Cosmin Alexandru
- Presedintele Uniunii pentru Reconstructia Romaniei (Urr) -
"In criza dintre Romania si Ue, clasa politica romaneasca
se dovedeste a fi complet lipsita de viziune"
Setul de amendamente cu care un grup de parlamentari europeni au bombardat recent guvernul de la Bucuresti arunca, pentru prima data in ultimii 14 ani, o lumina necrutatoare asupra clasei politice romanesti, in general, si asupra partidului aflat la putere, in particular. Daca pana acum au mai existat oarecare menajamente, rasuciri diplomatice de fraze, treceri nonsalante cu vederea, de aceasta data lovitura a fost directa. In lipsa unei opozitii puternice in tara, Psd-ul se confrunta cu opozitia "stapanirii" de la Bruxelles, trecand avant la lettre prin experienta care ii asteapta pe toti politicienii romani dupa momentul aderarii la Ue. S-a speriat d-l Iliescu de "tocatul marunt" de pana acum, la care a fost supusa puterea patronata de domnia sa? O sa vedem ce mai "tocat" o sa urmeze din 2007! Isi imagineaza cumva dregatorii alunecosi din "raiaua" numita Romania ca se vor putea fofila pe langa purtatorii de steag instelat, cu ploconul la purtator? Ce Romanie doresc sa duca ei in fata Comunitatii Europene? Una ingenuncheata de rusinea provocata de clasa ei politica sau una demna, destul de saraca, dar sigura pe sine si pe valorile ei morale? Acesti sforari de profesie, sub bagheta unui maestru al combinatiilor, precum celebrul Hrebe, isi inchipuie ca vor tine calea europarlamentarilor cand ies din salile de sedinte, spre a stinge din fasa, cred ei, orice samanta de critica la adresa sferei politice din Romania. Politicienii par a nu intelege, nici in al 12-lea ceas, ca s-a terminat cu un sport national de tip comunist: trasul pe sfoara la nivel inalt. De aceea, din randul fortelor politice interne, doar un singur partid (partidul tinerilor) apreciaza ca, pana la rezolvarea crizei profunde in care se afla institutiile statului, procesul de aderare ar trebui intr-adevar suspendat, asa cum cer europarlamentarii. Este vorba de Urr (Uniunea pentru Reconstructia Romaniei). Desi nu impartasim intrutotul aceasta parere, i-am solicitat presedintelui Cosmin Alexandru mai multe detalii.
"O alternativa la intreaga clasa politica actual
a este din ce in ce mai necesara"
- Care sunt argumentele dvs. atunci cand sustineti suspendarea negocierilor Romaniei cu Uniunea Europeana?
- Urr sustine fara rezerve integrarea europeana, insa una demna si fireasca, in urma unei dezbateri deschise si oneste a tuturor amendamentelor parlamentarilor europeni. In viziunea noastra, suspendarea negocierilor ar trebui sa dea timp guvernului roman sa obtina rezultate vizibile de combatere a coruptiei, de asigurare a conditiilor de functionare a statului de drept, de respectare a drepturilor omului. Pe de-o parte, acestea sunt regulile interne ale Uniunii Europene si nu exista nici un motiv pentru ca Ue sa le incalce, indiferent cine ii bate la usa. Pe de alta parte, aplicarea acestor reguli este in interesul nostru, pentru ca tipul de organizare politica, sociala si economica a Ue este singurul model catre care putem tinde. Avem nevoie de acest model, cu atat mai mult cu cat clasa politica romaneasca se dovedeste a fi complet lipsita de viziune si nu reuseste sa propuna romanilor o cale credibila de functionare a institutiilor publice in interesul cetatenilor.
- Opozitia nu agreeaza suspendarea negocierilor, intrucat apararea interesului national este mai presus de interesele guvernantilor vremelnici. Urr nu gandeste in acesti termeni?
- Urr isi exprima stupefactia si regretul pentru faptul ca si opozitia intelege sa se inhame la campania demagogica de integrare dusa de Psd, care nu are nimic de-a face cu valorile europene. Aceasta lipsa de viziune politica face si mai evident faptul ca nu exista o concurenta politica reala si ne intareste in credinta ca o alternativa la intreaga clasa politica actuala este din ce in ce mai necesara in Romania. Ea are un comportament lamentabil. In mod cu totul regretabil, in locul asumarii responsabilitatilor pentru situatia creata, clasa politica a preferat hei-rup-ismul, propaganda ieftina, declaratiile arogante si triumfaliste. In plus, partidul de guvernamant a ales sa ascunda adevaratele dimensiuni ale crizei in mijloacele de informare in masa pe care le controleaza.
"Romania a promis ani de zil
e ca-si rezolva neregulile in spirit european"
- Urr crede ca negocierile ar trebui reluate numai dupa ce Romania, indiferent cine o guverneaza, va adopta un anumit set de masuri. Care sunt acestea?
- Masurile respective sunt parte a programului nostru de guvernare. Pe primele locuri, intr-o succesiune de prioritati, se afla: eliminarea dreptului Procurorului General de a promova recursuri in anulare, instituirea incompatibilitatii intre pozitia de demnitar si cea de avocat si eliminarea controlului asupra judecatorilor de catre inspectori ai Ministerului Justitiei. Sunt trei masuri din sfera justitiei, aflate de multa vreme in vizorul Ue, a caror aplicare a fost intarziata smechereste de Guvern si Parlament. Procurorul continua sa inainteze recursuri in anulare, mai putin mediatizate; avocatii continua nestingheriti sa-i apere pe marii infractori si pe evazionistii de profesie, intrand cu seninatate sub incidenta legii conflictului de interese, iar inspectorii au inca drept de control asupra magistratilor, incalcand cu buna stiinta independenta justitiei. In mod normal, orice control ar trebui facut de servicii independente, aflate eventual sub tutela Parlamentului, nu de servicii ale unui minister. Or, si baroneasa Nicholson, si deputatul Oostlander au sesizat, printre altele, tocmai aceste nereguli pe care Romania a promis ani de zile ca le rezolva in spirit european.
- Intr-un comunicat de presa, acuzati serviciile interne din Politie si Ministerul Justitiei ca ar avea atributia de acoperire a coruptiei. Cum functioneaza acest mecanism?
- Mecanismul functioneaza prin dezvaluirea unor acte de coruptie si acoperirea altora. Exista dosare care zac de ani de zile si nu se uita nimeni la ele si dosare care se fabrica cu o viteza demna de invidiat. Motivatiile pentru aceasta diferenta de viteza nu sunt decat politice. In acelasi spirit, vrem sa scoatem Parchetul National Anticoruptie de sub controlul guvernului si sa-l trecem sub controlul Parlamentului - institutia care cuprinde toate fortele politice si, in consecinta, presupunem ca e mai independenta decat un guvern.
- Continuand seria propunerilor de europenizare a institutiilor romanesti, Urr cere scoaterea Institutului de Administratie Publica (Ina) de sub controlul guvernului. Puteti detalia?
- Ina ar trebui sa aiba regimul oricarei institutii de invatamant superior din Romania si sa nu mai fie scoala de cadre a unui partid sau guvern. Din pacate, ei au stabilit cadrul astfel ca si cei care vor intra in institut in deceniile urmatoare sa fie controlati tot de structuri politice, ceea ce nu-i normal. Institutul ar trebui sa functioneze pe baze concurentiale cu alte institute similare; de ce numai fostul "Stefan Gheorghiu" sa pregateasca functionari publici? Cum sa accepte Ue ca, la fiecare ciclu electoral de patru ani, de pe portile Ina sa iasa functionari publici aflati sub obladuirea guvernului? In acest mod distorsionat de a concepe administratia, ne putem trezi ca avem functionari publici marca Psd, Pd, Pnl si, de ce nu, Urr. De aceea, pledam pentru trecerea Ina sub tutela Ministerului Invatamantului, care, cel putin prin legile de autonomie specifice invatamantului european, ii va asigura independenta necesara pregatirii unor profesionisti.
"Lunar, ministerele ar trebui sa declare ce bani
au cheltuit pe publicitate si in favoarea cui"
- Unul din punctele dvs. forte este reglementarea cheltuielilor cu publicitatea ale statului si obligativitatea declararii lor publice. Vreti sa taiati chiar si vaca de muls a diverselor "structuri"?
- Noi zicem ca, lunar, ministerele ar trebui sa declare ce bani au cheltuit pe publicitate si in favoarea cui. Numai in acest fel se inlatura suspiciunea alocarii de bani publici pentru diverse interese de partid sau de grup. Cand Metroul, spre exemplu, face publicitate de cateva milioane de dolari cu niste ziare de care n-a auzit nimeni si care au mai multi jurnalisti decat cititori, ar trebui sa stie si contribuabilii pe ce consuma banii aceasta companie de stat. Nu zicem sa nu se faca. Sa se faca publicitate. Dar sa se stie clar, luna de luna, cat s-a cheltuit si de ce, care a fost eficienta.
- Ideile dvs. sunt prea frumoase ca sa poata fi vreodata aplicate pe malurile Dambovitei! Iata, cereti guvernului sa elimine subventiile, urmand prevederile europene. Este posibil?
- Este. Altfel, sustinem suspendarea negocierilor cu Ue pana cand va fi posibil. Subventiile, scutirile sau reesalonarile de datorii catre bugetul public trebuie eliminate. Exceptiile trebuie definite numai de Parlament, in situatii justificate public si compatibile cu directivele europene in domeniu. Cazul recent al Sntr, de la distanta unul suspect de binevoitor, a fost deja luat in studiu de Ue, ca dovada ca Guvernul este in culpa. Sntr nu este nici companie strategica, nici de interes public, deci nu se justifica sa primeasca o pomana de 100 de milioane de dolari din banii romanilor. Daca Parlamentul decide sa acorde aceasta scutire regiei de tutun deja privatizate si daca este justificata transparent mila publica, atunci putem intelege.In acest domeniu trebuie reglementari clare, in asa fel incat guvernul sa nu mai poata dispune de unul singur pe cine iarta si pe cine nu, dupa ochi frumosi. Cand legea e clara, nici sindicatele nu mai pot ridica glasul in fiecare saptamana, speculand slabiciunile guvernamentale.
- Un alt amendament, care, odata aplicat, ar incurca multe calcule, este cel privitor la obligativitatea companiilor de stat de a face publice datele legate de licitatii si achizitii...
- Ce stim noi ca se intampla in spatele achizitiilor publice este ca, de multe ori, dupa castigarea licitatiei de catre un participant, prin negocieri, sumele finale sau conditiile finale ale contractului care se semneaza sunt diferite fata de cele pentru care s-a batut palma la licitatie. Asadar, castigi o licitatie, dupa care intri in negocieri directe si lucrurile se schimba: pretul e altul, timpul e altul, conditiile tehnice sunt altele. Noi am vrea sa vedem continutul, textul contractului semnat, nu textul caietului de licitatie, care devine, cum spuneam, o hartie fara valoare. Aici sunt conditiile pentru mari invarteli, pentru cheltuirea banului public fara control. In tarile Ue, datele din caietul de licitatie raman valabile pana la semnarea contractului final. Daca tot spune ca vrea in Europa, guvernul trebuie sa faca acesti pasi concreti. Cu exceptia unor contracte strategice, transparenta trebuie sa devina un lucru de la sine inteles. Exemplul recent al atribuirii construirii autostrazii Brasov-Oradea firmei Bechtel este strigator la cer. Nimeni n-ar acorda cea mai mare investitie in drumuri din istoria Romaniei numai pe ochi frumosi. Argumentul ca, fiind o firma mare, Bechtel nu se preteaza la coruptie e pueril. Si Enron a fost o firma gigantica, si Parmalat si, uite ca, daca au avut cu cine, s-au pretat...
- In fine, nu iertati capitolul declararea averilor demnitarilor. Cereti detalii si transparenta totala. Nu sunteti prea visator?
- Nici un membru marcant al Urr n-ar ezita sa-si declare averile, si ale lor, si ale membrilor de familie, pentru ca sunt agonisite prin munca si sunt "filtrate" la sange de Fisc. De ce n-o fac si actualii politicieni de la putere si din opozitie? Vedem pe Internet niste cifre ridicol de mici in comparatie cu nivelul de viata al respectivilor parlamentari si ministri, pentru ca nu li se intampla nimic daca fac declaratii false. Sa presupunem ca premierul declara, la inceputul mandatului, o avere de 100.000 de dolari. Daca, in plus de asta, la inceput constatam, pe o cale sau alta, ca are opere de arta de 5 milioane de dolari, iar la sfarsit, de 10 milioane, cum stim ca aceasta diferenta nu sta de fapt in cadourile facute de diferiti "investitori" pentru favoruri? Cum putem sa nu fim susceptibili, daca nu stim nimic? Iata de ce este necesara transparenta. Ar elimina orice supozitii si ar duce la normalitate.
Ion Longin Popescu
Amendamentele Parlamentului
European privind Protectia Mediului
Amendamentul 1
Paragraful 18
Parlamentul European cheama Romania sa-si imbunatateasca substantial capacitatea administrativa in domeniul protectiei mediului, unde alinierea legislativa cu Ue este destul de avansata, dar implementarea ramane inadecvata. In particular, atragem atentia asupra proiectului minier de la Rosia Montana si cerem ca studiul de impact asupra mediului sa fie analizat cu grija, in vederea evaluarii riscurilor pe care le implica, in special riscurile contaminarii cu cianura si reabilitarea mediului dupa inchiderea minei.
Amendamentul 2
Paragraful 18 a
Parlamentul European asteapta ca proiectele initiate de autoritatile romane inainte de aderare sa nu prejudicieze aplicarea legislatiei europene de mediu dupa intrarea Romaniei in Ue.
Pentru corespondente, scrieti la e-mail contact@urr.ro sau telefonati la 021/307.92.18, 021/315.19.48