Episcopii si Royal Bank

Redactia
Episcopii si Royal Bank. Zile grele pentru Compania "Gold Corporation" de la Rosia Montana. In ciuda obrazului prosper pe care-l afiseaza, continuand sa incheie contracte de cumparare a caselor, nu cred ca-si va reveni curand dupa ce, saptamanile trecute, a primit doua noi lovituri puternice, de un...

Episcopii si Royal Bank

Zile grele pentru Compania "Gold Corporation" de la Rosia Montana. In ciuda obrazului prosper pe care-l afiseaza, continuand sa incheie contracte de cumparare a caselor, nu cred ca-si va reveni curand dupa ce, saptamanile trecute, a primit doua noi lovituri puternice, de unde nu si-ar fi dorit: de la episcopii maghiari din Ardeal si de la Royal Bank of Canada.
Iata, pe scurt, ce scriu intaistatatorii Bisericilor romano-catolice, reformate si unitariene:
"Cunoscand detaliile proiectului de la Rosia Montana, declaram cu fermitate ca el prezinta un grav pericol, realizarea lui urmand sa aiba consecinte catastrofale asupra naturii din regiunea respectiva, asupra mostenirii istorico-culturale si asupra populatiei din zona. Bisericile noastre au obligatia si mandatul dat de Dumnezeu de a avea grija de enoriasii nostri, pana in momentul disparitiei ultimului suflet din comunitatile noastre. Proiectul minier a produs deja pierderi irecuperabile bisericilor noastre, prin destramarea comunitatilor respective, in urma crearii unei atmosfere de stramutare contra cost. In consecinta, declaram cu toata responsabilitatea ca renuntarea la lacasurile de cult, casele parohiale si alte edificii, precum si la locurile de veci aferente, va fi numai intr-o situatie de forta majora, chiar in cazul unei despagubiri materiale" (adica de stramutare fortata - n. red.). Semneaza: E.S. Arhiepiscop Jakubinyi Gyorgy (Arhiepiscopia Romano-Catolica Alba-Iulia), P.S. Pap Geza (Eparhia Reformata din Ardeal) si P.S. Szabo Arpad (Biserica Unitariana din Romania). Recitind admirabila declaratie a eminentelor lor, mi-am amintit de o alta luare de pozitie, opusa atitudinii de demnitate a acestora: scrisoarea I.P.S. Andrei Andreicut, arhiepiscopul ortodox de Alba-Iulia, care isi dadea cu lejeritate acordul stramutarii a 15.000 de morminte si a unor biserici stravechi, contra cost. Cu greu se va sterge de pe obrazul Bisericii Mame a romanilor pata aceasta asezata cu "blandete" in chiar Sfantul Altar al Marii Uniri.
A doua lovitura, cu totul neasteptata, a primit-o Compania de la cea mai mare institutie financiara a tarii de origine a "Gabriel Resources", Canada. Intelegerea de cumparare a unor bunuri imobile in valoare de 28 de milioane de dolari canadieni, ca si incheiata, a fost peste noapte rupta de Royal Bank of Canada (Rbc). Motivul invocat de oficialii bancii a fost decizia de adoptare a "Principiilor Echitatii" - un set de cerinte in privinta problemelor sociale si de mediu legate de finantarea proiectelor la scara larga. Cu alte cuvinte, Compania nu indeplineste aceste cerinte. Iar ca lucrurile sa fie si mai clare, vicepresedinta Grupului Financiar Rbc, Susanne Labarge, a declarat: "Prin adoptarea Principiilor Echitatii, Rbc se angajeaza sa ofere imprumuturi numai acelor proiecte ai caror sponsori pot demonstra satisfacator ca au abordat problemele sociale si de mediu cele mai importante, conform politicilor noastre. Ca lider al pietei financiare nord-americane, Rbc nu sustine decat afaceri care promoveaza dezvoltarea durabila."
Reactia Asociatiei "Alburnus Maior" din Rosia Montana a fost prompta: "Cum a fost si in cazul Bancii Mondiale, de fiecare data cand "Gabriel Resources" trebuie sa demonstreze unei parti obiective ca a luat in considerare problemele de mediu si sociale, ea esueaza. Speram ca mesajul bancii canadiene va ajunge si la altii", a declarat recent Eugen David, liderul celor care se opun proiectului. Intr-adevar, ar fi cazul ca mesajul sa ajunga si la Guvern, fortandu-l sa treaca de la faza declaratiilor, importante in sine, dar fara eficienta (de vreme ce Compania isi continua nestingherita activitatea, fara a avea toate aprobarile necesare), la o decizie clara si transparenta, pe baza evidentelor semnalate de organismele financiare internationale, de organizatiile ecologiste si de presa.
Ion Longin Popescu