Academia Romana in Tara Motilor Consecventa pozitiei anuntate la inceputul lunii martie, de condamnare a proiectatei exploatari miniere de la Rosia Montana, Academia Romana a preluat pe cont propriu o lupta dreapta, de semnificatie nationala si internationala. Vor ramane in istorie eforturile inaltului Forum, ale Presedintelui Eugen Simion, de a zgaltai o parte a clasei politice romanesti din aburii si tesatura meschinelor sale interese. Raspunzand invitatiei Primariei din Campeni si Primariei din Horea, presedintele Eugen Simion, insotit de trei vicepresedinti, academicienii Gheorghe Vladutescu, Marius Iosifescu si Mircea Baniciu, de academicienii Mircea Sandulescu si Ionel Haiduc, de scriitorul D.R. Popescu, membru corespondent al Academiei, s-a deplasat la Campeni, in inima Tarii Motilor. Intr-o sala arhiplina, in care se aflau multi dintre primarii zonei, oameni de afaceri si trimisi ai Prefecturii si clerului local, s-au auzit pe viu, pentru prima oara in istoria motilor, vocile stiintifice cele mai autorizate ale natiei, condamnand proiectul de distrugere a muntilor si a vestigiilor istorice. Practic, Primaria din Campeni, gratie unui gest democratic nemaiintalnit in Institutia Nemuritorilor din Calea Victoriei, a devenit, pentru cateva ceasuri bune, Aula Nationala - un fapt de care insusi Craisorul Muntilor, Avramut Iancu, ar fi tare mandru. Dezbaterea a fost deschisa de acad. Eugen Simion, care a spus: "Academia este solidara cu motii! Toate academiile din lume au condamnat crima ce se pregateste sub ochii dvs. Nu e posibil ca noi sa stam deoparte. Sectiile noastre stiintifice au analizat proiectul pe toate fetele si au ajuns la concluzia ca beneficiile sale sunt nesemnificative fata de consecintele negative, care sunt uriase, asupra mediului, patrimoniului cultural si comunitatilor din zona. Am cerut Presedintiei, Guvernului si Parlamentului stoparea proiectului si reanalizarea oportunitatii acestuia. Romania nu are nevoie de acest proiect si trebuie sa-i punem punct, clar si definitiv. Poate peste 15 ani, cand se vor gasi metode mai putin distrugatoare si poluante de obtinere a aurului din minereu, vom putea relua discutia".
In interventia sa, Horia Ciugudean, directorul Muzeului Unirii din Alba-Iulia, a formulat observatii critice (aceleasi pentru care i s-a cerut demisia in noiembrie 2002) fata de modul in care se deruleaza programul de cercetare arheologica. "Lipseste o strategie coerenta", a spus d-l Ciugudean, "in care sa fie implicate toate institutiile de resort ale statului, muzeele, universitatile. Cercetarile sumare din 2000-2001 au pus in evidenta nu doar existenta galeriilor romane (pe care ignorantii oameni ai companiei o neaga - n.r.), ci si a celor dacice. Desi, pentru cercetarile de la Rosia, ar fi trebuit mobilizate toate vocile profesioniste ale arheologiei nationale, s-a preferat amatorismul si oportunismul".
Din partea oamenilor de afaceri, a fost aplaudat directorul S.C. Montana, d-l Ion Costea, care a spus: "Daca statul roman imi ofera scutirile de impozite si taxe de care urmeaza sa beneficieze compania miniera in urmatorii zece ani, sunt gata sa ofer acelasi numar de locuri de munca, in domeniul traditional al prelucrarii lemnului, fara a distruge destinele oamenilor si vestigiile arheologice prin care ne legitimam si ne marturisim ca latini".
Intalnirea de la Campeni, ale carei consecinte le vom cunoaste probabil saptamanile viitoare, ar fi trebuit, in viziunea Academiei, sa includa si participarea Comisiei trimise aici de Parlament. Dar, din motive obscure, Comisia a refuzat invitatia, cel putin in prima etapa. Dupa cum, din aceleasi motive, a refuzat sa stea de vorba cu locuitorii din Corna, "rebelii" care nu doresc sa-si paraseasca proprietatile. Informati ca politicienii vor trece cu autobuzul spre Rosia Poieni, cornenii i-au asteptat la cotitura si le-au blocat drumul, lasandu-i sa plece numai dupa ce i-au informat ca peste mormintele, bisericile, casele si gradinile lor - nimeni, niciodata, nu va putea turna cianuri.Ion Longin Popescu