Carte

Redactia
Carte. Selectia "Formula As". Ioana Parvulescu, "Intoarcere in Bucurestiul interbelic", Editura Humanitas, 348 pag. Profesoara la Facultatea de Litere, critic literar, redactor la "Romania literara", poeta, prozatoare si eseista, Ioana Parvulescu face parte dintr-o specie rara de literati, pe cat de t...

Carte

Selectia "Formula As"

Ioana Parvulescu, "Intoarcere in Bucurestiul interbelic", Editura Humanitas, 348 pag. Profesoara la Facultatea de Litere, critic literar, redactor la "Romania literara", poeta, prozatoare si eseista, Ioana Parvulescu face parte dintr-o specie rara de literati, pe cat de talentati, pe atat de cultivati si temeinici in tot ce fac. Din aceasta combinatie de talent si munca rezulta texte in acelasi timp serioase si delectabile, pline de idei expuse cu expresivitate memorabila. Nimic uscat, academic, dar nici spumos-superficial nu poate fi gasit sub semnatura Ioanei Parvulescu. Fiindca ei ii plac pariurile dificile, aventura intelectuala pandita de primejdii, drumurile mai putin umblate. A tradus, de pilda, din germana, un mare poet religios din secolul al Xvii-lea, Angelus Silesius (echivalare la care nu s-a incumetat nimeni la noi din pricina formei fixe si a profunzimilor concise). A consacrat o carte "Prejudecatilor literare" si o alta, "Alfabetului doamnelor", personajelor feminine din literatura romana - ambele presupunand eforturi de documentare care nu se vad deloc: finalmente, ele par (si chiar sunt) scrise de placere. O placere contagioasa, care-l face pe cititor sa se simta inteligent, in empatie cu autoarea. Despre Bucurestiul interbelic exista destula bibliografie, carti scrise fie in epoca sau in imediata ei proximitate (precum cele ale lui Paul Morand, Henry Stahl sau Bilciurescu), fie memorialistic, prin lentila nostalgica a timpului (precum cele ale lui Paul Emil Miclescu, Gh. Crutzescu sau Jurgea-Negrilesti), fie cu instrumentele istoricului - "Bucuresti in date si intamplari" de Radu Olteanu. Am ales doar cateva nume care mi-au venit intai in minte, pentru a putea spune ca "Intoarcere in Bucurestiul interbelic" nu seamana cu nimic din ce s-a scris pana acum despre Capitala in epoca ei cea mai buna. Autoarea s-a nascut mult dupa ce aceasta epoca se incheiase, in anii 60, si nici macar nu e prin origine bucuresteanca, ci brasoveanca. S-a stabilit in Bucuresti abia dupa terminarea facultatii, deci legaturile ei afective cu orasul sunt de data relativ recenta. Si totusi, de unde i-a venit impulsul intoarcerii in timp? Initial, din obligatii redactionale. A tinut in ultimii ani in "Romania literara" o rubrica despre publicatiile interbelice si apoi despre jurnalele, notatiile zilnice ale scriitorilor din acea perioada. Documentandu-se in fiecare saptamana pentru articolul curent, a ajuns sa traiasca, dupa cum marturiseste, pe jumatate in Bucurestii de azi si pe jumatate in cei dintre razboaie. Cu imaginatie creativa de romancier, Ioana Parvulescu a tot vizitat mental Capitala de odinioara, pana cand i-a izbutit o efectiva teleportare, as zice, caci privirea ei nu e retrospectiv-nostalgica, ci dinauntru, din chiar orasul anilor 20-40 ai secolului trecut, cu normalitatea lui cotidiana. Oamenii cu care intra in dialog si care-i ofera piesele de asamblat se numesc Arghezi, Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Liviu Rebreanu, E. Lovinescu, Gala Galaction, Felix Aderca, G. Calinescu... Din publicistica lor si a altora, din insemnarile facute de ei pentru uz mai mult sau mai putin personal (si publicate postum) isi ia Ioana Parvulescu materia vie pe care o ordoneaza in capitole ce au farmecul si umorul povestirii libere. Aflam astfel, de pilda, cum erau politicienii vremii, ce valoare avea leul pe atunci, cum se distrau bucurestenii (de la spectacole de tot felul, la sporturi si localuri de petrecere), ce mancau si de unde isi procurau hrana, cum arata strada in diversele anotimpuri, din centru la periferii, cu zgomotele, mirosurile, culorile, ritmurile ei. Un minunat capitol e dedicat progresului tehnicii si felului cum patrunde aceasta in viata de fiecare zi: telefonul, radioul, automobilul, avionul cuceresc tot mai mult loc in existenta interbelicului. Autoarea face dreptate si unor personalitati ca si necunoscute azi, precum inginerul George Constantinescu, "celebru inventator in motoare si aviatie", dupa cum apare pe o lista (publicata in Anglia) a celor mai importanti oameni de stiinta din lume, in primul sfert al secolului al Xx-lea. Sau primarul Dem. I. Dobrescu, cel care a schimbat fata Capitalei intre 1929-34, un om de mare isprava. El a dat monumentalitate bulevardelor, a civilizat zone insalubre, a amenajat parcuri si stranduri, ba chiar a avut (in anii 30!) un proiect de metrou. Multe surprize va mai rezerva cartea pe care v-o recomand azi, dar va las sa le descoperiti la lectura. Ca "Intoarcere in Bucurestiul interbelic" e o carte deosebita o dovedeste si faptul ca, in mai putin de doua luni, un prim tiraj de 2000 de exemplare s-a epuizat. Un al doilea tiraj intra zilele acestea in librarii.
Adriana Bittel

Pentru cei interesati de tratamente naturiste complexe, de la gastrite, ulcer, afectiuni ale tractului gastro-intestinal etc. pana la impotenta sau sterilitate, www.fitness-sanatate.com pune la dispozitie brosura "Mumie. Arhar-Tas", care popularizeaza un adjuvant natural extrem de eficient la medicatia moderna prescrisa. Tratamentul cu "Mumie" a fost testat de academiile medicale din Csi si a dat rezultate stralucite. Brosura se distribuie gratuit, pe baza comenzilor telefonice la tel. 021/302.93.45