Parlamentari de la Strasbourg la Rosia Montana
"Nu este posibil ca RomAnia sa adere la Uniunea Europeana,
daca in loc sa aplice legile europene, le incalca sau le ocoleste"
7 decembrie 2003, o zi memorabila in lupta pentru salvarea Muntilor Apuseni. O comisie parlamentara a Uniunii Europene a vizitat Rosia Montana. Europa intervine astfel direct in "afacerile interne" romanesti, investigand o posibila crima de mediu. Daca nu e atenta, in loc sa integreze o Romanie curata, a turismului si agriculturii ecologice, a paradisurilor montane si a padurilor virgine, Europa risca sa primeasca o tara in care iazuri faraonice cu cianuri risca sa se prabuseasca peste orase, sa imbolnaveasca oameni sau sa otraveasca fantanile satelor. O tara in care ministri suspect de binevoitori devin purtatori de cuvant ai capitalului de risc transatlantic. De notat ca europarlamentarii au venit, totusi, fara prejudecati, si s-au aratat cat se poate de rabdatori in a asculta toate partile implicate, urmand sa traga o concluzie pe care o vor prezenta ca raport la Strasbourg. Grupul a fost format din urmatorii deputati: Christa Klass (Partidul Popular European, Germania), Marie Anne Isler Beguin (Partidul Verzilor, Franta), Jonas Sjostedt (Stanga Unita Europeana, Suedia), Hans Kronberger (independent, Austria); secretarii Francis Jacobs, Guy Deregnaucourt si Harold Kandolf (group staff).
Reportajul unei calatorii in cautarea adevarului
• Oaspetii au avut prima intalnire cu primarul Clujului, Gheorghe Funar. El le-a facut o scurta si necesara prezentare a intregului scenariu, dupa care compania lui Frank Timis s-a infiltrat in Apuseni cu concursul fostului ministru Pd al Industriilor, Radu Berceanu, si al fostului director in Ministerul Mediului, Gabriel Dumitrascu (recompensat dupa aceea cu functia de director al "Eurogold"). Unul dintre parlamentari, d-l Hans Kronberger, s-a aratat foarte surprins ca o companie fara istorie, fara nici un fel de experienta in minerit, a primit pe tava de la autoritatile romane (Ministerul Industriilor, Minvest Deva, Agentia Nationala a Resurselor Minerale etc.) concesiunea unei uriase suprafete auro-argentifere.
• La Alba-Iulia, sirul surprizelor a continuat. Deputatii de la Strasbourg au fost socati de cat de putine date despre situatia de la Rosia Montana detine Prefectura.
• La Rosia Montana s-a ajuns pe o vreme insorita, numai buna pentru a face o excursie in zona. Insotiti de doua echipe de televiziune si de cativa localnici, deputatii au zabovit, vrajiti de frumusetile peisajului, mai bine de doua ore, pe munti. Incantarea turistica le-a disparut, insa, in clipa in care au dat cu ochii de o echipa de demolatori ai Companiei, care daramau o casa in Corna, vizitatorilor oferindu-li-se, pe neasteptate, o doza din ingredientele zilnice ale vietii celor care infrunta faradelegea cowboy-lor de moda noua. Tot din corola de metode de intimidare ale Companiei face parte si interdictia de a filma; demolatorii in salopete cu sigla "Rmgc" au strigat si au amenintat ca niste militieni de isprava. Intalnirea cu 30 de Ong-uri, printre care "Greenpeace" Viena, si cu 200 de localnici din Rosia Montana si imprejurimi a durat aproape trei ore. Delegatia a avut ocazia sa inteleaga in profunzime in ce consta masinaria infernala declansata de setea de imbogatire, mijlocita de coruptia de partid si de stat. Pe un ton civilizat, dar hotarat, oamenii au spus tot ce era de spus, rugandu-i pe deputati sa poarte mesajul lor in Parlamentul Europei. "Noi nu ne mutam si nu suntem de acord cu aceasta investitie dezastruoasa; peste noi nu se poate trece, iar cine isi asuma riscul sa ne mute cu forta va ajunge de rasul lumii". Cu aceste cuvinte si-a incheiat pledoaria corneanul Aurel Lamba, membru al Asociatiei "Alburnus Maior".
Nu a fost ocolita, bineinteles, nici asociatia "Pro Rosia Montana". La intalnire, oaspetii si-au dat seama ca majoritatea membrilor acesteia (dintre care unii au fost adusi cu autobuzul "obligatoriu" de la firma liderului sindical V. Hutuleac) sunt oameni care cred ca-si vor pierde locul de munca in caz ca nu voteaza cum dicteaza sefii. Sunt folositi in interesul altora, iar cand nu va mai fi nevoie de ei, vor fi concediati fara nici o remuscare. De aceea, nici n-au prea luat cuvantul, lasandu-l pe liderul lor, stomatologul Andrei Jurca, sa se rasteasca la vizitatori: "Ce are Europa cu noi? Ce-o intereseaza o problema locala a motilor? Ceea ce se intampla aici ne priveste numai pe noi, nu pe dumneavoastra, si nici pe cei din satele vecine".
La Comisia "Rosia Montana" a Parlamentului roman, in contradictie cu interventiile documentate si de bun-simt ale majoritatii deputatilor si senatorilor, d-nii Sassu, Selagea si Berceanu au incercat sa filosofeze a la Gaga: "Daca nu facem aceasta investitie, peste 20 de ani vom fi condamnati ca n-am facut-o; daca o facem, vom fi blamati ca am facut-o".
Ultima intalnire, si cea mai relevanta din punct de vedere tehnico-stiintific, a fost cea de la Academia Romana, patronata de presedintele ei, Eugen Simion. In finalul discutiilor, d-l Hans Kronberger si d-na Marie Anne Isler Beguin ne-au acordat, in exclusivitate pentru "Formula As", scurte interviuri. D-l Jonas Sjostedt a facut o declaratie jurnalistilor aflati de fata.
"Este timpul ca intreaga populatie a Europei sa aiba un ochi
asupra a ceea ce se intampla la Rosia Montana"
Hans Kronberger: "Cunosc bine acest proiect, atat de pe Internet, cat si de la fata locului. Tot ce pot sa spun este ca n-a reusit catusi de putin sa ma convinga ca nu reprezinta un mare pericol ecologic. Este limpede ca eventualul baraj de la Corna ar fi o mare amenintare pentru intreaga zona. Masurile generale preconizate pentru protectia mediului sunt irelevante. Am ascultat pozitii diferite, dar am fost impresionat profund de puternica rezistenta a populatiei, de argumentele patriotice ale localnicilor. Este timpul ca intreaga populatie a Europei sa inteleaga adevarata amploare a problemei Rosia Montana si sa aiba un ochi asupra a ceea ce se intampla acolo. Rosienii rezistenti si vecinii lor sa stie ca nu sunt singuri, fiindca noi vom informa lumea prin toate mijloacele despre lupta lor. Si in Austria au fost doua proiecte promovate de Guvern, o centrala nucleara si o hidrocentrala. Cu toate presiunile, care au durat doi-trei ani de zile, nu au putut fi puse in aplicare, deoarece populatia s-a opus. La fel sa procedeze si romanii carora le pasa de bogatiile si de protectia mediului din tara lor! In Raportul pe care-l vom inainta Parlamentului European, vom specifica urmatoarele: "Nu este posibil ca Romania sa ceara sa adere la Uniunea Europeana, daca, in loc sa aplice de pe acum legile europene, le incalca sau le ocoleste. Nu putem accepta ca aceasta candidata, la care tinem cu sinceritate, sa deturneze procedurile comunitare". Procesul de aderare nu este incheiat, asa ca nu e prea intelept pentru unii demnitari romani, de la putere sau din opozitie, sa sustina ca ar trebui sa alegem intre crearea de locuri de munca si protectia mediului. Si in Austria s-a incercat acest santaj, dar a fost sortit esecului. N-ar strica sa invete acesti domni din experienta altora: da, se pot crea si locuri de munca, se poate asigura si protectia mediului! Printr-o dezvoltare echilibrata, durabila, nu pe 16 ani. Pe de alta parte, am remarcat o miscare cu un mare grad de periculozitate: compania aurifera a reusit sa imparta populatia in doua tabere, spre a-si atinge scopul mai usor. Acelasi lucru s-a incercat si la noi, dar fara succes. Asistam, totodata, la provocarea unei diversiuni: investitia intr-o exploatare miniera intensiva si nemiloasa ar aduce, chipurile, multe locuri de munca. Dar oamenii nu trebuie sa se lase pacaliti; sa inteleaga scopurile ascunse ale acestei propagande ieftine. Investitorii straini nu vor decat profit si bani, putin le pasa de localnici. Nu le vor fi niciodata recunoscatori; pe termen lung, n-o sa-i ajute la nimic loialitatea lor de azi. O sa-i dea afara zambind cand nu vor mai avea nevoie de sustinerea lor. N-ar fi prima data in lume".
"Romania ar trebui sa astepte schimbarea
legislatiei europene de mediu inainte
de a lua vreo decizie"
Jonas Sjostedt: "Discutia de la Academia Romana a fost foarte valoroasa pentru noi. Scopul acestei vizite nu a fost sa spunem da sau nu proiectului, ci acela de a vedea in ce masura vor fi respectate legile mediului in acest caz. Este mult prea devreme insa pentru a trage o concluzie, deoarece Compania nu a realizat inca un proiect de analiza a impactului ecologic. Vom studia cu multa aplicatie toata documentatia si speram ca vom fi informati asupra detaliilor cand se va discuta despre acordarea sau neacordarea Acordului de mediu. Pana cand aceasta companie sa inceapa sa functioneze vor trece ani, iar Romania va deveni probabil membru deplin al Ue. Insasi legislatia europeana este in curs de schimbare, mai ales in privinta deseurilor miniere. Bineinteles ca autoritatile romane vor lua decizia, dar ar fi normal sa se conduca dupa noua directiva miniera, propusa chiar in acest an de Comisia Europeana si aflata inca in stadiul de dezbatere. De aceea, Romania ar trebui sa astepte schimbarea legislatiei europene de mediu inainte de a lua vreo decizie. Se vor elabora, in special, noi norme cu privire la construirea barajelor si a iazurilor de decantare. Guvernul n-ar trebui sa neglijeze amanuntul ca, devenita membra a Ue, tara dvs. va fi una dintre cele mai mari puteri miniere din Uniune. Sunt state in Occident care au fost aduse in fata justitiei, la Curtea de la Luxemburg, pentru a nu fi respectat legile de mediu. Daca acest proiect merge inainte, violand legile europene, Romania va avea probleme in procesul de aderare".
"Romania ar putea avea probleme de aderare,
daca nu stopeaza proiectul de la Rosia Montana"
Marie Anne Isler Beguin: "Ca geograf-ecolog si deputat al Verzilor, mi se pare evident ca acest proiect, asa cum ni s-a prezentat acum, este deosebit de periculos pentru mediu si lasa un mare numar de intrebari fara raspuns. Consecintele negative pentru viata oamenilor din intreaga zona nici nu pot fi evaluate in prezent. In esenta, "Rmgc" propune Romaniei o modalitate de dezvoltare nedurabila, ceea ce este in contradictie cu filosofia europeana. Milioanele de tone de reziduuri ce ar urma sa fie depozitate in acel iaz decantor construit peste sufletul si istoria unui sat superb, Corna, mi se par adevarati mesageri ai Apocalipsei. Ceea ce ne-a impresionat foarte neplacut, si nu intelegem de ce Guvernul roman nu intervine, este faptul ca "Gold Corporation" pune carul inaintea boilor, cerand oamenilor sa paraseasca satul, cumparand si demoland casele, inainte de a sti daca proiectul va fi sau nu aprobat. Asa ceva este complet ilegal. Nu mi-a venit sa cred ca astfel de lucruri se intampla intr-o tara din Europa centrala, care, pe deasupra, mai este si candidata la Ue. Parlamentul European nu poate aproba o astfel de conduita, iar Romania ar putea avea probleme in procesul de aderare daca nu stopeaza ilegalitatile aflate in desfasurare la Rosia Montana. Academia este indreptatita sa semnaleze autoritatilor faptul ca acest proiect, prin dimensiunile lui gigantice, nu va aduce servicii reale nici Romaniei, nici populatiei locale si zonale. Singura directie pe care o incurajam este cea alternativa, dezvoltarea curata a zonei, prin promovarea solutiilor pe care tot Academia Romana le-a identificat. Suntem siguri ca, beneficiind de fonduri europene si de la Banca Mondiala, rosienii vor putea trai mai bine decat de pe urma exploatarii miniere. Desigur, aurul va putea fi exploatat in continuare cum s-a facut de mii de ani, dar intr-o maniera mai putin faraonica. Odata ce vom inainta raportul nostru Parlamentului de la Strasbourg, vom cere Comisiei Europene sa-si intre mai serios in atributii si sa regleze acest subiect in cadrul negocierilor cu Romania. Oricum, in cursul acestei anchete, noi tratam Romania ca pe o tara deja membra a Ue, deoarece, cand acest proiect va fi, eventual, pus in practica, Romania va fi deja parte a Uniunii".
Ion Longin Popescu