Cinema
Valoarea invinge si la Montreal!
Din fericire, vorbele astea nu reprezinta doar un "cliseu". Ele au un miez puternic de adevar si de bucurie. Adevarul este ca, de curand, la Festivalul Filmului Lumii de la Montreal - unul dintre cele mai importante "concursuri" de gen din lume -, filmul romanesc "Binecuvantata fii, inchisoare!" a obtinut un premiu important. Si anume: Premiul juriului pentru cea mai buna contributie artistica cinematografica. Asadar, nu-i putin lucru, de vreme ce au concurat, cu acest prilej, 19 filme de lung metraj, din mai toate colturile pamantului, iar din juriu au facut parte profesionisti de mare valoare, in frunte cu Jan Troell (Suedia) si Andrzej Zulawsky (Polonia). Bucuria noastra, a cinefililor, este cu atat mai mare, cu cat filmul a fost realizat de Nicolae Margineanu, unul dintre cei mai importanti regizori ai generatiei 70 (cea care-i numara si pe Dan Pita, Mircea Veroiu, Alexandru Tatos, Mircea Daneliuc), iar in rolul principal apare acea foarte speciala, mare actrita, care este Maria Ploae (in viata particulara sotia regizorului). Filmografia fiecaruia dintre ei este bogata si recunoscuta prin multe premii nationale si internationale. Nu le putem insira aici. Ce-i drept, si in cariera lor, "tranzitia" a adus multe momente de... asteptare, de indoieli asupra unor proiecte, de... pauze. Din fericire, acest nou si cutremurator film (bazat pe cartea unei romance care a trait toate chinurile inchisorilor comuniste, pentru "vina" de a fi fost membra a Partidului Taranist) si-a castigat, iata, nu numai elogiile criticii si ale spectatorilor din tara, ci si ale unui juriu international de temut. Ba chiar si ale presei din Montreal si Quebec, ca si ale cinefililor de peste mari si tari.
- Drept sa va spun, imi marturiseste la telefon Maria Ploae, eu nadajduiam doar la un premiu de interpretare - atunci cand am vazut reactia coplesitoare a publicului din sala. Un public de toate varstele. Romani si canadieni. Cei mai multi mi-au marturisit printre lacrimi ca nu si-au inchipuit nici o clipa ca astfel de grozavii s-au putut petrece pe la noi, in Romania. Filmul le-a spus mai mult despre iadul comunist in care am trait noi decat - ziceau ei - le-ar fi putut infatisa nu stiu cate pagini de istorie sau reportaje de razboi... Mie, uneia, dincolo de acest premiu, filmul - mai exact perioada in care am filmat, in conditiile acelea "neomenesti", zile si nopti in sir - mi-a adus un dar de pret: m-a apropiat si mai mult de Dumnezeu...
- Si pe mine m-a solicitat teribil de mult acest ultim film al meu... N-a fost deloc usor, spune Nicolae Margineanu. Intr-un fel, cartea asta, mai exact filmarea acestei marturii coplesitoare, a reprezentat o datorie morala pentru mine. Am vrut sa arat un adevar cumplit, trait, intr-un fel sau altul, de fiecare dintre noi. Direct sau prin parintii nostri, prin rudele noastre, toti am simtit teroarea dezlantuita de comunisti. Asa incat nu aveam voie sa ratez un film pe aceasta tema. Ma bucur sa vad ca el, ca mesajul lui, rasuna pana atat de departe. Ma bucur ca, prin filmul nostru, o alta Romanie isi arata imaginea in lume...
Silvia Kerim
Carte
Selectia Formula As
Mihai Botez, "Scrisori catre Vlad Georgescu", cuvant inainte de Nicolae Manolescu, Ganduri despre fratele meu si nota asupra editiei de Viorica Oancea, Editura Fundatiei Culturale Romane (tel. 021/230.25.43), 176 pag. Fiindca am avut norocul sa ma bucur de prietenia lui, incepand din 1971, stiu ca Mihai Botez a fost un aliaj unic de inteligenta, luciditate, curaj, umor si cultura temeinica. Era deopotriva om de stiinta (doctor in matematici inca de la 26 de ani, analist economic si politic, specialist in prospectiva) si meloman, cunoscator avizat de literatura, filosofie, arte plastice, vorbitor al catorva limbi de circulatie universala... Intr-o vreme in care orice posesor de diploma universitara isi spunea si isi spune intelectual, desi nici macar limba materna nu e stapanita corect, Mihai Botez era intelectualul veritabil, dublat de un om cu o mare placere de a trai, pe cat de destept, pe atat de simpatic. Cartea pe care sora lui, Viorica Oancea, a publicat-o acum, la implinirea a sapte ani de la disparitia prematura, la 54 de ani, si provocata a lui Mihai Botez, ni-l restituie viu pe cel mai important disident roman si face dovada curajului, onestitatii si (chiar daca acest cuvant a fost devalorizat prin abuz demagogic) a patriotismului adanc, neostentativ. Lui chiar ii pasa, mai presus de sine, de ce se intampla cu oamenii din Romania, cauta solutii de rezolvare a situatiilor de criza, gandea consecintele pe termen lung ale dezastruoasei dictaturi comuniste. Scrisorile catre Vlad Georgescu, prietenul istoric, ajuns, dupa emigrare, director al Europei Libere (mort si el prematur, la 51 de ani, in 1988, de un cancer cu evolutie rapida, boala ce a ucis nu intamplator si alte personalitati deranjante pentru regimul ceausist: Nol Bernard, Emil Georgescu...), acopera perioada 1979-1985 si au scopul de a face cunoscut, prin intermediul postului de radio cel mai ascultat de romani, adevarul despre situatia din tara. Ocultat de discursurile triumfaliste fara nici o legatura cu problemele reale ale populatiei, acest adevar venit pe unde scurte devenise vocea multimii tacute si indobitocite de frica si lipsuri. Inca din 1976, Mihai Botez a redactat si trimis conducerii comuniste un Memoriu al intelectualilor romani (publicat in deschiderea volumului), in care critica deschis si cu argumente politica regimului: industrializarea fortata, distrugerea taranimii, cultura redusa la o unealta de propaganda, statisticile mincinoase, lipsa de dialog intre nomenclatura si mase, primejduirea viitorului biologic al natiunii prin masuri aberante. Incercand sa creeze o solidaritate in protest, s-a izbit de lasitatea si inertia pesimista a colegilor intelectuali, asa ca n-a avut de ales decat calea contestatiei solitare. Intr-o prima etapa, si-a facut datoria profesionala si morala de a explica logic, stiintific, prin scrisori si memorii depuse la C.C., la guvern si M.A.I., cauzele dezastrului economic si absurditatea unor decrete acceptate cu aplauze si scandari de lozinci. Credea inca in posibilitatea unei critici publice, credea ca exemplul lui va fi urmat si de altii. "Sunt departe de a fi un erou ori un martir, dar eu, la 40 de ani, cu o cariera in fata la care stiam ca renunt si fara o alternativa clara "afara", totusi am facut-o, si daca regret ceva e ca am ramas pana acum singur", ii scrie el lui Vlad Georgescu in 1982. Mihai Botez nu era un exaltat, ci un om echilibrat, lucid, care stia bine ce vrea. Si nu o voia pentru sine, ci din altruism. Fiindca singurul raspuns dat de autoritati sesizarilor specialistului a fost marginalizarea profesionala si punerea sub urmarirea politiei politice, lui Mihai Botez nu i-a mai ramas sa demonstreze cu cifre si exemple ca strategiile de dezvoltare ale lui Ceausescu "sunt catastrofale pentru prezent si devastatoare pentru viitorul tarii" decat prin Europa Libera si ziarele occidentale. Expedierea scrisorilor si contactul cu jurnalistii straini se faceau pe cai ocolite si pline de capcane (in volum figureaza si o falsa scrisoare, conceputa de Securitate, dar pe care Vlad Georgescu o depistase, desi scrisul era perfect plastografiat). Urmarit permanent, retinut si anchetat de nenumarate ori, atacat si batut pe strada de "indivizi neidentificati", Mihai Botez nu s-a lasat intimidat si atunci, pentru a-l compromite in tara si strainatate, Securitatea a lansat zvonul ca disidentul ar fi de fapt un colaborator acoperit al ei. Exista azi, extrase din arhivele S.R.I., probe indubitabile, intre care si ordinul de intoxicare a opiniei publice cu ideea ca "disidenta lui Mihai Botez era platita de Securitate". Ticalosia cea mare este ca si dupa 90 s-au facut asemenea afirmatii, cand se stia deja ca in timpul detasarii la Tulcea fusese iradiat (analizele medicale facute in 1987, imediat dupa sosirea lui in exilul american, indicau o iradiere enorma). Culegerea de scrisori ale lui Mihai Botez catre Vlad Georgescu dau o idee despre adevarata dimensiune umana, morala si intelectuala a unui om iesit din comun si despre o epoca intunecata. Cred ca un tanar istoric sau prozator ar trebui, pe baza documentelor nu putine si a marturiilor celor care i-au fost apropiati, sa scrie povestea vietii exemplare a lui Mihai Botez.
Adriana Bittel
Astra - un muzeu verde, cu suflu proaspat
La cativa pasi de iesirea din Sibiu, pe drumul ce duce la Rasinari, se intinde in mijlocul verde al Padurii Dumbrava unul dintre cele mai mari si mai frumoase muzee in aer liber din Europa. In cifre, Muzeul "Astra" inseamna 40 de ani de functionare, peste 115 monumente, 340 cladiri, 16.000 obiecte si zeci de mii de vizitatori anual. Insa nu cifrele sunt importante la "Astra", ci aerul sau de muzeu viu, de loc superb de intalnire cu traditia romaneasca si cu natura.
""Lasati afara orice speranta" de solemnitate, de concentrare savanta asupra sensurilor vietii si destinului omenirii, de obsesie stiintifica de a patrunde secretele istoriei civilizatiei, chiar si "populare". Conferind mai multor monumente functia lor activ-originara (scoala si biserica, carciuma si hanul, popicaria si pavilionul de joc, atelierul de olar si moara de apa), completand oferta muzeala cu lumea filmului documentar, spectacolul folcloric cu oferte distractiv-recreative, am urmarit sa va facem, iubiti oaspeti, sa deveniti din "spectatori" "actorii" actului cultural, sa traiti aievea in satul romanesc de odinioara, sa participati, sufleteste si spiritual, la momentele lui de munca sau sarbatoare."
Invitatia lansata de directorul muzeului, prof. dr. Corneliu Bucur, a fost urmata in aceasta vara de o activitate febrila, de numeroase evenimente, festivaluri, ce au umplut potecile de oraseni si de sateni deopotriva. Despre calendarul incarcat al unui sezon reusit am aflat mai multe de la Mirela Lebu, componenta a echipei tinere si active de muzeografi ce pune la punct aceste evenimente. "Deschiderea unui nou sezon are loc in preajma Sfintelor Sarbatori de Pasti, cand se pot vizita dupa o pauza de 5-6 luni interioarele. In fiecare an, pe 18 mai, de Ziua Internationala a Muzeelor, vernisam o expozitie si noile monumente reconstruite la noi in muzeu. Anul acesta, expozitia, care poate fi vizitata si acum, este "Tezaure umane vii", iar monumentele noi sunt moara cu elevator de la Rosca (judetul Hunedoara) si pavilionul de dans cu remiza de pompieri din Cacova - Sibiu. Urmatorul eveniment a fost Olimpiada Copiilor (1-6 iunie), ce a adunat 120 de copii din 36 de judete, castigatori ai concursurilor locale, avand ca tema mestesugurile traditionale. Olimpiada s-a incheiat cu festivitatea de premiere si cu un spectacol folcloric sustinut de un grup de copii din Sebesul de Jos. La sfarsitul lunii iulie a avut loc Festivalul National al Traditiilor, ce preia modelul Festivalului Smithsonian. Invitam anual trei judete din provinciile istorice si un raion din Republica Moldova, iar anul acesta am avut peste 4000 de participanti din Buzau, Botosani, Bistrita-Nasaud si raionul Balti. Intre 15 si 17 august, "Astra" a gazduit a 20-a editie a Targului Creatorilor Populari, unde se strang mestesugari din toata tara cu produse la vanzare. Avem o selectie foarte riguroasa, pentru ca aceste produse sa respecte traditiile. Acesta a fost primul targ organizat in Romania intr-un muzeu in aer liber, iar modelul a fost preluat de aproape toate muzeele din tara. La Festivalul Traditiilor si la Targ am avut, la fiecare, peste 10.000 de vizitatori, iar zilnic se opresc aici autocare pline de turisti, adusi prin parteneriatul cu agentiile de turism si cu alte muzee in aer liber din Europa."
Si sezonul nu s-a incheiat la "Astra". Pe 20 septembrie va fi Ziua portilor deschise; intre 26 si 28 septembrie aici va avea loc o Conferinta Internationala a Muzeelor Etnografice, cu 30 de participanti de pe patru continente (tema este "Traditii culturale in pericol de disparitie in societatea contemporana" - o provocare pentru muzee), iar pe 16 octombrie se va vernisa expozitia ce va marca 40 de ani de la infiintarea muzeului in aer liber. In plus fata de aceste invitatii culturale, ofertele turistice sunt si ele bine puse la punct: plimbari cu trasurica pe aleile si potecile ce insumeaza 10 kilometri, plimbari cu barca pe lacul strajuit de mori de vant, un lac a carui curatenie reprezinta o lectie de civilizatie si pe care s-au aciuat trei perechi de starci cenusii. Mai nou, in incinta muzeului, in casa de lemn, va asteapta 58 de locuri de cazare.
Muzeul "Astra" - tel. 0269/24.25.93
Iulian Ignat
Muzica
In sfarsit, un premiu adevarat: Prometheus
La inceputul toamnei, un eveniment al vietii noastre culturale va prinde contur: editia 2003 a Premiilor Prometheus. Oferite de Fundatia Anonimul, premiile sunt dedicate artistilor si oamenilor de litere. Astfel, la sectiunea Muzica - Opera Omnia am remarcat numele unor personalitati muzicale, care de o viata s-au identificat, fie cu recrearea muzicii trecute prin filtrul propriei sensibilitati si inteligente, cum sunt genialul pianist Valentin Gheorghiu si dirijorul Madrigalului, Marin Constantin, fie cu studiul definit de acribie, cum este muzicologul Octavian Lazar Cosma. La o alta sectiune, Artele Spectacolului - Opera Omnia, nominalizatii sunt actorii Gheorghe Dinica si Marin Moraru, alaturi de regizorul Andrei Blaier. Scriitorii Nicolae Breban, Monica Lovinescu si Alexandru George isi vor disputa Marele Premiu Prometheus pentru intreaga creatie literara. Nu sunt uitati nici reprezentantii artelor plastice: Vasile Gorduz, Stefan Caltia si Mircea Spataru fiind nominalizati pentru Marele Premiu Prometheus, la sectiunea Arte vizuale - Opera Omnia.
Pana la sfarsitul lunii septembrie, juriul, format din personalitati de prim rang ale vietii noastre culturale, anume: Andrei Plesu - presedinte, Dan C. Mihailescu, Sorin Ilfoveanu, Elena Zottoviceanu si Sorin Marin - presedintele Fundatiei Anonimul, va desemna finalistii din lista celor 24 de nominalizati. Decernarea premiilor va avea loc in cadrul unei ceremonii la inceputul lunii octombrie. Valoarea Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Omnia - un miliard de lei - este de-a dreptul fabuloasa, daca o raportam la modul in care sunt "salarizati" cei care fac cultura. Pentru Opera Prima valoarea premiului este de o suta de milioane de lei.
Claudiu Ionescu