Cateva precizari in "cazul Paulescu"

Redactia
Din partea Academiei Romane. Cateva precizari in "cazul Paulescu". Catre redactia revistei "Formula As" . In atentia d-nei Sanziana Pop, . Solicitata sa-si exprime parerea in legatura cu ceea ce de multa vreme in lumea intelectuala romaneasca si internationala se cheama "cazul Paulescu", Academia Roma...

Din partea Academiei Romane

Cateva precizari in "cazul Paulescu"

Catre redactia revistei "Formula As"
In atentia d-nei Sanziana Pop,
Solicitata sa-si exprime parerea in legatura cu ceea ce de multa vreme in lumea intelectuala romaneasca si internationala se cheama "cazul Paulescu", Academia Romana doreste sa faca urmatoarele precizari:
1. Este indubitabil pentru noi ca Nicolae Paulescu este cel care a descoperit insulina (pancreina) si ca, neluand in seama faptul ca el si-a prezentat rezultatele cercetarii intr-o publicatie stiintifica franceza (august 1921), cu sase luni inainte de aparitia lucrarii lui Banting si Best (februarie 1922), Fundatia Nobel i-a facut savantului roman o mare nedreptate. Aceasta istorie a marcat profund viata lui Nicolae Paulescu. O recunoastere publica, venita din cercurile stiintifice, a acestei injustitii, s-a lasat mult asteptata. Tinand seama de meritele stiintifice ale lui Nicolae Paulescu, Academia Romana - cel mai inalt for stiintific si cultural din Romania - l-a ales membru post-mortem (13 noiembrie 1990).
2. Aflam cu tristete ca, recent, in cadrul celui de-al 18-lea Congres al Federatiei Internationale de Diabet de la Paris, a fost contramandata sesiunea stiintifica dedicata lui Paulescu si, totodata, a fost amanata decernarea "Premiului Nicolae Paulescu". Motivul? Acuzatiile de antisemitism aduse descoperitorului insulinei de catre unele ziare franceze (intre ele, ziarul "Le Monde").
In legatura cu aceste acuzatii, facem precizarea ca, intr-adevar, in anii 20, in circumstantele socio-politice de atunci, profesorul Nicolae Paulescu a publicat cateva articole antievreiesti, regretabile din toate punctele de vedere. Ele exprima o idee discriminatorie, pe care, desigur, Academia Romana n-o poate accepta. Precizam insa ca opiniile personale ale lui Nicolae Paulescu n-au fost urmate de actiuni violente in sfera sociala si ca el insusi n-a participat, in nici o imprejurare, la actiuni care l-ar putea culpabiliza. Nu i se pot imputa delicte reale. A murit, de altfel, in 1931.
Dorim sa citam, in aceasta problema, declaratiile facute de profesorul Nicolae Cajal, presedintele sectiei de Stiinte Medicale a Academiei Romane si Presedintele Comunitatii Evreiesti din Romania: "Personal, consider ca meritele lui Nicolae Paulescu sunt mari, sunt deosebite si trebuie relevate la valoarea lor. Pentru aceste merite l-am propus, in anul 1990, ca membru post-mortem al Academiei Romane, cand Adunarea generala l-a si ales prin vot secret. In acest context, se impune o disociere obligatorie intre contributia stiintifica in combaterea diabetului si optiunile personale antisemite. Daca este sau nu vinovat este o alta problema si, deci, se cuvine s-o judecam ca atare. Eu respect parerile personale ale fiecarui om si cred ca nu am voie sa leg valoarea omului de stiinta de conceptiile sale, inclusiv cele antisemite. Sunt doua probleme distincte si trebuie considerate ca atare."
3. La aproape un secol de cand s-au intamplat aceste lucruri, ne punem, intr-adevar, intrebarea, daca este corect sa judecam valoarea stiintifica a omului in functie de optiunile lui personale. Sunt probleme distincte si trebuie considerate ca atare. Nu putem judeca opera marelui prozator Celine in functie de ideile lui politice. Nu-l putem scoate pe Ernst Junger din literatura secolului al Xx-lea numai pentru faptul ca a fost ofiter in armata germana. Problema acestei disocieri este imperios necesara si in domeniul stiintei. Am spune chiar: mai ales in domeniul stiintei. Ce este mai important, va intrebam, in viata unui savant: faptul ca a descoperit insulina si, prin aceasta, a salvat si salveaza milioane de oameni sau faptul ca, intr-o circumstanta a biografiei sale, a publicat cateva articole (recunoastem, inca o data, regretabile) cu accente nationaliste?
4. Academia Romana considera ca, disociind corect cele doua planuri si recunoscand ceea ce nu trebuie ascuns (adevarul despre opiniile ideologice ale profesorului Paulescu), Federatia Internationala de Diabet ar face un urias pas inainte in elucidarea definitiva a acestei probleme, daca ar acorda "Premiul Nicolae Paulescu" in semn de recunoastere si recunostinta fata de cel care a descoperit, in 1921, insulina, salvand astfel de atunci atatea vieti omenesti...
In numele conducerii Academiei Romane,
Acad. Eugen Simion