Cine ne sunt coruptii
Daca va imaginati ca politia isi pierde vremea prin intersectii, vanand criminali periculosi, abia gratiati de presedinte sau de Lege, va inselati. Politia gandeste. Acum cateva zile, unul din sefii Politiei a dat publicitatii un studiu referitor la coruptie. Asta ca sa nu se mai spuna ca pe politisti ii preocupa doar spaga, mita si traficul de influenta. Studiul a fost intocmit dupa toate regulile, cu grafice, statistici, esantioane reprezentative. Pe scurt, este vorba despre o harta a coruptiei romanesti. Studiul este unic in felul sau, nu numai pentru ca a fost facut de politie, si a vorbi aici despre coruptie e tot una cu a vorbi de funie in casa spanzuratului. Pana acum un an, s-a facut mare tam-tam in legatura cu vilele cu epoleti. Presa a publicat in foileton ilustratii cu flori de camp din eterna si fascinanta Romanie, spuzita de vile si case de vacanta, cu sau fara cozoroc. Sute de vile, de la cele ale sefilor de post pana la cele ale sefilor de directii judetene sau din aparatul central, au aparut cu explicatii in ziare. Nu mai e un secret pentru nimeni cum au fost facute aceste vile. Din economii, din modestele lor salarii de bugetari, mosteniri de familie, zestrea nevestelor. De asemenea, bosii din minister, cei din dreapta, cat si cei din stanga ministrului, au strans o gramada de bani din anticoruptia publica. Din fericire pentru Politie, acestia apar in studiu doar pe pozitii codase, semn ca altii au fost harnici si au strans mai bine cureaua tranzitiei. Cine? Politicienii, oare? Cum stim, politicienii au fost si ei oameni chibzuiti si au umplut orizontul de rabdare al romanului cu case de piatra, termopan si lemn afumat. Departe de a fi niste neispraviti care locuiesc in blocurile de ghetou ale cartierelor si umbla cu transportul in comun, politicienii nostri au cate doua-trei case, apartamente, masini si conturi dolofane, cu toate foloasele cuvenite, dobandite in lupta necrutatoare pentru o Romanie curata. Nici ei nu sunt primii in ierarhia coruptiei intocmite de Politie. Fruntea topului ar putea fi, desigur, baronii locali, gresit numiti astfel, pentru ca de multe ori ei sunt mai puternici si mai avuti decat shogunii de la centru. Ei fac si desfac itele unei provincii pline de oportunitati de afaceri subterane. Uneori ajung cu banii si relatiile lor in Capitala, unde sunt luati insa sub supraveghere, ca niste copii inocenti, de sefii lor de partid. Dar nici baronii locali nu intra pe primele locuri in topul coruptiei.
Oricat v-ati bate capul, pe lista fruntasilor coruptiei nu veti afla functionari mai mari sau mai mici care impart banul public pe ochi si pe spranceana de partid sau manuie vitejeste iataganul privatizarilor castigate de cine trebuie. Nici vamesi, nici inspectori de la Garda financiara, nici bancheri, nici judecatori, nici procurori, nici avocati.
Nu, oameni buni. Oricat nu v-ar veni sa credeti, cadrele didactice si cadrele medicale alcatuiesc crema coruptiei romanesti! Normal. Educatoarele de gradinita, invatatorii, profesorii, directorii de scoli, moasele comunale, felcerii, surorile medicale, brancardierii si medicii au pus mana pe fabrici si uzine, pe Ias-uri si hoteluri, pe terenuri agricole si pe paduri. Au devalizat banci, au facut legi ticaloase si au legat Justitia la ochi ca sa nu le vada conturile cu milioane de dolari si miliarde de lei, masinile de lux, vilele de pe Valea Prahovei si de pe litoral, casutele si fermele de vis de la Cornu.
Ce noroc cu Politia noastra care, desi nu vede bine, pe motiv de barne, grinzi, capriori si alte acareturi, i-a dibuit pe ticalosi si i-a bagat acolo unde le era locul, in analele infractiunii. Profesorii si medicii au intinat valorile sfinte ale capitalismului de cumetrie! Ah, daca n-ar fi profesorii si medicii, ce tara am avea! Frumoasa ca soarele sfant de pe cer. Si plina de politicieni curati, de capitalisti cinstiti si de babe frumoase.
N.C. Munteanu