Viii si mortii la vama sufletelor moarte Un bucurestean se judeca de mai bine de un an cu Statul, care nu vrea sa-i considere moarta bunica, desi ea a murit acum vreo trei ani. Un portarel trimis sa-i vaneze pe cei care pirateaza postul public de televiziune a mers pe firul cablului si a descoperit ca acesta intra prin zid tocmai in garsoniera bunicii. A intocmit proces verbal si l-a pus la posta. Nepotul a descoperit fituica cand nu se mai putea face decat o contestatie in tribunal. Bunica era amendata cu opt milioane, desi in casa nu exista televizor. Mai mult, garsoniera era parasita de la trecerea ei in nefiinta. Nepotul a apelat la avocati. Procesul treneaza si nimic nu convinge tribunalul de absurditatea lui. Nu e singurul caz cand mortii sunt pusi sa plateasca neglijentele viilor.
Poate si pentru ca romanii isi respecta trecutul. Uneori mai mult decat viitorul. Cel mai adesea se vede la vot cand pe listele electorale sunt si raposatii pentru care s-a facut parastasul de sapte ani. Unii trebuie sa ceara interventia autoritatilor pentru a-si putea scoate din spatiu raposatii. Viii reclama ca repauzatii sunt pastrati in catastife luni de zile dupa ce au trecut granita dintre lumi. Un administrator de bloc din Targu-Mures a trecut in notele de plata, timp de cinci ani, trei colocatari care erau de mai multa vreme la loc cu verdeata. Intretinerea o plateau rude din cele patru zari si acestea nu s-au sinchisit sa afle daca in apartamente mai traiesc bunicile sau matusile. A castigat mai mult din relatia cu raposatii decat din cea cu viii, care l-au dat, in cele din urma, in judecata.
Sa mori este o intreaga tevatura. Ce de mai cozi fac urmasii in numele tau! Unii abia scapa de corvoada taxelor venite pe adresa raposatilor. Trebuie sa stea la cozi pentru a lamuri functionarii ca unchiul nu mai trebuie sa plateasca impozitul pe casa pentru ca a murit si casa a fost vanduta. Vin somatii peste somatii. Uneori unul dintre functionari isi ia servieta sub brat si pleaca sa faca ancheta. Un iesean trebuie sa scoata din pamant, din iarba verde, unde se afla de un an, trei milioane de lei. Tribunalul l-a condamnat la sase luni de la moarte sa plateasca despagubiri pentru caldura.
Insa pentru nimeni zicala "mortii cu mortii, viii cu viii" nu e mai inutila decat pentru compania de electricitate care incaseaza bani, mai nou, pe aceeasi chitanta, si pentru radio si televiziune. S-a decis ca abonamente sa plateasca toti detinatorii de contracte de electricitate. Sa stie si ei ca informatia, garantata prin Constitutie, costa. E drept, prea multe informatii nu capeti de la posturile de stat, unde bugetul se confunda cu banii de sponsorizari si fluviile de publicitate. Poti afla ce costume si-au mai luat demnitarii, pe unde se mai plimba. Ei bine, conform Ordonantei de urgenta, s-a decis ca taxa sa fie platita de tot romanul posesor de priza. Dar nu asta ar trebui sa ne scoale din morti, ci faptul ca, in versiunea deja aplicata, taxa Tv si radio trebuie sa plateasca si detinatorii de cavouri. Ce, acolo nu e curentul tras? Si-au pus unii geamuri de termopan la cavou, nu pot sa-si puna si antena? Pe langa particularii din cimitire, ar fi trebuit sa plateasca si bisericile, si casele de rugaciune, si clinicile si sectiile de urgenta. Normal, daca scot bani din buzunare si nevazatorii sau surzii... Dupa ce s-a facut putin tapaj, s-a decis ca in cimitir sa nu se mai plateasca taxele pe informatie. Oricum erau inutile. Au ramas insa ceilalti pe lista de platitori. Fara scapare. Un prost inteligent a gasit o explicatie logica. Logica de prost. N-ai radio, n-ai televizor, foarte bine, dar cine-i garanteaza lui, prostului, ca nu afli stirile peste gard, de la vecinul care are si televizor, si radio? Asa ca, se uita, nu se uita, sa plateasca! Si sa se minuneze! Ce, politicienii apar la televizor degeaba?
Hotarat lucru, de prostia sincera si hrapareata a sufletelor moarte nu scapi! Viu sau mort!N.C. Munteanu