Resurectia liberala
Un interviu al liderului Pnl, d-l Theodor Stolojan, publicat miercuri, 23 iulie a.c., in "Evenimentul Zilei", aduce o importanta precizare: liberalii nu vor guverna cu Psd in nici o situatie. Declaratia este transanta si exclude orice iz electoral. Pnl nu se va alia cu Psd-ul nici daca pierde, nici daca va fi victorios in alegeri. Daca, dupa alegeri, se va vadi ca declaratia a fost totusi conjuncturala, d-l Stolojan se va acoperi de ridicol, iar Pnl va fi compromis definitiv. Impresia glisarii spre stanga a Pnl-ului a fost indusa nu numai de avatarurile omului politic Stolojan, plasat multa vreme pe orbita Psd-ului, ci si de pragmatismul liderului care stie ca orice guvernare implica inevitabil si unele compromisuri. In plus, multi dintre colaboratorii actualului presedinte al partidului provin, de asemenea, din zone de stanga, unii fiind chiar demnitari sub trecutele guvernari social-democrate. D-nii Melescanu si Cosea au fost lideri marcanti ai actualului Psd si initiatorii unui partid, ApR-ul, inscris - practic - in aceeasi orientare de centru-stanga. Putini dintre Pnl-istii "veritabili" se regasesc in actualul for de conducere al partidului. Unii analisti mai suspiciosi au scris, in momentul alegerii d-lui Stolojan la conducere, pe baza acestei impresii, ca partidul istoric al Bratienilor si-a dat obstescul sfarsit, impanarea cu "oameni de stanga" condamnandu-l sa devina o anexa a Psd-ului care, in efortul de a-si indeparta emblema de partid-stat, va cauta formal aliati de dreapta. Declaratia d-lui Stolojan elimina ferm o asemenea perspectiva, punand capat oricaror speculatii pe aceasta tema.
Iesirea la rampa a liderului Pnl a fost oportuna si necesara. Ea risipeste mai multe indoieli legate de opozitia de dreapta din Romania si definitiveaza clar optiunea "tehnicianului" care a facut-o. D-l Stolojan a sesizat nu numai ca o "asociere" cu Psd-ul este devastatoare pentru imaginea unui partid care isi propune sa gaseasca solutii alternative pentru ceea ce se poate numi "criza romaneasca", ci si o imposibilitate. O alianta cu Psd-ul, care a virat (iarasi) propagandistic spre stanga, ar demonstra iremediabil ca, in Romania, clasa politica nu este decat o casta oligarhica, iar democratia - o fictiune. Ue nu-si poate permite sa absoarba o comunitate nationala a carei clasa politica este cancerizata de coruptie si santaj reciproc. Alianta cu Psd-ul ar distruge, de altfel, orice opozitie democratica in Romania, in conditiile in care partidul guvernamental face totul pentru demolarea celuilalt partid din dreapta sa parlamentara, Pd-ul, iar crestin-democratia extraparlamentara, si asa firava, este manipulata spre divizare intr-un anonimat comandat. Liderii Psd stiu ca Prm-ul, care face figura opozitionista, este o "rezerva de cadre" susceptibila oricand de absorbtie dupa eliminarea (pe cale judiciara sau prin provocarea unei revolte interne) a sefului sau, C.V. Tudor. Acesta este oricum mentinut doar pentru a bloca un posibil prezidentiabil al dreptei, strategii Psd-ului scontand pe repetarea "manevrei" din noiembrie 2000, cand Iliescu a aparut drept singura salvare de la dezastrul pe care l-ar fi provocat alegerea extremistului. Dreapta s-a prezentat atunci indecisa, resemnata, neunitara.
Declaratia d-lui Stolojan exclude asadar orice incertitudine privind traiectoria Pnl-ului. Opozitia curtenitoare, "contractuala" de la inceputul actualului mandat, a luat sfarsit. Pnl-ul va deveni, firesc, tinta unor atacuri dure, de acelasi tip cu cele indreptate impotriva Pd-ului, din partea Psd. Fiind cel mai mare partid parlamentar al opozitiei, el trebuie sa se transforme intr-un punct de convergenta pentru intreaga dreapta romaneasca inca de pe acum. D-l Stolojan observa, pe buna dreptate, ca in politica de aliante Pnl-ul nu-si poate permite sa repete experienta coalitiei conduse de Cdr dupa 1996. Guvernarea instalata atunci a fost "un esec in materie de cooperare in actul guvernarii". Tocmai pentru a evita un astfel de esec, liberalii ar trebui sa initieze cat mai repede actiunea de unificare a dreptei, de recuperare a bazinului sau electoral. Un politician lucid, fost membru al Pnl, Victor Babiuc, a demonstrat (intr-o analiza publicata in "Ziua" din 29 iulie a.c.) cat de riscanta este amanarea aliantei Pnl-Pd pana dupa alegerile locale, ce ar trebui sa indice ponderea fiecaruia in perspectiva unui acces comun la guvernare. Alianta Pnl-Pd ar trebui realizata acum, ramanand deschisa catre ramasitele crestin-democratiei pe cale de reunificare sub sigla Ap-ului condus de fostul presedinte al tarii, Emil Constantinescu. In fata unei stangi omnipotente, numai o dreapta unita, cu un program de guvernare clar precizat poate reusi. Romanii suporta tot mai greu monopolul unui Psd corupt si abuziv, dar - deocamdata - au putine oferte alternative ferme. Declaratia d-lui Stolojan o concretizeaza pe una dintre ele.
Unificarea dreptei democratice, absolut necesara pentru contrabalansarea Psd-ului, va afecta desigur statutul doctrinar al partidelor componente. In principiu, Pd-ul este un partid de centru-stanga, afiliat Internationalei Socialiste. Dar, in fata populismului practicat demagogic de Psd, el este obligat sa practice o politica de dreapta, uneori mai dura decat cea a liberalilor. Iar daca in toamna Internationala Socialista va admite Psd-ul ca membru cu drepturi depline, prezenta lui acolo va deveni inutila. Socialistii europeni, pragmatici si calculati, vor sprijini formatiunea care le va aduce cat mai multi delegati in Parlamentul Comunitar. Pd-ul va trebui asadar sa-si regandeasca orientarea politica, plasandu-se intr-o formula de dreapta, populara si conservatoare. Optiune pe care va trebui sa o realizeze si Pnl-ul, liberalismul clasic avand un ecou destul de redus in lumea europeana de astazi. De altfel, trebuie spus, Pnl-ul reconstituit in 1990 nu mai este, in 2003, acelasi, chiar venirea la carma a d-lui Stolojan cu echipa sa insemnand o indepartare de principiile "istorice". Pnl-ul sau alianta, pe care obligatoriu ar trebui sa o realizeze, ar avea calea deschisa spre Partidul Popular European, o "internationala" care s-a afirmat puternic in ultimele decenii pe batranul continent. Internationala ce sprijina reasamblarea crestin-democratiei romanesti intr-o Actiune Populara capabila sa preia in totalitate optiunile electorale pentru defunctul Pntcd. O dreapta unita, in care cele trei tendinte doctrinare, social-liberala a Pd-ului, liberala a Pnl-ului si crestin-democrata a Ap-ului, ar coexista armonios, ar fi capabila sa guverneze si, pe baza unui program unitar, sa scoata Romania din marasmul economic si legislativ, din coruptia generalizata in care a impins-o Psd-ul. O uniune populara eficienta si responsabila presupune insa renuntarea la orgoliile suicidare ale unor lideri, promovarea oamenilor noi si respectarea scrupuloasa a angajamentelor luate. Pentru realizarea ei a mai ramas foarte putin timp. Dar, daca nu se va finaliza, Romania va ramane pentru multi ani o natiune clientelizata, la remorca Europei, traind din "mila" acesteia. Prin declaratia sa, d-l Stolojan a aratat ca Pnl-ul se situeaza ferm pe pozitia partidelor ce resping o astfel de perspectiva, promovata de politica Psd. Dar greul de-abia incepe. Pentru ca schimbarea cursului actual al tarii nu poate fi realizata decat daca toate partidele dreptei ce exclud orice colaborare cu Psd-ul se unesc.
<b>Toma Roman