Peter Balaceanu-Rosengren
- Analist-programator din Stockholm, Suedia -
"De cate ori vin in Romania simt ca traiesc din nou"
Peter Balaceanu-Rosengren este roman dupa tata si suedez dupa mama. S-a nascut la Stockholm, in 1955, in familia lui Romeo Balaceanu si a Annei-Lisa Rosengren. Spre mandria lui, ramura paterna face parte din marea familie boiereasca din care se trage si profesorul Constantin Balaceanu-Stolnici. Razboiul mondial l-a gasit pe studentul la Politehnica Romeo Balaceanu in trupele de parasutisti care au fost lansate asupra Pragai in 1944, unde va fi ranit. Fugind din spital, se ascunde de politia militara in casa unei frumoase pragheze. Urmeaza alte aventuri prin cenusa Europei; se stabileste temporar la Paris, inainte sa puna piciorul pe pamantul suedez, in 1952. La Stockholm isi va completa studiile si va lucra, ca inginer electronist, la celebra companie "Ericsson". Se casatoreste cu Anna-Lisa Rosengren si devine cetatean suedez. A suferit enorm pentru ca, fiind declarat dezertor, nu s-a putut intoarce sa-si vada locurile natale. Cum era si firesc, toata iubirea lui pentru Romania s-a revarsat asupra fiului sau, Peter. Pana in ultima clipa a vietii, l-a rugat sa nu se rupa de radacinile romanesti, sa vina la Bucuresti si, daca se poate, sa se insoare cu o romanca. Urmandu-i sfatul, Peter renunta in 1971 la studiile de astronomie si "coboara" in Romania, unde profita de relativa liberalizare a regimului si calatoreste pretutindeni in tara, in cautarea unei mirese. Se indragosteste in cele din urma de Carmen Bizineche din Bucuresti, pe care o va duce in Suedia, ca sotie, in 1976. In familia lor se vor naste Robert, Alexandra si Michelle - copiii pe care Peter ii considera mai romani decat el, deoarece au trei sferturi sange romanesc, si vorbesc romana la fel de bine ca si suedeza. Daca ar mai trai, Romeo Balaceanu ar fi mandru sa-i vada si sa-i asculte vorbind romaneste - o recompensa peste timp a suferintelor sale de dezradacinat al sortii. Repetatele calatorii ale romano-suedezului la Bucuresti l-au apropiat si mai mult de radacinile stramosilor sai dinspre tata. Pasiunea lui pentru istorie si-a gasit implinirea. A inceput cercetarea secolelor eroice romanesti, fiind captivat de cnejii, voievozii si domnitorii Evului Mediu, dar si de timpurile mai apropiate. Autodidact patimas, "Rosengren din ramura Balaceanu", cum ii place sa se recomande apropiatilor, cunoaste mai multa istorie romaneasca decat cea mai mare parte dintre romani. Doar in mediile academice sunt profesori care-l intrec, dar si cu aceia poate concura cand e vorba de Vlad Tepes - eroul caruia i-a dedicat un volum in limba suedeza de 640 de pagini, ce-si asteapta sponsorii spre a fi publicat. Ca unul dintre suedezii pro-europeni convinsi, analistul-programator Peter Balaceanu-Rosengren priveste actualitatea romaneasca dintr-un unghi european care noua, celor din interior, ne scapa deseori.
"Daca as incerca sa dau bani unui politist suedez
de circulatie, m-ar aresta imediat"
- Ati cunoscut Romania comunista, inchisa, dar si Romania deschisa, democratica. Cum vedeti societatea romaneasca de azi?
- Este, desigur, mult mai deschisa decat in urma cu 14 ani, dar nu suficient de deschisa pentru standardele europene si mai ales pentru cele suedeze. Birocratia apasa greu pe umerii tarii. Am avut ocazia sa dau piept cu acest tip de birocratie in timpul incercarilor de a-mi recapata dreptul de proprietate asupra unei parcele de pamant mostenite de la bunica mea, boieroaica Lili Balaceanu. Ceea ce genereaza, in mare masura, aceasta anomalie este insuficienta informatizare a institutiilor, explicabila prin lipsa fondurilor, dar si prin lipsa de interes a politicienilor. Mi se pare ca ei nu doresc sa se stie prea mult despre ceea ce se intampla cu banii tarii, cu statutul si averea fiecarei persoane, cu privatizarile si destinatia unor imprumuturi. In Suedia, de la sapte luni inainte de nastere pana la sapte ani dupa moarte, fiecare persoana este inscrisa in memoria a 200 de registre computerizate. Se stie totul despre toata lumea, de la provenienta sumelor pe care le cheltuiesti pe cartea de credit la supermarketul din colt pana la originea banilor cu care cumperi copilului o trotineta. Printr-un simplu telefon la Ios (finante si impozite), orice cetatean suedez poate afla cand s-a nascut o persoana, unde locuieste, ce avere are, ce taxe plateste, ce venituri incaseaza din afaceri, cate case si masini detine etc. Persoanele publice sunt vizate cu prioritate: daca, spre exemplu, cineva doreste sa stie cat a costat mobila achizitionata anul trecut de primarul orasului sau ori de primul-ministru al guvernului, si de unde au avut respectivii bani s-o cumpere, poate accesa unul dintre registre.
- O transparenta cam dura. Asa arata coruptia zero?
- Nu exista clasa politica incoruptibila nicaieri in lume. Exista doar o coruptie mai discreta, cum ar fi cheltuirea sumelor din bugetul Parlamentului in interes personal. Ziarele scriu uneori despre deputati care folosesc cardul de credit primit pentru reprezentare oficiala, in interesul familiilor, pe care le duc in vacanta in Mauritius sau Haiti, pe bani publici. Recent, trei dintre ei au fost condamnati pentru coruptie si frauda, dar aceste fapte nu sunt atat de vizibile si directe cum sunt cele de la Bucuresti, unde inca n-am auzit de parlamentari condamnati. La noi nu poti sa dai bani unei asistente sau unui medic, de exemplu. Daca as incerca, m-ar lua la bataie sau ar chema politia. Daca as incerca sa dau bani unui politist de circulatie cand ma trage pe dreapta, m-ar aresta imediat, fara sa stea pe ganduri.
"Gratie culturii ei stravechi si traditiilor unice,
Romania nu ar trebui sa aiba complexe in fata nimanui"
- De ce credeti ca este Romania atat de corupta, incat pare a avea probleme chiar cu accesul in Ue?
- Nici nu stii daca este o mostenire daca, romana, turca, a regimului comunist sau este un fenomen al tranzitiei spre capitalism. In orice caz, mi se pare o boala latina, intalnita in toate tarile latine europene si sud-americane. Intr-o oarecare masura, prefer acest tip de coruptie, la vedere, celei discrete, din nord. Cel putin aici ai un "control" asupra rezultatului mitei pe care o dai sa obtii ceva de la un parlamentar sau de la un functionar. Am auzit ca Romania are o noua lege anticoruptie, dar nu stiu daca sau cum functioneaza, deoarece aici este aproape imposibil sa-i aduci in tribunal pe corupti. Exista coruptie, dar fara corupti, este ceva specific lumii latine, nu ma surprinde. Potrivit legii romanesti, politia trebuie sa-l prinda in flagrant pe infractor si numai dupa aceea Parchetul il poate acuza de coruptie. Dar acest lucru este imposibil in cazul marilor corupti. Cel mult, il poti prinde pe un pietar care primeste mita de la speculanti, pe un vames care-si incaseaza onorariul de la soferii de Tir-uri sau pe un medic care-ti cere bani pentru o operatie, dar nu-l vei prinde in plasa niciodata pe un ministru care, sa zicem, primeste o suta de mii de dolari de la un investitor dubios. In Suedia, lucrurile sunt mult mai clare: politia are un telefon special la care poti reclama orice infractiune, despre oricine, fara sa-ti ceara cineva identitatea. Pe baza acestor telefoane anonime, politia are dreptul sa actioneze, sa faca toate investigatiile necesare.
- Distanta fata de Romania va ofera avantajul unei priviri obiective: cum vi se pare viata politica a tarii?
- In general, nu ma intereseaza politicienii. Pretutindeni sunt la fel: mint, vorbesc intr-o limba de lemn, goala de continut, promit si sunt interesati doar de propria bunastare - asa cum s-a intamplat intotdeauna in istorie. Pentru democratie, ei sunt, totusi, un rau necesar. Din pacate, la televiziunile din Romania, in primul rand la buletinele de stiri, nu-i prea vezi pe oamenii politici, cu exceptia catorva aparitii ale celor de la putere si foarte rar ale celor din opozitie. Reporterii nu prea vorbesc despre viata politicienilor, nu sapa la radacina bunastarii lor eclatante sau a afacerilor lor suspecte. Este un mod de a prezenta stirile unic in lume: treizeci de minute de crime, jafuri, violuri, sinucideri, raufacatori nebuni, adultere si accidente de circulatie. Ai senzatia ca cineva face o selectie comandata a realitatii, spre a oferi poporului paine si circ si a nu-i da timp sa-si puna si alte intrebari legate de alesii din Parlament sau Guvern. Nu inteleg de ce au aparut atatea posturi de televiziune, daca nu au optiuni alternative una fata de cealalta. Trebuie sa cauti posturi straine, Bbc, Euro News sau Cnn, ca sa vezi o stire cumsecade. Uneori, chiar despre Romania. Pe de alta parte, cele 12 televiziuni romanesti violeaza in fiecare seara integritatea persoanei - ceea ce este impotriva spiritului european. Sunt aratate scene oribile, cu fragmente de corpuri umane, de la accidente; secvente din salile tribunalelor, cu depozitiile acuzatilor; este dezvaluita identitatea hotilor arestati de politie si chiar sunt realizate scurte interviuri cu unii dintre ei; este amintita pedeapsa pe care o vor primi, cu toate ca n-au ajuns inca in fata judecatorilor. Am vazut recent ceva absurd: intr-o emisiune de la miezul noptii, purtand sigla "16", adica interzisa persoanelor sub 16 ani, un moderator il avea ca invitat pe un copil de 9-10 ani, alaturi de fete aproape goale si de domni care spuneau bancuri pentru adulti. Se pare ca nu exista un control al moralei publice, si acest lucru este cauzat tot de indiferenta si ipocrizia politicienilor si in nici un caz de democratie.
- In aceste conditii, credeti ca este pregatita Romania pentru integrarea europeana despre care se vorbeste atat de mult?
- La nivelul tinerilor, integrarea s-a produs deja, dar in... America. La fel e si in Suedia, unde americanizarea este un fapt implinit. Globalizarea are fetele ei recognoscibile pretutindeni. Totusi, solutia europeana este salvatoare pentru fostele tari comuniste. Romania va avea mult de castigat, dar deocamdata stilul ei de a face politica si de a-si rezolva anumite "dosare" ii nemultumeste, se pare, pe comisarii de la Bruxelles. Totusi, gratie culturii stravechi si traditiilor ei unice, Romania nu ar trebui sa aiba complexe in fata nimanui. Are resurse naturale uluitoare, nu exista alta tara pe lume care, intre granitele sale, sa detina aproape suta la suta din varietatea de resurse naturale existente pe pamant. Nu exista o tinta turistica mai bogata, dar, din nefericire, mai ignorata decat Romania. Pentru cei mai multi dintre suedezi, acest taram atat de divers este o terra incognita. Cine poarta vina pentru acest lucru este o alta discutie. In orice caz, nu excludem lipsa de interes a suedezilor, dar nici lipsa de inspiratie a autoritatilor turistice romane.
- Cred ca cititorii nostri ar dori sa stie ce va leaga de Romania, de ce v-ati petrecut aici multe dintre vacantele ultimilor 30 de ani?
- Ce-mi place mie la Romania si ma determina sa fiu mandru ca ma aflu cu un picior aici si unul la Stockholm este sufletul. De cate ori vin in Romania mi se pare ca sunt viu din nou, deoarece in Suedia traim intr-o societate sterilizata, parca suntem inveliti intr-un cocon de bumbac din clipa in care ne nastem. Ne-am pierdut sufletul si simtul umorului. Cineva invizibil ne protejeaza sa nu cumva sa ne lovim de coltul mesei. Totul e stralucitor de curat, nu vezi gunoaie pe strazi, iar mancarea este "filtrata" de orice bacterie. De aceea, cand pleaca in strainatate, suedezii in general au cateva zile probleme cu stomacul. Nu as avea nici o retinere sa ma mut definitiv la Bucuresti. Cand ma plimb pe Magheru, simt o vibratie anume, imi spun ca as putea foarte bine sa traiesc si sa mor aici, unde stramosii mei si-au trait ultimele clipe.
- In fine, ca cetatean al unei tari in care social-democratia atinsese candva perfectiunea, cum vedeti social-democratia romaneasca actuala?
- Clasele sociale s-au intors. Am cunoscut un constructor care, inainte de 89, era un simplu muncitor, mancand aceeasi branza cu ceapa alaturi de colegii lui. Azi este proprietarul unei firme de constructii, iar fostii colegi sunt angajatii lui. De cate ori il intalnesc sau il cauta la birou, oamenii aceia prost platiti isi iau palaria de pe cap; se inclina nepermis de mult cand bosul demareaza cu Audi-ul din mijlocul lor. Aceasta este social-democratia de tip romanesc.
Ion Longin Popescu
Lui Peter Balaceanu-Rosengren ii puteti scrie la e-mail: rosengren@email.com