Jupiter
Planeta Sagetatorilor
Jupiter nu se bucura degeaba de reputatia de-a fi "marele benefic", deoarece el este, la propriu, Mare. Cea mai mare planeta din sistemul nostru solar - diametrul sau este de 142.800 de km - are o insusire foarte speciala. Spre deosebire de celelalte planete, Jupiter emana mai multa energie decat primeste de la Soare, ceea ce-i face pe astronomi sa creada ca Jupiter are o sursa proprie de energie interna, dar inca nu se stie in ce consta ea. Pe seama acestei misterioase surse se pun miscarile permanent observabile in atmosfera planetei, care se manifesta sub forma unor benzi de culoare. Cel mai spectaculos fenomen observabil pe Jupiter este Marea Pata Rosie, despre care se presupune ca ar fi o furtuna. Diametrul acestei "pete" este mai mare decat cel al Pamantului. Nuanta sa rosiatica este data de fosfor. Jupiter nu este doar mare, el este si tare, in sensul ca energia sa magnetica depaseste de o suta de ori energia Terrei noastre. In acelasi timp, planeta are o emisie de unde radio. In consecinta, Jupiter este mare, tare, dar si - asa cum se cuvine marelui benefic - bogat. Asta daca ne referim la "supusii" sai, in numar de 18. Pentru ca atatia la numar sunt satelitii marelui Jupiter. Primele patru dintre aceste luni se numesc "satelitii lui Galileo", pentru ca acesta a fost primul care le-a observat, in urma cu aproape 400 de ani, respectiv in 1610. Ele sunt: Io, Europa, Ganimede si Calisto. In timp au fost descoperite inca trei grupuri de sateliti. Lunile care orbiteaza cel mai aproape de suprafata lui Jupiter sunt: Adastreea, Amalteea, Metis si Thebe.
Sa ni-l imaginam, deci, pe Jupiter, asemenea unui rege impozant (marimea Xxl), colorat intr-un portocaliu vesel, rotindu-se binevoitor prin Ceruri, inconjurat de o suita de 18 corpuri celeste si trimitand de-acolo, in directia noastra, raze pline de optimism, bunavointa, noroc si buna dispozitie.
Mitologia jupiteriana
Centaurul
Semnul Sagetatorului, care este guvernat de Jupiter, reprezinta o sageata cu varful orientat in sus. Or, in Antichitate, arcasii desavarsiti erau considerati Centaurii, creaturi ale padurii, jumatate om si jumatate cal. Centaurul ilustreaza natura duala a omului: cea animala, instinctuala, dornica de libertate, dar incadrata ritmurilor naturale ale naturii, si partea umana, care este cel mai adesea infatisata purtand in mana un arc in care este prinsa o sageata. Aceasta infatisare intruchipeaza efortul constiintei omenesti de-a tinti mai sus, precum si concentrarea asupra tintei.
La fel ca mitologicul Centaur, Sagetatorului ii place sa se miste in natura, prefera muntele marii, al carei fosnet il irita, spre deosebire de fosnetul padurii, pe care-l resimte ca fiind odihnitor si regenerator. Centaurilor le placea sa se ia la intrecere la vanatoare, pe cand Sagetatorilor le plac sporturile in aer liber, iar animalele lor preferate sunt calul ("jumatatea" lor din regnul animal) si cainele, care simbolizeaza tovarasia si sociabilitatea - elemente ale vietii care le sunt indispensabile, fara de care viata lor nu este implinita. De altfel, Centaurii nu erau fiinte singuratice, ci traiau in grup. Creaturi nemuritoare, Centaurii erau inzestrati cu intelepciune, semn ca aveau capacitatea de a asimila experienta la nivel superior. Daca lucrurile nu erau asa, atunci Zeus/Jupiter nu ar fi ales tocmai un Centaur - pe Chiron - pentru a-l educa pe fiul sau Hercule. Chiron era cel care-l povatuia inaintea fiecarei munci, iar fara indrumarile sale, eroului i-ar fi fost infinit mai greu sa infaptuiasca dificilele insarcinari care-i erau incredintate. Acest aspect mitologic ne face sa intelegem si faptul ca zodia Sagetatorului este asociata cu invatamantul superior, placerea de-a acumula cunostinte, dar si talentul de-a le impartasi altora, deci vocatia de dascal.
De la mitologicul arhetip al Centaurului, Sagetatorii au o trasatura admirabila: ei nu sunt niciodata urmasii unui model de gandire ci, fiind in permanenta cautare a unei filosofii de viata - si nu a uneia abstracte -, ei selecteaza din tot ceea ce citesc, aud si traiesc, ceea ce le este necesar pentru a-si crea propria lor viziune, unica si vie, asupra existentei.
Zeus
Zeus/Jupiter a fost zamislit de Cronos/Saturn - pe vremea aceea stapan al zeilor - si Rhea. Dar Cronos fusese cel care pusese capat suprematiei propriului sau tata, Uranus, si avea cunostinta de o profetie potrivit careia si el, la randul sau, va fi detronat de unul dintre copiii sai. Stiind din propria experienta ca acest lucru este posibil si crezand in repetabilitatea istoriei, Cronos a obligat-o pe consoarta sa, Rhea, sa aduca fiecare prunc, dupa ce se nastea, iar Cronos il inghitea, pentru a se feri astfel de uzurpare. La un moment dat insa, Rhea s-a gandit la un siretlic: cand l-a nascut pe Zeus, i-a prezentat lui Cronos un bolovan infasat, pe care acesta l-a inghitit fara sa-si dea seama de inselatorie. Zeus/Jupiter este asociat cu norocul, pe care aceasta legenda il ilustreaza, pentru ca Rhea ar fi putut incerca acest siretlic cu oricare dintre fratii mai mari ai lui Zeus, numai ca sansa a fost sa fie de partea lui. Un alt noroc a fost faptul ca, desi Rhea, trebuind sa-i ascunda lui Cronos salvarea copilului, nu putea sa-i dea obisnuitele ingrijiri materne, de el s-a ocupat o foarte binevoitoare capra, pe numele ei Amalteea, care l-a hranit cu laptele ei, asa incat Zeus a crescut puternic si inteligent si, ajuns la maturitate, s-a rasculat impotriva tatalui sau si a titanilor, pe care i-a ferecat in intunecatul Tartar.
Zeus/Jupiter sunt doua cuvinte care inseamna "a lumina", iar odata cu domnia sa, rezidenta zeiasca, Olimpul, s-a luminat, intr-adevar, pentru ca el era cel care restabilise justitia, actionand dintr-o situatie nu tocmai promitatoare. Sagetatorii se aseamana lui Zeus/Jupiter, pentru ca au o incapacitate viscerala de-a tolera injustitia. Si asa cum Jupiter a pornit batalia impotriva titanilor, fara a se speria de riscuri, increzator in cauza lui, asa fac si Sagetatorii atunci cand se mobilizeaza pentru o cauza - de preferinta una care sa implice salvarea unor fapturi oropsite, cum au fost fratii lui Zeus. Din acelasi motiv, gasim un numar respectabil de Sagetatori in justitie, ca avocati sau judecatori.
Capra Amalteea, cea care l-a hranit pe micul Jupiter, a fost rasplatita, el transformand-o dintr-o biata capra intr-o mare constelatie. De la ea provine si expresia "cornul abundentei", pentru ca Zeus/Jupiter este, de asemenea, asociat cu prosperitatea (cine si-ar putea imagina o zeitate suprema ducand un trai nevoias?).
Sigur pe sine si independent, dar adesea imprevizibil, Zeus/Jupiter isi imprima viziunea de echilibru asupra zeilor din Olimp, iar acelasi imbold constituie motivatia majora a existentei Sagetatorului.
Jupiter in astrologie
In astrologie Jupiter este asociat cu:
• numarul 3;
• pietrele pretioase: ametist si topaz;
• culorile: purpuriu, portocaliu si bleumarin;
• ziua saptamanii: joi.
Nativii din Sagetator simt nevoia de comunicare pe teme filosofice, care nu trebuie inteleasa in sens strict, pentru ca Sagetatorii pot trage invataminte cu substrat filosofic si din mici evenimente cotidiene, asupra carora cei mai multi oameni n-ar sta sa cugete. Gandirea lor este o gandire de perspectiva, caracterizata prin toleranta si lipsa de agresivitate in expunerea ideilor. Ei sunt intr-un fel opusul Fecioarelor, care de multe ori nu vad padurea din cauza copacilor: ei vad padurea, dar de multe ori ignora copacii, pentru ca tind sa ignore micile detalii.
Sagetatorii sunt caracterizati de principiul onestitatii, care are de multe ori un efect secundar neplacut, in sensul ca ii face sa spuna adevarul cu orice pret sau sa gafeze, pentru ca nu li se pare corect sa infrumuseteze adevarul. Pentru jupiterieni, aceasta ar echivala cu pervertirea. In dosul aparitiei fizice pline de candoare copilareasca a Sagetatorului se ascunde o persoana care e in continua definire de sine si care stie intuitiv ca a se minti pe sine inseamna a distruge acest proces, esential pentru el.
Simtul onoarei este alta caracteristica imprimata de Jupiter, si aici Sagetatorii trebuie sa fie atenti, pentru ca de multe ori, cuprinsi de entuziasm, fac promisiuni pe care se simt obligati sa le onoreze, si anume atat de multe, incat adesea nu mai apuca sa-si rezolve propriile lor probleme, fiind prinsi pana peste cap de onoarea obligatiilor pe care si le-au asumat fata de altii. Asta ne aduce la exagerare: Jupiter, ca cea mai mare dintre planete, sufera de lipsa de masura, ceea ce se poate vedea, de exemplu, in limbajul corporal al Sagetatorilor: gesturile sunt foarte ample si, prinsi de pasiunea momentului, ei nu observa ca in perimetrul bratului intins se gaseste, de exemplu, o vaza, care, saraca, este supusa legii gravitatiei. Predispozitia catre exagerare poate sa-i determine pe jupiterieni sa depaseasca foarte sanatoasa incredere in sine si sa devina orgoliosi sau sa cedeze unor excese.
Calatoriile lungi sunt alt domeniu stapanit de Jupiter, care-i face pe Sagetatori sa calatoreasca cu pasiune, in cautarea unor destinatii cat mai exotice, care le pot oferi sansa sa-si largeasca si mai mult orizontul si sa traiasca intamplari iesite din comun. Sagetatorii care, dintr-un motiv sau altul, nu pot sa calatoreasca dupa pofta (pronuntata) a inimii, vor citi cu nesat, vor urmari fascinati documentare despre taramuri indepartate si vor acumula o multime de cunostinte despre tot ceea ce-i intereseaza.
Pentru ca Jupiter guverneaza tot ce inseamna publicatie, cuvantul scris, cei influentati de energiile sale vor fi pasionati de lectura sau vor ajunge sa lucreze in presa sau la edituri.
Profesiile preferate de Jupiter sunt cele care nu necesita munca minutioasa, bazata pe rutina, ci cele in care pot fi utili prin intelepciunea acumulata si intuitia lor vie, dublate de o buna intelegere de fond a fenomenelor observate. De aceea, ii gasim in functii superioare, in sistemul de justitie, in Biserica, printre ofiterii superiori din armata, in medicina (mai ales in medicina veterinara), in politica sau implicati activ in actiuni sau organizatii caritabile. Cu toate ca in viata personala nu prea pun accent pe pastrarea ordinii (interesant, devin ordonati dupa ce-si intemeiaza o familie), la serviciu pun mare pret pe seriozitate si stiu sa se organizeze excelent, daca sunt lasati s-o faca de capul lor. Talentul muzical face si el parte dintre darurile traditionale ale lui Jupiter, iar - dupa cum o demonstreaza cu prisosinta Sagetatorul Ludwig van Beethoven - acest talent se manifesta cu o forta si o plenitudine cu adevarat impresionante. Jupiter creeaza un caracter paradoxal, de un individualism idealist, un cautator neobosit, insufletit de credinta.
Jupiter si sanatatea
Mai ales in aceasta epoca a sedentarismului, jupiterienii trebuie sa se straduiasca sa tina in frau tendinta de ingrasare. Asta, pentru ca ficatul lor este lenes (functia sa poate fi insa lesne stimulata de consumul regulat de citrice), iar stomacul are predispozitia de-a se imbolnavi atunci cand este supraincarcat. Din nefericire, Sagetatorii agreeaza mancarurile consistente si nu se dau in laturi nici de la un paharel, doua, noua. Ceea ce nu le prieste, fiindca au o constitutie care nu metabolizeaza usor lipidele (grasimile) si glucidele (zaharurile). Stomacului si ficatului sensibil li se adauga si un pancreas mai indolent, asa incat un regim alimentar echilibrat este indeosebi recomandat acestor nativi.
Frecvente sunt si insuficienta cardiaca si hipertensiunea. Din cauza problemelor circulatorii, uneori poate aparea insuficienta circulatorie la nivel cerebral. Desi nu este un semn de aer, ci de foc, Sagetatorul are legatura cu plamanii, iar una dintre bolile contractate mai ales in copilarie si prima tinerete este congestia pulmonara, care poate rezulta in sechele respiratorii.
Zona lombara a coloanei vertebrale si femurul (cel mai lung os din corpul uman) sunt sensibile, asa incat ridicatul sau caratul obiectelor grele este contraindicat, altfel se poate ajunge la probleme, dintre care cel mai des intalnita este sciatica.
Remediile homeopatice de baza, in afinitate cu Jupiter, sunt: Nux vomica, Sulfur si Cochicum.
Tana Rosca