Folclor
De dorul lui Dragan Muntean
Arhiva Televiziunii Nationale detine inregistrari nepretuite, realizate in aproape jumatate de veac de existenta, cu personalitati ale folclorului romanesc. Recent, pe piata a fost lansata caseta "In memoriam Dragan Muntean", cuprinzand inregistrari realizate cu regretatul interpret al muzicii populare hunedorene (Tinutul Padurenilor), timp de 20 de ani, de la inceputurile carierei sale pana la cel din urma concert. Autoare morala a acestui eveniment este d-na Marioara Murarescu, iar sponsor - grupul Tvr Media (a carui infiintare o salutam). Lansarea casetei a avut loc printr-un spectacol dedicat memoriei lui Dragan Muntean, care a strans pe scena Centrului Cultural al Ministerului Administratiei si Internelor din Bucuresti pe marii sai prieteni si colegi de scena. Au fost momente de maxima tensiune artistica si de mare daruire sufleteasca, de la dansul padurenilor din Feregi, tarani simpli, coborati din satele lor anume pentru cinstirea amintirii celui care s-a ridicat dintre ei, si pana la dansul ritualic de inmormantare, cu masti, "Chiparusul", venit tocmai din Tara Vrancei. Iata in continuare amintirea lui Dragan Muntean, asa cum a fost rostita de prietenii si colaboratorii sai de scena.
Sava Negrean-Brudascu
"Asteptam sa-l vedem aparand cu zambetul sau luminos"
"Ma doare sufletul si acum, la aproape doi ani de la disparitia sa. Cuvintele sunt sarace sa spun cat de mult a insemnat Dragan pentru mine, ca om, ca slujitor al cantecului, ca prieten, coleg de scena. Am venit in aceasta seara aici, ne-am adunat cu totii pe scena in memoria sa, dar parca nu suntem in apele noastre: Dragan ne lipseste atat de mult, incat asteptam sa-l vedem aparand in usa cabinei, in culise, cu zambetul sau luminos, care-i inflorea pe toata fata, cu vorba sa buna, pentru toti."
Veta Biris
"N-am sa uit niciodata clipele frumoase petrecute alaturi de el"
"Am fost impreuna la multe concerte si in multe si lungi turnee, unul chiar in Australia, timp de doua luni. N-am sa uit niciodata clipele frumoase petrecute alaturi de el si sotia lui, Mioara. Mi-au fost amandoi buni si dragi prieteni, a ramas doar ea, sa tina candela aprinsa pentru sufletul si pentru cantecul lui, deopotriva nepieritoare. Zguduitoare imi este si amintirea ultimei convorbiri pe care am avut-o cu el, cu cateva ceasuri doar inainte de a se stinge. Eu eram invitata intr-o emisiune in direct la televiziune, iar el a tinut neaparat sa ma sune acolo, sa intre in direct, sa spuna publicului telespectator ca sunt cea mai mare romanca si ca ma iubeste foarte mult. A ramas un gol prin plecarea lui la ceruri, el a fost un interpret care a descoperit un cantec si chiar un tinut uitat: cel al Padurenilor. Tot ce tine de spiritualitatea acestui loc el a adus in scena cu un sentiment al datoriei induiosator."
Gheorghe Rosoga
"Era cel mai bun dintre toti"
"Pe Dragan, Dumnezeu l-a lasat pe pamant pentru oameni, nu pentru el: era cel mai generos si cel mai bun dintre toti. Pacat ca Dumnezeu l-a lasat atat de putin printre noi, fiindca avea de modelat si de vindecat multe suflete. Nu pregetam sa urc Dealul Cornetului, atunci cand Dragan ma chema la Sarbatoarea Padurenilor sai. Nici nu-mi trebuia alta plata decat bucuria de a-i fi aproape, de a-i impartasi dragostea pentru cantecul romanesc. "Fratior de peste munte" e un cantec dedicat lui, pe care l-am inclus in repertoriul meu si, de cate ori il cant, imi curg si lacrimile. Pentru mine, Dragan Muntean a insemnat modelul omului adevarat, cu toate calitatile pe care trebuie acesta sa le aiba."
Mariana Anghel
"Isi oferea sufletul cum frangi o paine"
"Dragan mi-a fost mai mult decat un prieten, m-a privit intotdeauna ca pe sora lui mai mica. El fiind padurean, eu hunedoreanca, de pe Valea Streiului, am fost alaturi, la propriu, locuind amandoi in Deva, dar si aproape cu sufletul, prin vorba sa buna pe care o avea intotdeauna pentru mine, daca eram necajita sau descurajata. Aveam 17 ani cand am plecat in turnee impreuna, el era deja dascal la scoala, deja consacrat, eu eram doar o copila. Pentru el nu exista oboseala, ne punea pe toti interpretii din zona in masina sa si sofa ore intregi, ducandu-ne pe unde aveam spectacole. A fost un exemplu de daruire pe scena si in viata, isi oferea sufletul cum frangi o paine si o imparti tuturor. Facuse din satul sau, la Poienita Voinii, in Dealul Cornetului, centrul universului: in fiecare an, inainte de Santa Marie, se adunau oameni din toate colturile tarii sa participe la Sarbatoarea Padurenilor. Si-a venerat parintii, isi pierduse mama de timpuriu si intotdeauna cand vorbea despre ea, ii jucau ochii in lacrimi. Tatal sau s-a stins la doar cateva luni dupa ce Dragan a plecat, rapus de durere si de suferinta. Dar casa sa muzeu din Poienita Voinii a ramas deschisa, si eu, si alti colegi de-ai mei, vom continua sa mergem acolo in fiecare an, la Sarbatoarea Padurenilor sai, tocmai spre a-i cinsti memoria si pentru ca asa ar vrea si el, desigur."
Marioara Murarescu
""Acasa" era pentru el Tinutul Padurenilor Hunedoarei"
"Era vedeta si totusi era om ca toti oamenii, cu dorurile si durerile lui... Ca toti oamenii, avea locul lui drag, pe care-l canta mereu si il purta oriunde prin lume. "Acasa" pentru Dragan Muntean era Tinutul Padurenilor Hunedoarei, acolo pastra icoane dragi si din preaplinul sufletului sau le daruia si altora. Dar intr-o zi de Sf. Gheorghe, oamenii de la munte si-au lasat satele si au coborat in Deva. Cu basmale albe de doliu, cu brad falnic impodobit dupa datina pentru cei care pleaca prea tineri, cu cantecele lor de ingropaciune, care vin din vremi de departe. Tocmai in acea zi, Televiziunea Nationala transmitea in reluare "Tezaur folcloric" - ultimul recital al lui Dragan Muntean, inregistrat impreuna cu Mariana Anghel in "Gala Mostenitorilor". Niciodata pana atunci, reluarea "Tezaurului" n-a fost programata asa, martea la ora 13:00. E oare ceva intamplator in lumea noastra? L-am urmarit pe Dragan in drumul lui spre glorie: parca se grabea, parca stia ca nu are prea multa vreme. Si dupa atatea drumuri, Dragan s-a oprit sa se odihneasca la Lesnic, aproape de casa lui cu tricolor... la numai 47 de ani. Mult prea devreme! Ca si pe scena, si la locul de odihna este mereu inconjurat de flori. Cand au drum prin Ardeal, colegii lui de cantec impart cu Dragan florile succesului, precum odinioara..."
Corina Pavel
Eveniment editorial
Proverbele romanilor
Cartea de capatai pe care Ionel Bratianu a folosit-o ca "arma",
la incheierea pacii din 1919
In ciuda saraciei, a lipsurilor de tot felul, ne putem bucura - inca - de o bogatie culturala, uneori demna de invidiat.
Printre lucrarile nepretuite ale culturii noastre se numara, la loc de cinste, colectia de zece volume "Proverbele romanilor din Romania, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria si Macedonia" a lui Iuliu A. Zanne. De la aparitia lor s-a scurs mai bine de un secol, fara ca cineva sa se incumete sa le reediteze integral. Ce-i drept, incercari au fost, dar fragmentare. O asemenea lucrare n-ar fi putut aparea nicidecum integral, intr-o perioada in care cuvantul era masurat si bine cenzurat, cand gandirea trebuia incatusata.
Si nici acum, o asemenea intreprindere n-ar fi putut aparea intr-o editura oarecare. Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie - Editura "Scara" (binecunoscuta pentru editarea frumoasei reviste "Scara", ce i-a si dat numele) si-au asumat cu entuziasm, profesionalism si daruire publicarea acestei importante lucrari.
Primul volum, elegant, aparut sub ingrijirea lui Mugur Vasiliu (redactor Rafael Udriste), cu o prefata de prof. Nicolae Constantinescu, are pagini fotocopiate dupa volumul princeps si pastreaza alcatuirea acestuia: de la "Precuvantarea" celebrului etnograf G. Dem. Teodorescu, la cuvantul "Catre cititor" al autorului, Bibliografie, pana la cele trei glosare: romano-francez, macedo-francez, istrio-francez si Errata.
Importanta acestui eveniment editorial este de necontestat. Este greu sa cunosti un popor, fie el chiar propriul tau popor, fara sa stii cum gandeste, ce simte si la ce viseaza. Or, proverbele, maximele, sentintele, zicatorile si cimiliturile adunate in cele zece volume cuprind in ele intreg sufletul romanului, intelepciunea, viata si mentalitatea lui. Lectura unei astfel de lucrari devine captivanta, te imbogateste si innobileaza spiritual.
Dincolo insa de valoarea lor culturala, cele zece volume ale lui Iuliu A. Zanne, roman din sudul Dunarii, au fost in 1919, la incheierea pacii de la Versaille, arma redutabila a lui Ionel Bratianu. Omul politic a demonstrat cu aceasta monumentala lucrare ca Romania nu era o tara fara identitate spirituala si culturala, dupa cum sustineau galagiosii nostri neprieteni de-atunci. Nici una dintre tarile "europene" ce revendicau teritorii nu se putea lauda cu o asemenea lucrare.
In timp, din pacate, efectul urias pe care l-a avut atunci lucrarea lui Iuliu A. Zanne a fost uitat pana si de romani. Iar noi, romanii de astazi, suntem din nou constransi sa ne demonstram "europenismul".
Numai ca politicienii ca Ionel Bratianu au disparut, nivelul economiei romanesti este azi mult mai scazut decat cel de acum o suta de ani...
Nu ne mai ramane decat sa ne citim "biografia" cuprinsa in paginile acestui volum de inceput, sa le multumim realizatorilor lui si sa le dorim sa-si continue migaloasa munca de reeditare a celorlaltor volume.
Macar asa, vom avea sa aflam cum si de ce bunicii nostri se simteau mandri ca sunt romani...
Sanda Anghelescu
Disc
Celelalte cuvinte - "Nos"
Dupa o pauza semnificativa, de aproape sapte ani de zile, formatia Celelalte cuvinte si-a inceput anul cu lansarea celui de al 9-lea album: "Nos". Alaturi de cele opt albume aparute pana acum, noua aparitie, "Nos", poarta amprenta inconfundabila a formatiei.
Desi nascuti in Oradea, Calin Pop (vocal, chitara), Marcel Breazu (bas) si Leontin Iovan (tobe) au reusit sa infiinteze formatia Celelalte cuvinte tocmai la Timisoara. Putini sunt cei care isi mai amintesc ca pe vremea aceea, la inceputul ultimului deceniu de comunism, cei trei oradeni cantau sub numele Sonic. Intemeiata in 1981, trupa atrage aprecierea actorului Florian Pittis, iar in 1984, inregistreaza primul album. In 1995, trupa canta pe aceeasi scena cu grupul german Kreator si tot in acelasi an, chitaristul Radu Manafu se retrage din joc. Un an mai tarziu, formatia face cadou fanilor mai vechi albumul "Vinil Collection", ce continea piese inregistrate pe albume aparute din 1985 pana in 1990. Inceputul anului 2001 prinde grupul in alt moment crucial: "Am hotarat sa nu mai aparem in public pana la terminarea si finisarea inregistrarii noului album. Ne-am implicat foarte mult in acest proiect si a durat ceva timp pana am reusit sa semnam un contract cu o casa de discuri. In toata aceasta perioada, aparitiile noastre ar fi fost de prisos. Speram ca publicul sa aprecieze noile sonoritati ale discului "Nos", in concordanta cu tonurile anului 2004, alaturate unor versuri cu totul speciale".
Dia Radu