O aventura riscanta
Convertirea (interesata si formala) a lui C.V. Tudor la democratie si xenofilie a dezechilibrat balanta extremismelor din Romania. Principala justificare a Prm a fost, destula vreme, existenta partidului etnic al maghiarilor, Udmr-ul. Nationalistii Prm-isti au speculat sentimentele xenofobe ale romanilor din Transilvania, alimentate - este drept - de amintirea neagra a ocupatiei horthyste din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Amintire intretinuta de altfel cu grija si de comunismul national al lui Ceausescu. Accesul Udmr la guvernare in timpul ultimelor doua legislaturi (1997 - 2000 si din 2001 incoace) a mai potolit insa excesele xenofobe. Partidul etnic al maghiarilor din Romania a obtinut, treptat, aproape tot ce stipuleaza, in domeniul drepturilor minoritatilor, reglementarile Ue. Guvernantii romani au acceptat ca minoritarii sa isi foloseasca limba in administratia locala si justitie, problema rezolvata, pana acum, doar de putine Constitutii europene. Romania a putut fi chiar data exemplu de rezolvare corecta a raporturilor dintre majoritari si minoritari intr-un stat european. Practic, Udmr si-a realizat obiectivele, rolul sau reducandu-se la supravegherea aplicarii legislatiei in vigoare. Minoritatea maghiara are garantia mentinerii identitatii culturale in cadrul statului roman, ale carui granite sunt recunoscute ca inviolabile de Nato si Ue. Aderarea la Ue, realizabila in cativa ani, urmeaza sa certifice aceasta rezolvare, Constitutia Europei stipuland multiculturalismul si armonia interetnica.
Iata insa ca atat cuceririle Udmr, cat si toleranta guvernamentala a romanilor sunt puse, iarasi, la grea incercare sambata, 17 ianuarie a.c., la Sfantul Gheorghe. Recent constituitul Consiliu National Secuiesc a propus un proiect de autonomie locala ce prevede nici mai mult, nici mai putin decat separarea teritoriala a judetelor in care etnicii maghiari sunt majoritari de restul statului roman. "Tinutul Secuiesc" ar urma sa aiba un parlament, un presedinte si un guvern propriu, romanilor din zona garantandu-li-se doar un acces proportional in administratie, justitie sau politie. Proiectul vizeaza aproape deschis constituirea unui stat in stat, separarea pe criterii pur etnice a locuitorilor regiunii urmand sa fie fundamentul autodeterminarii. Cns, format din extremistii Udmr (care n-a fost consultata), va inainta proiectul Parlamentului Romaniei, dar si Parlamentului European si altor foruri internationale. Mai mult, el cere - in rezolutia finala - includerea in Constitutia Europeana a dreptului minoritatilor la autonomie largita, la ruperea - in fapt - de majoritatea definitorie pentru un stat national. Constitutia Ue nu incurajeaza insa tendintele iredentist-centrifuge, obiectivul ei fiind, dimpotriva, unificarea Europei Natiunilor si asigurarea drepturilor egalitare pentru toate etniile in interiorul granitelor recunoscute.
Proiectul Cns nu este surprinzator. Udmr, adepta "pasilor mici" in atingerea obiectivelor minoritatii, este minata interior de curente divergente, alaturi de "moderati" - ei insisi de culori politice diferite -, agitandu-se, inca de la infiintarea Uniunii, extremistii, condusi si inspirati de episcopul Tokes Laszlo. Am mai scris despre acest "om al lui Dumnezeu" care, in loc sa pledeze pentru pace si armonie interetnica, propaga ura de rasa, conflictul, iredentismul. Exemplul distrugerilor recente, al genocidului din fosta Iugoslavie il lasa rece, ambitia lui Tokes fiind, probabil, intrarea in istorie ca unul dintre restauratorii Ungariei Mari. Chiar si Udmr-ul s-a distantat de el, debarcandu-l din functia de presedinte onorific. Moderatii lui Marko Bela au interpretat drept lipsa de bun-simt potentarea nationalismului exacerbat si incitarea la separatism, induse unor organizatii radicale, inspirate de el, ca Cnmt sau Cns. Chiar si guvernul de la Budapesta s-a distantat de gruparea sa, socotind ca politica Udmr a avut succes. Tokes este sustinut in Ungaria doar de ramura extremista a Fidesz-ului si de partidele extremist-nationaliste. Ce rost are atunci acest proiect care poate scinda Udmr-ul si provoaca deliberat guvernul Romaniei? De ce a fost lansat el tocmai acum, in anul alegerilor din Romania si al finalizarii negocierilor de aderare la Ue?
Cns, in frunte cu Toro T. Tibor, Kovacs Zoltan si alti extremisti iredentisti, realizeaza prea bine ca Parlamentul Romaniei, caruia ii va fi inaintat in februarie proiectul, nu va accepta niciodata incalcarea Constitutiei recent adoptate prin referendum, care defineste Romania drept stat national, suveran, unitar si indivizibil. Toate partidele parlamentare, inclusiv reprezentanti ai Udmr, au luat deja atitudine impotriva propunerii. Proiectul, pe care Cns vrea sa-l lege de admiterea Romaniei in Ue, va fi probabil respins si de Comisia Europeana de la Bruxelles ca potrivnic spiritului propagat de Constitutia continentului unificat. Iar guvernul de la Budapesta nu intentioneaza sa se lase tarat intr-o aventura ale carei consecinte sunt imprevizibile si, in mod cert, dezastruoase. Sa fi lansat extremistii Cns proiectul doar pentru ca Prm-ul si-a schimbat formal atitudinea, lasand fara justificare - cel putin pe moment - existenta partidului etnic? Adevarul este altul. Declaratia Cns nu are nici o legatura cu "schimbarea parului" Prm-ist. Radicalii maghiari din Cns si alte organizatii etnic-extremiste au fortat o rezolutie deliberat-provocatoare din nevoia de a obtine garantii ca nu vor fi exclusi din conducerea si reprezentarea - inclusiv parlamentara - a minoritatii maghiare din Romania. Delimitarea Udmr de tendintele manifest-centrifuge risca sa-i izoleze, o serie intreaga de "radicali" putand sa-si piarda locurile pe listele de candidati la alegerile locale si parlamentare. Grupati in Cns, radicalii vor sa fie reprezentati in Conferinta Permanenta Maghiara, organism in care guvernul de la Budapesta a reunit partidele maghiarilor din afara granitelor Ungariei, dobandind astfel o legitimare pe care Udmr (membra de drept a Conferintei) le-o refuza. O reactie dura a guvernului de la Bucuresti le-ar da o noua aura si le-ar justifica pretentiile de adevarati reprezentanti ai minoritatii din Transilvania.
Daca Udmr nu-i va sprijini si guvernul Romaniei nu va raspunde la provocare (obligand guvernul Ungariei sa nu modifice statu-quo-ul), radicalii s-ar putea pomeni marginalizati pe scena politica, condamnati la uitare. Alegerile din acest an vor arata ce impact au ei la minoritate si in ce masura este aceasta dispusa sa se arunce intr-o aventura. Primejdia imediata ar putea fi insa disparitia Udmr, care s-ar putea trezi ca, la votul pe liste, nu mai depaseste pragul de 5%. Ceea ce, in momentul de fata, nu vor nici romanii, nici maghiarii. Dialogul - pana la rezolvarea definitiva a problemelor - trebuie continuat.
Toma Roman
P.S.: Un "drept la replica" expediat de d-l Lepes Elek din Cluj-Napoca imi intareste sentimentul ca, pentru unii romani sau maghiari, dialogul nu este "arma civilizata" prin care diferendele pot fi stinse. D-l L.E. protesteaza impotriva unui reportaj publicat in F. As. nr. 584 de d-l Bogdan Lupescu si intitulat "Urme romanesti in Harghita - Satul fara soare - Joseni". Nu vom discuta continutul materialului, nici temeiul sau lipsa lui de temei. D-l L.E. putea sa-l combata cu argumente obiective si exprimare decenta. Formulari ca: "Ioan Ranca cu lucrarile lui "Romanii din scaunele secuiesti in antroponimele din circumscriptii", vol I si Ii, v-a invatat bine sa mintiti si sa falsificati, ca de altfel toti marii inaintasi ai lui: Hasdeu, Xenopol, Iorga, Parvan, Radulescu-Motru, Daicovici, Pascu etc. etc...". Cu asemenea "argumente" si formulari, comentariile sunt de prisos.