stilul de munca, voluntariatul in slujba celor nevoiasi, descurajarea coruptiei prin transparenta totala in relatiile cu investitorii, dialogul permanent cu antreprenorii si exigenta fata de regimul constructiilor. Restaurarea cladirilor vechi, de patrimoniu, este un Muss, cum se spune in germana. Un trebuie. La fel, curatenia orasului, extinderea retelei de gaze, colectarea corecta a taxelor locale, reglementarea transparenta a publicitatii stradale... Aproape de necrezut, dar acest primar ideal exista! El nu trebuie sa coboare din vis in realitate. Randurile acestea nu portretizeaza un primar virtual, ci unul cat se poate de real, iar numele lui este Gheorghe Ciuhandu, primarul taranist al Timisoarei, ultimul mohican "penetecedist" dintre primarii marilor orase. El si echipa lui, el si consiliul municipal, el si viceprimarii - fac din Timisoara un loc in care ti-ai dori sa traiesti. A fost si este un luptator, coborat direct din balconul Operei in ziua de 20 decembrie 1989. Doctor in inginerie seismica, este singurul primar care a demolat case amplasate ilegal si ridicate dupa ureche. Este nepotul protosinghelului Gheorghe Ciuhandu (luptator pentru Marea Unire din 1918, deputat si academician); fiul profesorului universitar Gheorghe Ciuhandu si tatal arhitectului... Gheorghe Ciuhandu.
"Puterea legii trebuie instaurata cu orice pret"
- Se spune ca va cunoasteti bine orasul, aici v-ati nascut. Este acesta un avantaj sau doar un simplu amanunt biografic?
- Este un mare avantaj. De peste treizeci de ani, de cand muncesc in acest oras, am avut ocazia sa fiu la curent cu toate aspectele vietii timisorenilor. Va dau exemplul constructiilor: data fiind explozia lor din ultimii opt-zece ani, mi-au venit la semnat mii de autorizatii. Fiind in bransa, nu am putut fi pacalit de proiecte nepotrivite cu specificul si regimul urbanistic al orasului. Am stiut ce semnez. Cine nu se conformeaza regulilor stabilite de arhitectii din cadrul directiei de urbanism suporta consecintele.
- Gunter Verheugen spunea nu demult ca, daca s-ar primi si orase in Ue, Timisoara ar putea fi integrata imediat. In ce consta avansul municipiului dvs. fata de restul tarii?
- Prin forta imprejurarilor, Timisoara este cel mai mare oras de pe frontiera de vest si, daca privim planul euroregional, este mai mare si ca Szegedul si ca Novi Sadul. Cred ca in viitorul nu prea indepartat va deveni o metropola regionala. Avem peste 320.000 de locuitori si peste 45.000 de studenti, aeroport international etc. Pe de alta parte, istoria orasului este istoria unui oras deschis. Exista o traditie a convietuirii diferitelor popoare, un cosmopolitism benefic. Este singurul oras din sud-estul Europei care are teatre in trei limbi (romana, maghiara, germana). Or, aceasta atmosfera de multiculturalitate si-a pus amprenta asupra mentalitatii oamenilor. Cand eram copil, aproape fiecare timisorean vorbea sau cel putin intelegea trei-patru limbi. Astazi s-a schimbat putin situatia, nemtii si evreii au plecat. Pe de alta parte, niciodata comunismul n-a avut o baza in Timisoara, fiindca oamenii de aici au simtul proprietatii mai dezvoltat decat altii, au spirit de independenta si mandrie locala, pretuiesc libertatea si au constiinta propriilor drepturi civice. Nu este intamplator ca aici a izbucnit Revolutia din decembrie. Evolutia orasului dupa 1989 a fost mereu in atentia tarii si a strainatatii. Punctul 8 de la Timisoara (care interzicea nomenclaturistilor intrarea in viata politica) a fost ideea suprema care ar fi putut schimba fata Romaniei, deoarece securistii si activistii comunisti n-ar mai face azi jocurile in politica romaneasca. De aceea, cred eu, d-l Verheugen apreciaza orasul nostru.
- Investitiile straine, de peste 1000 de euro pe locuitor, depasesc de aproape patru ori media pe tara. Firme ca Alcatel, Coca Cola, Siemens, Continental sunt aici. De ce au ales Timisoara?
- Din trei motive: locatia (la mijlocul distantei dintre Viena si Bucuresti), forta de munca bine calificata (cu o mentalitate mai apropiata de specificul central european) si stradania autoritatilor locale de a fi prietenoase cu investitorii, simplificand birocratia (ghiseul unic, informatizarea primariei, transparenta in decizii, plata taxelor pe Internet - toate premiere nationale). Toate acestea s-au facut prin eforturi proprii, mai putin cu fonduri de la guvern si mai mult cu contributia financiara straina (Usaid - Sua, Gts - Germania). Nu intamplator, americanii, italienii, francezii, germanii au devenit cei mai mari investitori in zona. Ca sa adaptam colaborarea dintre ei si primarie la standardele pe care le au acasa, am creat "info-chioscurile" - spatii de comunicare, unde, printre altele, poate fi consultata evidenta cadastrala informatizata, ceea ce inseamna ca am rezolvat problema proprietatii asupra caselor si terenurilor. Prin informatizare, reducem la minimum timpul pierdut de petenti pe culoarele noastre. Sistemul Informatizat de Management (Sim) permite accesul direct intre servicii si departamente, evitand plimbarea oamenilor de la o usa la alta, de la o coada la alta.
"La noi se poate si fara spaga"
- S-ar parea ca principalul dvs. concurent este primarul Sibiului, Klaus Johannis. Cu el impartiti interesul Germaniei pentru zonele sasilor si svabilor. Cum decurge aceasta competitie?
- Si Sibiul, si Timisoara au aceleasi elemente de legatura cu lumea germana: "Forumul German din Romania" si Episcopia romano-catolica. Sasii si svabii, fostii nostri compatrioti, s-au intors cu niste oferte sa investeasca, sa faca afaceri. Ca si colegul Johannis, nu i-am tinut la usa, am deblocat toate traseele pe care ar fi intalnit piedici. Nu intamplator, cea mai mare investitie germana din Romania isi are locatia aici. Este vorba de fabrica de anvelope auto "Continental", cu o constructie "green field" (de la zero) de peste 100 de milioane de marci. Aceeasi firma va investi in curand si la Sibiu, peste 20 de milioane de euro, destinati unei uzine producatoare de componente electronice, dar si pentru cercetare in acest domeniu. Exista, desigur, o concurenta intre Sibiu si Timisoara, mai ales in privinta finantarilor venite din Occident, in special din Germania. Arma noastra eficienta, ca primari, sunt deciziile administrative transparente; adica la noi se poate si fara spaga si fara conditionari!
- Directorul firmei "Continental" a declarat revistei germane Focus ca atmosfera din Timisoara este asemanatoare cu cea din timpul cautatorilor de aur. Este o comparatie potrivita?
- D-l director Martin Kleinbrod are dreptate. Timisoara, Sibiul, Aradul au devenit un Eldorado romanesc. La acest iures investitional, primaria isi are contributia ei. Spre exemplu, punem la dispozitia investitorilor straini, angajati ai municipalitatii, care le acorda asistenta in achizitionarea de terenuri si gasirea de locatii, astfel incat pretul platit de cumparatori sa fie corect. Si in Banat, si in Transilvania, investitorii apreciaza mentalitatea germana a localnicilor, desi in marea lor majoritate sunt romani. Strainii sunt surprinsi de cunostintele lor de limba germana si de nivelul inalt de pregatire al absolventilor universitari. Politehnica timisoreana, cu peste o mie de absolventi pe an, este considerata una dintre cele mai bune din tara.
- Tarile vecine au devenit prea scumpe, asa ca Romania are mari sanse de a atrage noi investitii straine in lunile ce urmeaza. Va continua Timisoara sa fie "fruncea" si la acest capitol?
- De la nivelul de sub 4%, cat este somajul in prezent, vrem sa-l reducem si mai mult, lucru care nu va fi posibil fara investitii straine. Ne bazam, deci, pe un nou val de investitori. Primaria are intens de lucru, pentru ca rolul ei este sa-i ajute pe oameni sa o duca mai bine si sa faca din oras un loc placut, cat mai putin stresant si cat mai sigur, altfel totul este fatarnicie si propaganda ieftina. Vrem sa-i stimulam pe cei cu bani de investit sa se opreasca pe malurile Begai. O competitie de aceasta natura nu se castiga decat cu inteligenta si multa munca. Poate ca banatenii, ca si ardelenii, nu sunt chiar atat de vioi si de sprintari ca oltenii si nici asa de buni povestitori ca moldovenii, dar sunt oameni de caracter, daca au batut palma si promit o treaba, se tin de cuvant. Lucru esential in relatiile cu strainii. Nu intamplator, un coordonator de proiecte german, d-l Werner Keul din Sibiu, a declarat revistei Focus: "Aici pot sa fac mai mult decat as face in Germania in o suta de ani".
- Numiti, va rog, una dintre prioritatile primarului in lunile ce au mai ramas pana la alegerile din vara.
- Deplasarea spre periferie, unde am constituit consilii consultative de cartier, in vederea stimularii spiritului micilor comunitati, cu care sa putem colabora mai bine si sa rezolvam problemele. Ideea vizeaza introducerea sugestiilor acestora in bugetul pe anul 2005, realizarea de investitii in mod echitabil in fiecare cartier.
- Sunteti caracterizat ca un om de o franchete admirabila, care nu se uita piezis cand trece pe langa oameni. Ce spuneti dvs. despre primarul Ciuhandu?
- Domle, in primul rand eu nu mint! Ma straduiesc sa fiu cat mai corect posibil, iar daca informatia pe care o dau eu nu e corecta, nu mi-e rusine s-o retractez sau sa dau o erata. Nu am ce sa ascund.
- Cum colaborati cu Consiliul Local?
- Pe baza "Strategiei Orasului", elaborata de o echipa de experti si cu care toate partidele politice au fost de acord, imediat dupa alegerile trecute. Este un plan de dezvoltare pe zece ani, cu probleme pe care toti si le-au insusit. Nu neg insa o anumita alterare a acestui spirit de echipa pusa in slujba cetateanului, pe masura ce se apropie alegerile. Apar tot felul de "numere personale" si distorsiuni intre votul din comisii si votul din plenul Consiliului.
- Pe un panou, la intrarea in primarie, ati insirat numele tuturor primarilor Timisoarei din ultimele doua secole si jumatate. Care dintre ei este modelul dvs.?
- Telbis, un primar de origine bulgara, care a condus Timisoara timp de 29 de ani. Trecerea de la secolul al Xix-lea la secolul al Xx-lea s-a realizat sub indrumarea lui. Dupa aceea, primul primar roman al orasului de dupa 1918, Stan Vidrighin, omul care a adus aici Scoala Politehnica si care a pus bazele retelei de canalizare inca din timpul Austro-Ungariei, cand era inginerul sef al orasului. Chiar si nasul meu de botez, Coriolan Balan, a fost de trei ori primarul Timisoarei. Si in perioada comunista au existat multe competente si bune intentii, care, din cauza sistemului centralizat, nu au putut fi puse in aplicare.
- Aveti la activ doua mandate la primarie. Veti candida si pentru cel de-al treilea? Care este cheia credibilitatii dvs.?
- Voi candida, deoarece mi-au ramas destule proiecte nefinalizate. Timisorenii vor decide daca voi fi sau nu reales, dar cred ca am suficiente atuuri sa fiu optimist, dat fiind ca in spatele nostru stau faptele, pe cand adversarii nostri, pe care-i respect si-i tratez cu maxima seriozitate, se bazeaza pe promisiuni. Cheia credibilitatii mele? Ea rezida in faptul ca n-am fost amestecat in ticalosii, n-am furat, mi-am vazut de treaba, nu mi-am schimbat statutul social. Am convingerea ca avem mult de lucru impreuna pentru a deschide drumurile europene ale Romaniei.
Ion Longin Popescu
Primarului Gheorghe Ciuhandu ii puteti telefona la 0256/49.03.63 sau ii puteti scrie la fax: 0256/49.06.35