Universitatea de Vara Izvorul Muresului
"Integrarea europeana ii priveste pe toti romanii, indiferent ce granite
a pus istoria intre noi"
Finantata de Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, Universitatea de Vara de la Izvorul Muresului, ajunsa la editia a Vi-a, a fost dedicata unei teme de mare actualitate: "Romanii de Pretutindeni si Integrarea Europeana". Centrul European de Studii Harghita-Covasna, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni si Despartamantul Astra, cu sprijinul Complexului National Sportiv Izvorul Muresului, au fost organizatorii cursurilor din acest an, la care au participat elevi si studenti romani din "ocolul tarii", adica din tarile vecine. Au luat parte lideri politici, ministri si secretari de stat, impreuna cu personalitati culturale din Bucuresti si din orasele apropiate (Targu-Mures, Sfantu Gheorghe, Miercurea-Ciuc). La solicitarea participantilor, in ultima seara a dezbaterilor a fost invitata revista "Formula As", care prin directorul ei a purtat discutii fierbinti legate de problema reflectarii valorilor nationale in presa romaneasca de azi. Gratie straduintei unor oameni inspirati, coordonati de Ioan Lacatusu, presedintele Centrului European din Sfantu Gheorghe, superba localitate montana a devenit o adevarata vatra de dezbateri nationale, un punct fierbinte pe harta constiintei romanesti. Din pacate, doar atat, caci romanii sunt buni la vorbe si nu-i intrece nimeni la proiecte pe hartie. In timp ce, spre exemplu, Udmr-ul si aripile sale extremiste realizeaza pas cu pas purificarea etnica si autonomia teritoriala in Harghita si Covasna, guvernantii de la Bucuresti par a se intrece intr-o impiedicata polca a democratiei, batand pasul mai mult inapoi decat inainte. Dupa cum se va vedea in cele ce urmeaza, chiar si participantilor, elevi si studenti, li s-a urat cu proiectele frumoase si ar dori sa se treaca, in fine, la fapte. Iata, pe scurt, cateva dintre opiniile lor.
Lucia Danila, studenta din Cobani, judetul Balti, Republica Moldova
"La noi in casa se vorbeste romaneste fara accent, ca la Bucuresti"
Fiica a profesorului de limba romana Nicolae Danila si a profesoarei de limba franceza Iulia Danila din Balti, Basarabia, Lucia a ales sa urmeze cursurile liceale si universitare la Botosani, respectiv Suceava. Este studenta in anul al Iii-lea la Stiinte Economice. Participa pentru prima oara la Tabara de la Izvorul Muresului, in calitate de membra a Ligii studentilor si Elevilor Romani din Basarabia si Bucovina. Desi a fost obligata sa repete clasa a Ix-a, din cauza diferentelor din sistemele de invatamant, a acceptat cu mare emotie sa vina in Romania, visul copilariei ei "latinizante". "Parintii mei s-au intalnit in sfera "umanioarelor" franco-romane. De aceea, la noi in casa se vorbeste romana fara accent, ca la Bucuresti. In ce priveste tabara aceasta de vara, gazduita in muntii din care izvorasc doua rauri, Oltul si Muresul, ea este o veritabila scoala in care se discuta pe tonul cel mai serios, se studiaza pur si simplu filosofia care sustine la ora asta, ca o coloana vertebrala, intreaga romanitate. Este filosofia integrarii europene, care-i priveste pe toti romanii, indiferent ce granite trecatoare a pus istoria intre noi. Sunt si unii, destul de putini, care vad in venirea noastra la studii un act de imigrare. Acesti asa-zisi colegi nu cunosc istoria nationala, iar pe deasupra par a fi cazuti din luna. I-as invita la noi in sat, unde nu avem picior de rus si unde foarte putini vorbesc limba "fratilor" de la rasarit. De ce sa fim exclusi de la impartasirea destinului tarii noastre istorice? E drept, suntem vinovati de starea politica de acasa, nu am mers la vot si am permis venirea la putere a comunistilor. Multi dintre bursieri nu se mai intorc in Basarabia, sa puna umarul la reconstructia politica si economica, dar nu pot fi condamnati pentru asta. Incurajata si de discutiile purtate cu importanti lideri de la Bucuresti - ocazie exceptionala oferita de organizatorii taberei, am hotarat sa ma intorc acolo, indiferent daca Prutul va redeveni un rau romanesc sau daca va ramane si pe mai departe o granita romano-romana. Acolo este lupta pentru adevar si dezvoltare, de acolo putem fi mult mai utili integrarii tuturor romanilor in structurile europene."
Sergiu Radei, elev la Liceul German din Chisinau
"Noi, peste Prut, nu suntem uniti - o trasatura pe care o regasesc cu mahnire printre romanii din Tara"
"Universitatea de Vara de la Izvorul Muresului mi-a permis sa aflu lucruri de necrezut despre minoritarii romani din jurul granitelor Romaniei, dar si despre "minoritarii" de acasa, din Harghita si Covasna. Soarta lor ar putea sa scandalizeze intreaga Europa, important e ca autoritatile romane sa stie cum sa aduca la cunostinta Vestului ceea ce se intampla la sud de Dunare si pe malurile Muresului superior. Am inteles cu uimire ca romanii din zona majoritar secuiasca se simt ca in alta tara. Exact ceea ce simtim noi in Basarabia. Cunosc acest amar sentiment, chiar daca nu ma pot lauda cu o prea mare experienta de viata. Noi, peste Prut, ne maturizam repede, dar nu suntem uniti - o trasatura pe care o regasesc cu mahnire printre romanii din Tara. Sunt totusi mandru ca Romania are sansa de a se integra in Europa, iar noi, romanii basarabeni, avem datoria morala si istorica de a face ca statul nostru moldovenesc sa ramana stabil, pentru a nu crea probleme la granita de Rasarit a Romaniei. Depinde de noi, elevii si studentii de azi, ca in doua-trei decenii, chiar Basarabia sa devina membra a Uniunii Europene, anuland de facto hotarul pus pe Prut de tatucul Stalin."
Calin Mitelea, elev la Liceul "Spiru Haret" din Chisinau
"Peste 40.000 de carti romanesti sunt tinute la granita, ca drogurile"
"Le-am spus demnitarilor romani care s-au perindat pe la microfoanele Taberei ca Guvernul de la Chisinau nu da drumul cartilor romanesti sa intre in republica noastra. Peste 40.000 de carti colectate de Liga Studentilor Basarabeni sunt tinute la granita, ca drogurile. Acest aspect mi se pare asemanator cu situatia din Bulgaria, Grecia, Macedonia si partial Ucraina, unde fratii nostri trec prin cazne si mai mari, fiind lipsiti de cele mai elementare drepturi, supusi deznationalizarii accelerate. Parteneriatul romano-roman devine, in aceste conditii, o miza uriasa, o directie strategica de care vor beneficia generatiile noastre, ale elevilor si studentilor de azi. Daca privim harta, Romania este inconjurata de romani, iar mersul ei spre Apus nu ne poate lasa indiferenti. Este si mersul nostru, cel putin sentimental; mersul unor copii care isi tin Mama de mana."
Ivo Filipov Gheorghiev, presedintele Uniunii Tinerilor Romani din Bulgaria
"Romanitatea din Bulgaria este in pericol de pieire"
"In Timocul Bulgaresc, langa Vidin, exista 31 de sate compact romanesti (cu o populatie de circa 150.000 de oameni) in care se mentin limba romana si obiceiurile stramosesti. Noua ni se alatura sute de mii de aromani, raspanditi mai la sud. Din pacate, in 120 de ani de cand Bulgaria a fost eliberata de sub jugul turcului, razboi in care romanii au jucat un rol hotarator, nimeni n-a zis o vorba buna despre comunitatea romana. Dupa 1918, limba romana a fost interzisa, iar cartile au fost arse, preotii alungati. Asa am ajuns in ziua de azi, in Bulgaria democratica, ca o populatie atat de numeroasa sa nu fie acceptata ca minoritate nationala, ci doar, in mod jignitor, ca "grup etnic". Am venit la Izvorul Muresului pentru a treia oara, cu hotararea de a sustine pe oricine se bate pentru Romania, pentru integrarea ei demna in Europa. Stiu ca e greu, dar cred ca vom reusi, deoarece este in logica lucrurilor sa mergem, impreuna cu vecinii, in marea familie a tarilor cu adevarat democrate. Deocamdata, romanitatea din Bulgaria este in pericol de pieire. Intr-o tara care se indreapta spre integrarea europeana, n-avem scoli in limba romana, n-avem biserici, n-avem nici un drept european."
Valentina Basiul, studenta originara din Transnistria
"Populatia romaneasca - obiect de schimb
intre Tiraspol si Chisinau"
"Romanii din Transnistria se afla intr-o situatie critica, foarte asemanatoare cu a celor peste 800 de consangeni din Odorheiul Secuiesc. Sunt presiuni enorme asupra lor, si tare s-ar mai bucura unii daca si-ar lua lumea in cap, sa lase locul purificat etnic. Dar unde sa pleci de pe locurile natale? Acolo e tara noastra, acolo pamantul, graiul romanesc si credinta. In marea majoritate a cazurilor totusi, populatia romaneasca a devenit obiect de schimb intre Chisinau si Tiraspol. Ca urmare a intelegerilor dintre politicieni, se practica schimburi de oameni. Nu chiar deportari fortate, dar nici prea departe de acelea."
Anatoli Scripcariu, student din Tereblecea, Cernauti
"Intr-o singura generatie
ne vom instraina cu totul de Romania"
"Desi majoritatea populatiei satului nostru este romaneasca, s-a deschis si o scoala ucraineana - un perfid instrument de deznationalizare. In paralel cu scaderea numarului de burse acordate de Statul roman, actiune greu de inteles, pe care am ridicat-o in fata demnitarilor de la Bucuresti invitati la Universitatea de vara, romanii isi dau copiii la aceasta scoala, gandindu-se la perspectiva de a studia, vrand-nevrand, in Ucraina. La scoala romaneasca vor merge din ce in ce mai putini copii, iar intr-o singura generatie vom uita romaneste si ne vom instraina cu totul de Romania. Cu toata aceasta imagine sumbra, nu ne vom lasa. Intalnirea de la Izvorul Muresului, unde i-am cunoscut pe unii dintre fratii nostri de suferinta din jurul Romaniei, dar, culmea ironiei, si din inima ei, adica din Harghita si Covasna, are o mare importanta pentru alimentarea noastra cu speranta. O singura observatie as face: dupa sase ani de dezbateri si conferinte, ar fi momentul sa vedem ceva concret, sa trecem la fapte. Cunosc un singur caz: cel al romanilor din Timocul sarbesc, unde s-a infiintat, si ca urmare a pornirii date de Universitatea de vara de aici, un post de televiziune in limba romana."
Benedictus Iorga, student la Academia Fortelor Terestre - Sibiu
"Daca nu actionam, riscam sa transformam totul intr-o terapie de grup"
"Consider Universitatea de vara o miscare a adevaratului romanism in zona. Cand anumite institutii ale Statului, si nu le nominalizam, sunt depasite de situatie, miscarile de genul acesta sunt singurele menite sa puna lumina in haosul si dezordinea create de Stat. In ceea ce priveste editia din acest an, cu parere de rau o spun, calitatea prelegerilor a fost sub asteptarile mele. Efectiv, mi se pare ca oamenii politici romani sufera de asa-zisul parvenitism politic, pentru ca ocolesc efectiv problemele si nu raspund concret la intrebari. La intrebari simple, de genul "Ce ati intreprins pentru stabilitatea romanilor de pretutindeni?", oamenii politici ii dau tare cu integrarea si geopolitica, in limba de lemn a institutiilor comunitare. Consider ca primul pas ar trebui facut cu noi; sa integram romanismul in fiinta nationala si sa cultivam spiritul unitar, dupa care trebuie sa mergem sa ne integram in Uniunea Europeana. Pentru anul viitor propun stabilirea de pe acum a tematicii, precum si urmarirea celor realizate pana atunci, pe puncte. Daca nu trecem la actiuni concrete, riscam sa transformam totul intr-o terapie de grup. Sa monitorizam promisiunile liderilor invitati la Izvorul Muresului intr-un "registru unic de control". Pe de alta parte, trebuie sa notam ca selectia studentilor de anul acesta a fost mult mai buna."
Ion Longin Popescu
Fotografii de Emanuel Tanjala