Arte Plastice
Galeria Orizont
"Recital" Nicolae Alexi si compania de forme si culori
Cand unul dintre plasticienii consacrati ai tarii apare "la rampa", impreuna cu alti doi colegi de breasla si de talent, atunci te poti astepta sa iasa o expozitie eveniment. Si, intr-adevar, norocosii vizitatori ai expozitiei de grup de la Galeria Orizont din Bucuresti, expozitie numita simplu "Trei" si deschisa in perioada 3-25 septembrie 2003, au cu ce-si incanta ochiul. Expun Nicolae Alexi - profesor la Universitatea de Arta din Bucuresti, cel care face parte din, sa-i zicem, triunghiul de aur al graficii romanesti (alaturi de Marcel Chirnoaga si de Mircea Dumitrescu) -, Aurel Bulacu, de asemenea un grafician de prima marime si foarte galonat cu distinctii internationale (intre altele, este si directorul liceului de arta bucurestean "N. Tonitza"); si, in sfarsit, cel de-al treilea, sculptorul si marea surpriza placuta a grupului, Cristian Popa, vicepresedinte al U.A.P. Craiova si "mezinul" grupului, in varsta de 45 de ani - cu aproape zece ani mai tanar decat mai cunoscutii sai "coechipieri".
Dar ceea ce trebuie mai intai spus este ca acest desant de arta a inceput, in formula restransa, inca din luna trecuta, in perioada 19-31 august, cand la Galeria Apollo de "peste drum", din cladirea Teatrului National, Nicolae Alexi si Cristian Popa au expus impreuna desen si sculptura. Continuat cu expozitia de la Orizont, acest recital de elita itinerant intins pe mai bine de 30 de zile este cu siguranta evenimentul lunilor august si septembrie in plastica romaneasca. Un eveniment cultural ai carui autori nu isi propun sa socheze prin inventii formale ori abstractionisme cautate cu lumanarea, ci prin greutatea continutului, incepand cu desenele maestrului Alexi, acelea care dau chiar tonul si unitatea expozitiei. Aceste desene splendide, populate cu personaje ciudat si savant deformate - de la pitici pana la tot soiul de aparitii feminine, nu mai putin bizare. Niste personaje puse de artist in pagina in situatii si relatii neasteptate - cand nelinistitoare si grotesti, cand pline de erotism, la fel de nelinistitor si acela. Desenele isi pastreaza, de altfel, aceeasi stranietate atat de personala ce l-a consacrat pe Nicolae Alexi. O formula numai a sa si construita cu curaj intr-o buna si mare traditie: de la suprarealismul lui Max Ernst sau Magritte, la desenele stranii ale catorva "colosi" ai Renasterii si Barocului.
In mod neasteptat, peste aceasta opulenta si fabuloasa "canava Alexi", sculpturile lui Cristian Popa, desi absolut nefigurative, vin "ca turnate". Poate le apropie si le leaga frumusetea, caldura si naturaletea necautata si simpla a formelor reusite de sculptorul craiovean, un artist modest si inspirat, de la care destui sculptori bucuresteni ar avea de-nvatat. Si daca o sa completati acest frumos dialog Alexi-Popa cu acompaniamentul discret, dar eficient, al unor desene opulente de Aurel Bulacu, atunci poate ca veti avea o imagine a acestui recital de arta. Din pacate, una doar palida, caci aceste frumuseti create de niste artisti romani inspirati trebuie intai vazute si apoi povestite!
Iar daca nu veti reusi sa ajungeti la Orizont, cronicarul vrea sa adauge in incheiere ca aici au ajuns deja americanii: incantati de expozitie, doi proprietari ai unei galerii uriase dintr-un orasel de langa Michigan le-au propus maestrului Alexi si lui Cristian Popa sa expuna acolo. Un orasel mic doar la prima vedere, caci aici se organizeaza anual campionatele de golf ale S.U.A., si atunci vin multi oameni bogati si posibili clienti. Asa ca nu putem decat sa le uram succes pe noul continent artistilor nostri. Si multumiri pentru recitalul de la Orizont.
Valentin Iacob
Monografii
"Mihail M. Cernea - Un inovator in sociologie si dezvoltare internationala"
Robert McNamara
In anul 1996, Robert McNamara, fost Secretar de Stat al Sua si fost presedinte al Bancii Mondiale, ii scria sociologului american de origine romana, Michael (Mihail) M. Cernea, urmatoarele: "Veti fi amintit multa vreme ca un neobosit campion al luptei pentru cauza celor saraci si ca o forta stimulativa in a impune agenda sociala a Bancii Mondiale. Zeci de milioane dintre cei mai saraci din saracii lumii va sunt indatorati". Scrisoarea reputatului om politic facea trimitere la calitatea lui Cernea de sociolog umanist la scara planetara, evocand nenumaratele sale studii in tarile sarace ale lumii, acolo unde "capitalul salbatic si orb" intentiona sa construiasca baraje, sa deschida exploatari miniere, platforme industriale etc. Pentru prima data in istoria sa, Banca Mondiala deschidea un nou capitol, extrem de important in activitatea ei investitionala, acordand mult mai multa atentie oamenilor decat proiectelor de dezvoltare. Deloc intamplator, retragerea Bancii din proiectul dezastruos de la Rosia Montana a avut la baza aceasta filosofie, fundamentata de Michael M. Cernea. El a luat mereu partea celor saraci si fara aparare in fata companiilor care, prin stramutari compensate pe baza unor abile si imorale negocieri, ii determinau sa-si paraseasca locurile natale, lasandu-i prada unei si mai negre saracii decat inainte. Pe de alta parte, gratie studiilor lui Cernea, Banca Mondiala a elaborat programe speciale de salvare a valorilor culturale. Singura "putere" care, in conceptia lui Michael Cernea, adoptata si de Banca, ar putea raspunde adecvat tendintelor furibunde de globalizare, este patrimoniul cultural al fiecarei natiuni. Patrimoniu pe care statele trebuie sa-l conserve cu orice risc, chiar cu acela de a rata un proiect de dezvoltare.
Meritul de a fi elaborat o monografie dedicata marelui sociolog si filosof roman din America ii revine Mariei Cobianu-Bacanu, doctor in filosofie, autoarea unor importante volume despre situatia tragica a romanilor din Harghita si Covasna, precum si a unor remarcabile lucrari de sociologia culturii. Intitulat "Mihail M. Cernea - Un inovator in sociologie si dezvoltare internationala", volumul a aparut la Editura Economica din Bucuresti. Cei interesati il pot solicita la tel/fax: 021/210.63.07, 210.63.08, 210.73.10, e-mail: edecon@edecon.ro sau: office@edeconomica.com
Ion Longin Popescu