O enervare semnificativa
Presa primei saptamani a lunii decembrie s-a axat pe presupusa intelegere directa dintre liderii Psd si Prm. Adrian Nastase, conducatorul partidului guvernamental, s-ar fi int~lnit cu "tribunul" C.V. Tudor, caruia i-ar fi impus o incetare a atacurilor anti-Psd-iste si o moderare a limbajului agresiv, in schimbul blocarii dosarului de "agent de influenta" al Securitatii al acestuia si a incheierii embargoului mediatic pe canalele televiziunilor dominate de Psd. In plus, Prm-ul ar fi acceptat ca douazeci de lideri Psd-isti sa candideze la viitoarele alegeri pe listele sale. Intelegerea a parut confirmata de faptul ca, brusc, C.V. Tudor s-a "schimbat la fata", imundul "Alcibiade" a disparut din fituica de partid "Romania Mare", iar Prm-ul si-a anuntat noua deschidere europeana si democratica. Psd-ul a negat cu inversunare o asemenea intalnire, iar seful sau a anuntat chemarea in judecata a cotidianului "National", care a lansat stirea. Chiar daca C.V. Tudor si-a pus alta "blana", Psd-ul - a sustinut el - nu va colabora cu Prm-ul. Partidul guvernamental nu are nevoie, deocamdata, sa fie perceput in Occident drept un partid in stare sa accepte colaborarea cu o grupare nationalist-sovina, xenofoba, cu proiecte totalitare. Reactia nervoasa a d-lui Nastase s-a produs din alte cauze.
Cei doi lideri probabil nu s-au intalnit. In fapt, nici nu era nevoie. Psd-ul s-a folosit intotdeauna de Prm, care este propria lui creatie si, cum am mai scris, "rezerva lui de cadre". O intelegere subterana a functionat mereu intre cele doua grupari, dat fiind ca Psd-ul s-a structurat pe nucleul "creat" al fostilor ideologi si activisti Pcr, iar Prm-ul pe elementele centrale ale fostei "Securitati nationale". Ele au colaborat, fie direct (cum a fost cazul "patrulaterului rosu", cand Prm-ul a participat la guvernare), fie indirect (cum s-a intamplat in noiembrie 2000), cand "filialele Psd" au primit indicatia sa-l sprijine pe C.V. Tudor la primul tur al "prezidentialelor", pentru a exclude orice confruntare intre I. Iliescu si vreun reprezentant al dreptei democratice). Liderii Psd sunt, desigur, dispusi sa repete "manevra" din 2000, lasandu-l pe liderul Prm-ist sa iasa in fata pentru a impinge in confuzie electoratul de dreapta, care prefera (cum s-a vazut la alegerile trecute) sa sprijine - in lipsa de altceva - un candidat "moderat" de stanga decat un extremist. Cetatenii ar trebui sa tina minte argumentele cu care, in noiembrie 2000, candidatul Ion Iliescu l-a infrant pe C.V. Tudor in al doilea tur al prezidentialelor: izolarea Romaniei in concertul european, blocarea investitiilor straine, jugularea libertatii cuvantului. C.V. Tudor a insumat in "finala prezidentialelor" mai putine voturi decat in primul tur, ceea ce demonstreaza ca "sperietoarea" a functionat. Acum insa, manevra trebuie sa fie mai subtila, pentru ca, pe de-o parte, Psd-ul este - ca si in 1996 - cumplit marcat de filoxera coruptiei, si, pe de alta parte, liderul Prm a "naparlit". In plus, Psd-ul nu va mai avea drept candidat pe Iliescu, a carui carisma populista a avut un impact major la electorat. D-l A. Nastase nu este capabil sa adopte stilul paternalist al predecesorului sau si, mai mult, nu isi poate asuma aura de politician "sarac, dar cinstit" a acestuia.
"Naparlirea" lui C. V. Tudor nu impresioneaza. Liderii Psd-isti stiu asta foarte bine. Trecerea liderului Prm-ist de la sovinism si antisemitism, de la injuria groasa de mahala la un limbaj ceva mai decent s-ar putea sa fi fost sugerata chiar de ei. In fond, in acest mod, C.V. Tudor isi deruteaza "fidelii", obisnuiti cu invectivele lui "justitialiste", cu dezvaluirile senzationale ale cazurilor de coruptie din "Romania Mare". Pentru ei, un C.V. Tudor moderat si "european", sustinator al integrarii si al economiei de piata, este de neimaginat. Electoratul nationalist, agresiv si xenofob va fi uluit de "renuntarea" Prm-istului la apararea "tarisoarei" de straini, la denuntarea marilor corupti guvernamentali. C.V. Tudor a inceput, dintr-o data, sa vorbeasca despre coruptie in genere (exact ca liderii Psd-isti), a trecut pe neasteptate la "mangaierea" conducatorilor partidului guvernamental, a devenit brusc sustinatorul "poporului ales" si al democratiilor occidentale. Alcibiade s-a transformat in Pacala. Si transformarea este sugestiva, pentru ca C.V. Tudor vrea realmente sa... pacaleasca electoratul si, pana la posibila preluare a puterii, Occidentul. Desi "naravul din fire n-are lecuire". Schimbarea lui foloseste Psd-ului, chiar daca ea este realizata si, pentru ca C.V. Tudor spera ca, realmente, va avea efect. Demagogul a jucat intotdeauna "la doua capete", sperand sa cada mereu in picioare. C.V. Tudor aspira, normal, sa devina presedintele tarii, dar - la nevoie - s-ar multumi si cu o colaborare in cadrul Executivului. "Igienizarea" anuntata a Prm-ului are tocmai menirea de a-l transforma intr-un partener politic valabil pentru viitorii guvernanti, fie ca sunt din Psd, fie ca provin din Da si alte partide de dreapta. "Baietii" din Prm s-au saturat sa ramana mereu in planul secund al vietii politico-economice. Am spus ca "naparlirea" liderului Prm a fost sugerata, daca nu cumva impusa, de conducerea Psd-ului. Dosarul de colaborator al Securitatii al fostului "poet de curte" al Ceausestilor se pare ca exista. Si se afla in "maini bune". La momentul oportun, el va fi probabil facut public. Dar, deocamdata, detinatorii lui nu au interesul sa o faca. C.V. Tudor trebuie sa-si joace rolul. "Pamfletarul" si-a facut pana acum treaba. "Schimbarea la fata" este - pentru cei aflati in spatele marionetei - convenabila. C.V. Tudor si Prm-ul nu au un program social-economic coerent (doar niste formule dirigiste aberante si un justitialism demagogic) si pot fi contrati cu usurinta intr-o dezbatere publica inevitabila, in care "derapajele verbale" ale liderului nu vor mai putea fi folosite fara riscuri. Candidatul Psd-ului la presedintie nu are, de aceea, nici o dorinta de a-l indeparta pe C.V. Tudor de pe scena politica. Cerinta Initiativei 2003, condusa de Cosmin Gusa, de a interzice Prm-ul nu va fi, deci, urmata. Prm-ul va ramane "rezerva de cadre" a Psd-ului si nu va fi de mirare daca, in viitorul Parlament, multi deputati si senatori Prm-isti vor trece la Psd, in situatia in care, la presiunile Occidentului, alianta directa dintre cele doua "partide" va fi exclusa. Psd-ul nu trebuie sa-i impuna oameni pe lista lui C.V. Tudor pentru ca, oricum, in Prm sunt tot oamenii lui. "Schimbarea la fata" a lui C.V. Tudor face, asadar, parte dintr-un scenariu bine pus la punct.
Reactia d-lui Nastase impotriva presei independente este, deci, cauzata de altceva. Psd-ul este intr-o criza de idei propagandistice. Dupa ce au criticat "baronii locali" care au apelat, in diverse momente (de la zile onomastice la zile electorale), la "pomana publica" (cu sarmale si carnati), conducatorii Psd-isti au procedat la fel de 1 Decembrie. Au transformat pomana in politica de partid. Numai ca, indiferent de liberul acces la Bugetul tarii, prea multe pomeni nu sunt posibile. Psd-ul avea nevoie de alte diversiuni, cum ar fi aratarea pisicii vadimiste sau preluarea discursului nationalist dupa "cumintirea" programata a liderului Prm-ist. Presa independenta l-a enervat pe d-l Nastase, pentru ca, indiferent ca s-a intalnit sau nu cu C.V. Tudor, a anticipat planul. L-a dezvaluit inainte ca el sa fie pus cu totul in opera. D-l Nastase se socoteste un politician experimentat, dar nu are totusi "calmul" lui Ion Iliescu. Care, si acesta, mai scapa uneori porumbelul. Premierul mai are insa timp. Pana in decembrie 2004 mai este un an. Un an in care Psd-ul ar putea sa faca ceva pentru tara. Sa se curete de marii corupti, de exemplu. Sa finalizeze marea privatizare si sa relaxeze fiscalitatea. Sa stimuleze corect Imm-urile si sa excluda imixtiunea politicului in Justitie s.a.m.d. Mai mult ca sigur, insa, ca va apela in continuare la diversiuni. Pentru ca, daca trei ani nu a facut nimic, este greu de crezut ca va face altceva in al patrulea.
Toma Roman