Stephanie Roth

Redactia
Stephanie Roth. - Jurnalista din Marea Britanie -. "Rosia Montana este un loc al faradelegii, . un nou Vest Salbatic". Jurnalista britanica Stephanie Roth face parte dintre activistii ecologisti care se simt responsabili fata de intreaga lume. Cu studii de Relatii Internationale si un masterat in Fil...

Stephanie Roth

- Jurnalista din Marea Britanie -

"Rosia Montana este un loc al faradelegii,
un nou Vest Salbatic"


Jurnalista britanica Stephanie Roth face parte dintre activistii ecologisti care se simt responsabili fata de intreaga lume. Cu studii de Relatii Internationale si un masterat in Filosofie la Cambridge, ea a lucrat un timp ca editor la publicatia "The Ecologist" din Londra, si de doi ani se afla in Romania. A venit chiar in timpul luptei pentru salvarea Sighisoarei din ghearele lui Draculea-Agathon si s-a alaturat acestei lupte. Daca, in cele din urma, ratiunea a invins, si Parcul lui Dracula s-a intors in mormantul ideilor moarte din fasa, nu acelasi lucru se poate spune, deocamdata, despre cealalta mare provocare din pricina careia Stephanie a decis sa mai ramana in Romania: proiectul minier de la Rosia Montana. Ea a fost intrigata de dimensiunile coruptiei ce inconjoara lucrarea salbatica din Apuseni. Si-a dat seama de imoralitatea neocolonialista a companiei canadiene, de pactizarea tacita a autoritatilor romane cu cow-boy-ii hotarati sa arunce lasoul de gatul motilor nerodati in afaceri cu aurul tarii. De cand locuieste la Rosia Montana, chiar in "barlogul lupului", d-ra Roth a invatat destul de bine romaneste, dar, mai presus de toate, a inteles cum functioneaza o societate in care autoritatea statului este o fictiune. A indurat calomnii, amenintari si agresiuni fizice din partea simpatizantilor companiei miniere, inclusiv din partea unor consilieri locali. A fost acuzata ca apara "interese straine", ca lucreaza "pentru Budapesta", ca submineaza increderea oamenilor in "binefacerile" proiectului minier. Dar nu s-a lasat intimidata, continuand sa informeze lumea intreaga prin Internet despre catastrofa ecologica, sociala si culturala pusa la cale sub umbrela unei iluzorii dezvoltari economice.

""Gold Corporation" obtine banii din vanzarea
pieii ursului din padure"


- Plecata in Europa pentru "practical experience" in jurnalism ecologic, ati ajuns in cele din urma la Rosia Montana. Vi se pare o "experienta practica" suficient de relevanta?
- Cand am ajuns in Rosia Montana si localnicii mi-au vorbit despre marimea si nebunia acestui proiect, am fost interesata sa raman un timp si sa-i ajut sa puna la punct o strategie de rezistenta in fata presiunilor extraordinare ale companiei miniere. M-am alaturat cu entuziasm asociatiei locale "Alburnus Maior", formata din sateni care nu vor sa fie stramutati. Cauza lor este acum si a mea. Mi-am dat seama ca din partea autoritatilor statului roman nu ne putem astepta la prea mult sprijin, deoarece coruptia s-a infiltrat pana la cele mai inalte niveluri. Au fost si sunt ministri, secretari de stat si directori in ministere, parlamentari si directori de regii nationale care privesc "din avion" tot ce se intampla cu oamenii acestei tari. Sau, in cel mai bun caz, numai din perspectiva propriului lor buzunar. Am ajuns la concluzia ca avem nevoie de solidaritate si sprijin real din strainatate. Si, de aceea, am inceput cu Banca Mondiala. "Alburnus Maior" s-a deplasat la Washington si a pledat pentru dreptate, aratand care este adevarul in Apuseni. De asemenea, asociatia a participat si la o reuniune a Ifc (divizia de investitii a Bancii Mondiale), aratand ca prestigiul acestei institutii este afectat de activitatea din teren a companiei canadiene, care pretinde ca urmeaza directivele Bancii privind stramutarea involuntara. Delegati ai Ifc s-au deplasat la Rosia Montana si au vazut ca adevarul este asa cum l-am prezentat noi. Cum institutia financiara internationala condusa de d-l Wolfenson are, in ultimii ani, o mare sensibilitate fata de investitiile inconjurate de scandaluri ecologice si sociale, decizia a fost cea cunoscuta: Banca s-a retras din proiect, renuntand sa-l finanteze. Efectul a fost ca in jocul de domino, bancile comerciale din America, Europa si Canada renuntand, la randul lor, sa-si ofere serviciile companiei "Gabriel Resources" (firma-mama a corporatiei din Rosia Montana).
- De-a lungul ultimilor ani, presa a dezvaluit un sir de ilegalitati comise de "Gold Corporation" inca din clipa stabilirii ei pe Valea Ariesului. Care dintre acestea v-au socat cel mai mult?
- Declansarea stramutarii populatiei fara ca Studiul de Impact asupra Mediului sa fi fost aprobat. Apoi, discrepanta dintre declaratii si promisiuni, pe de o parte, si activitatea propriu-zisa, pe de alta. Spre exemplu, in frumoase imagini tridimensionale afisate pe site-ul Companiei si inaintate Bursei din Toronto sau unor agentii guvernamentale romane, unde Compania isi prezinta proiectul minier, nu figureaza nici o zona locuita protejata. In schimb, propaganda la nivel local este ca nimeni nu este fortat sa plece si ca va exista o zona protejata, cu muzeu minier etc. Deci, Compania stie ca, in final, la Rosia nu va mai ramane nimic in picioare, in ciuda declaratiilor linistitoare pe care le face in prezent. De altfel, limbajul dublu este o caracteristica bine stiuta a acestei corporatii. Pentru propaganda interna, "Gold Corporation" se lauda cu intentia ei de a plati taxe si impozite catre stat, vorbind de sute de milioane de dolari care vor intra in Bugetul tarii sau in bugetele locale. La Toronto, investitorilor de la Bursa li se spune ca investitia este la adapost de orice taxe, fiind amplasata intr-o zona defavorizata si, deci, beneficiind de scutiri. Cand spun acesti domni adevarul? Prin definitie, ei nu pot spune adevarul despre proiect. Singurul lucru pe care-l pot face este sa-l acopere cosmetic, numindu-l "revigorare economica regionala". Cand sunt luati la intrebari in legatura cu exploziile ilegale de pe Varful Carnic (unde sunt puse in pericol galeriile romane recent descoperite si unde nu s-a acordat descarcare arheologica de adancime), ei dau vina pe intreprinderea miniera de stat, cu toate ca aceasta nu mai are licenta de exploatare. Licenta a fost transferata, intr-un mod cel putin discutabil, companiei straine de catre Agentia Nationala a Resurselor Minerale.
- Despre cumpararea de proprietati de catre "Gold Corporation", sub umbrela unei agentii, ministrul mediului, Petru Lificiu, a spus ca este o activitate imobiliara perfect legala. Care este adevarul?
- Potrivit noii Legi romane a Minelor, din 2003, art. 20, un proiect este considerat finalizat numai dupa ce a obtinut Acordul de Mediu si licenta sociala. Numai atunci poate sa declanseze negocieri pentru eventuala stramutare a populatiei, pentru cumpararea de case, de terenuri etc. Dar, din pacate, aceasta lege nu functioneaza la Rosia Montana. Rosia Montana este un loc fara lege. Este o noua frontiera, un nou Vest Salbatic. Cow-boy-ii dezlantuiti au navalit aici pentru aur ieftin, exact ca pe timpuri, in California. Chiar si victimele sunt aceleasi - populatia locala. Pe vremuri aveau cai, acum au jeep-uri, dar restul ramane mai mult sau mai putin la fel. Au venit inarmati pana in dinti, iar armele lor sunt banii care cred ca le dau dreptul sa faca orice. Cei mai multi din acesti bani sunt procurati la Bursa, din jocul tranzactiilor de actiuni - cel mai simplu si riscant mod de a obtine cash din vanzarea pieii ursului din padure, dupa cum spune un superb proverb romanesc sau, cum ar spune americanii, o tactica de "Saloon Las Vegas". Chiar si azi, dupa aproximativ 100 de ani de la goana americana dupa aur, Sua si Canada se confrunta inca cu consecintele atitudinii lor de cow-boy fata de americanii nativi pe care i-au alungat de pe pamanturile lor si i-au izolat in rezervatii in numele aurului. Nu este trist ca nimeni nu invata din istorie si ca o companie canadiana continua aceasta atitudine in Romania?

"Monstrul pe care-l avem in Rosia Montana a crescut
din minciuna si tacere"


- Cu toate retinerile bancilor internationale si cu toata opozitia localnicilor, a organizatiilor, institutiilor si a expertilor independenti, Compania pare de neclintit in avantul ei de a cuceri Apusenii. Cum e posibil?
- "Gabriel Resources" stie ca poate face asta pentru ca Banca Mondiala nu are un mecanism de control care sa le spuna sa nu faca acest lucru. Ei pretind ca respecta directivele Bancii, dar mint. Mint prin omisiune. Nu este vorba despre ceea ce spun, este vorba despre ceea ce nu spun. Asa a crescut Monstrul pe care-l avem in Rosia Montana. A crescut din minciuna si tacere. Exista o complicitate intre Companie si Guvern. In timp ce Compania minte prin omisiune, Guvernul nu spune nimic, dand nastere unui vacuum din care se alimenteaza "Rosia Montana Gold Corporation". Aceasta corporatie este coconul (cocoon-ul, in original) unei firme-mama fara istorie, fara experienta in minerit, fara "credentiale" de nici un fel si este construita pe principiul capitalismului salbatic, Mini-Max ("minimum input, maximum output" - "investitie minima, profit maxim"). Daca legile ar fi aplicate in aceasta tara - fiindca exista destule si sunt bune -, n-am mai avea aceasta problema in Apuseni.
- Un secretar de stat de la Industrii a spus recent ca Guvernul primeste bani de la Banca Mondiala pentru un program de inchidere a minelor si atenuarea impactului social. Ati auzit de acest plan?
- Este incredibil cum jongleaza Guvernul cu banii contribuabilului roman. Pe de o parte, accepta inchiderea minelor de tip sovietic si recalificarea minerilor, facand imprumuturi de sute de milioane de dolari in acest scop, iar pe de alta, vinde Muntii Apuseni, Baia Mare, Oravita si alte zone miniere unor corporatii minore si dubioase, care sa deschida exploatari mai periculoase decat cele vechi. Asadar, imprumuta bani ca sa creeze slujbe alternative, dar incurajeaza in acelasi timp mineritul cu cianuri, obligand contribuabilul-victima sa plateasca de doua ori: intai datoria la Banca si apoi refacerea ecologica dupa secatuirea rezervelor de aur si argint. Si, bineinteles, Guvernul nu este deranjat daca-si umple buzunarele cu fonduri Ue pentru preaderare in numele dezvoltarii durabile. Paradoxul devine inca mai savuros: Frank Timis, controversatul fondator al "Gold Corporation", este inca puternic implicat in "Gabriel Resources", dar si in "European Gold Fields" (Egf), companie careia i se concensioneaza o imensa suprafata, de la Zlatna, Certej, Sacaramb pana la portile Albei-Iulia. Egf a inceput deja prospectiunile si se lauda pe Internet cu bogatia extraordinara din aceste zacaminte. Este vorba tot de o zona populata, plina de vestigii arheologice romane, care deocamdata sta in umbra Rosiei Montane. Asadar, proiectul Rosia Montana este numai un catalizator pentru ca o arie imensa din Muntii Apuseni sa fie transformata intr-o zona exclusiv miniera. Agentia Nationala a Resurselor Minerale a acordat generos peste 30 de licente miniere in Muntii Apuseni. Stiu romanii despre asta? Ar fi ei de acord cu asa ceva? Asadar, Monstrul are multe capete si, chiar daca-i tai unul, se ridica celalalt. Este o nebunie.
- Dar primul-ministru a declarat ca se opune proiectului, ca nu e o prioritate pentru Guvern etc....
- M-am lamurit, ca observator, cum stau lucrurile cu politicienii romani. Cand, spre exemplu, comisia parlamentara a venit la Rosia Montana sa intocmeasca un raport, care n-a fost discutat in Parlament nici pana azi, am fost chemati "in cinci minute" la Primarie, sa asculte si pozitia noastra, a "rebelilor". Ceea ce am vazut acolo mi s-a parut de necrezut: membrii "Alburnus Maior" au abordat comisia cu seninatate si cu respect si si-au expus argumentele impotriva proiectului minier intr-o maniera rationala si profesionista. In schimb, cativa dintre deputatii Puterii au tratat Alburnus Maior cu o aroganta cum n-am vazut niciodata in viata mea. Desi majoritatea au fost de buna credinta si pareau decisi sa afle adevarul, d-l Sassu de la Psd, un veterinar venit sa rezolve o problema de minerit, statea acolo ca un gringo modern, cu o cigarillo intre degete, plictisit si surd la tot ce spuneau cei care se opun proiectului. Ca politician, acest domn primeste salariu de la alegatori, chiar si de la cei din Rosia Montana, si n-ar trebui sa aiba un astfel de comportament.
- Dupa o indelungata tacere si dupa ce arhiepiscopul de Alba acceptase ca pe o fatalitate stramutarea bisericilor si a cimitirelor, va mai asteptati ca Sfantul Sinod sa ceara oprirea proiectului?
- Nimeni nu se astepta la o pozitie atat de transanta, nici macar Compania, care a fost stupefiata, pentru ca, au pretins ei rapid catre presa, au avut o intelegere cu Patriarhul Teoctist ca Sinodul sa nu se implice. Adevarul este ca Sfantul Sinod a votat unanim impotriva proiectului. Aceasta decizie va ramane vie pentru multi ani de-acum incolo. Va servi, de asemenea, ca un precedent important in Romania si in lume. Este o hotarare de afirmare a vietii. Un adevarat miracol, bazat pe faptul ca oamenii au crezut in Rosia Montana. Sunt foarte increzatoare ca, avand sprijinul Academiei Romane, al Bisericii Ortodoxe, al Bisericilor Istorice Maghiare, al Ong-urilor, al universitarilor si avand solidaritatea societatii civile internationale si a institutiilor importante pe plan mondial, romanii se vor simti responsabili si puternici si se vor uni pentru a salva Rosia Montana.
Ion Longin Popescu
Fotografii de Stefania Simion

Pe Stephanie Roth o puteti contacta la e-mail: gonefishing@ngo.ro