In Transilvania, jocurile puterii nasc "monstri"</b><b>Viata romanilor din Harghita si Covasna se desfasoara intre doua lacrimi: Biserica si Crucea - Cercurile Udmr-iste vor sa reinfiinteze Regiunea Autonoma Maghiara - 30% din copiii romani sunt invatati de profesori maghiari - Elevii unguri sunt incitati sa nu-i accepte pe dascalii romani - Banii de la Buget sunt repartizati exclusiv primarilor maghiari -
La sediul din Miercurea-Ciuc al Episcopiei Ortodoxe Romane din Covasna si Harghita s-a desfasurat zilele trecute Adunarea eparhiala anuala a bisericilor din cele doua judete. In prezenta a circa 200 de preoti parohi si calugari, episcopul zonei, Preasfintitul Ioan Selejan, a prezentat starea eparhiei in al noualea an de existenta. Despre romanii "minoritari" din cele doua judete se vorbeste rar in presa de la Bucuresti. Dupa cum rar ii viziteaza autoritatile centrale, ministrii si parlamentarii. Pentru multi dintre demnitarii damboviteni, cele doua judete nu exista decat ca o pata neagra pe harta, un taram indepartat si uitat, jenant prin problemele lui, o "pacoste administrativa", in care se ajunge greu, pe cele mai proaste drumuri din tara. In acelasi timp, sub ochii lor indiferenti, opacizati de un "protocol" Psd/Udmr plin de compromisuri nedemne, zona este declarata "pamant secuiesc", cu centrul de ascultare la Budapesta. Din fericire, anacronicele si uneori fantezistele planuri de "purificare etnica", puse la cale de politicienii Udmr prin alungarea sau marginalizarea romanilor, sunt sanctionate de oamenii simpli, romani, dar si maghiari. Infiintarea Episcopiei este, in acest sens, unul dintre putinele acte de mare intelepciune ale guvernantilor romani de dupa 1989. Recenta Adunare, in cursul careia am avut o vedere panoramica asupra situatiei romanilor din zona, amenintati cu disparitia intr-un mileniu de maghiarizare fortata si sistematica, ne-a intarit convingerea ca Biserica ortodoxa a fost si este, cu unele minore exceptii, salvatoarea neamului nostru. Au vorbit preoti, protopopi, mireni. Pret de sase ore, dezbaterea a adus in atentia celor prezenti starea de veghe continua intru inflorirea zidirilor materiale si spirituale initiate de episcopul Ioan Selejan si urmate cu multa osardie de preotime. In prezenta presedintelui Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, fiu al locului, a deputatului Adrian Casunean, a prefectilor celor doua judete si a primarilor si consilierilor romani, Ioan Solomon, presedintele Ligii "Andrei Saguna", a dat citire unui memoriu inaintat Parlamentului. In numele romanilor traitori la curbura Carpatilor Rasariteni, forul legiuitor de la Bucuresti este atentionat asupra necesitatii ca, o data cu viitoarea revizuire a Constitutiei, sa ofere posibilitatea intrarii in Parlament, indiferent de numarul voturilor, a cate unui deputat si a cate unui senator roman pentru fiecare dintre cele doua judete. Complexitatea vietii romanesti in conditii specific minoritare, oricate incurajari ipocrite ar da autoritatile in diferite ocazii, nu mai poate fi lasata exclusiv pe seama Bisericii. Sau, si mai clar spus, pe seama unui episcop providential.
</b><b>"Nu dorim reinvierea Regiunii Autonome Maghiare" "Cerem autoritatilor", se spune in memoriul Ligii , "sa descurajeze si sa stopeze actiunile extremiste care urmaresc crearea unor pseudoregiuni pe criterii etnice, prin care se pune la cale desprinderea de tara a judetelor Covasna si Harghita." Raspunzand unei afirmatii a lui Valer Dorneanu, potrivit careia "dreptatea e de partea noastra", deputatul Adrian Casunean (Psd) a spus: "Dreptatea e de partea noastra, dar de multe ori murim cu ea in brate. Este pacat ca anumite forte maghiare nu raspund cu toleranta tolerantei noastre. Noi nu dorim reinvierea Regiunii Autonome Maghiare, dar, de doua saptamani, se lucreaza intens in cercurile politice udemeriste pentru revenirea la triunghiul stalinist al judetelor Covasna, Harghita si Mures. S-a inceput cu invatamantul: la ora actuala, 30% din copiii romani sunt invatati de profesori maghiari, chiar si la scolile romanesti. Elevii maghiari au fost incitati sa nu-i accepte pe dascalii romani; au iesit pe trepte, au facut greva, au vociferat pana cand sarmanii profesori romani si-au dat demisia. Pretutindeni, acestia sunt indepartati pas cu pas. Recent, o profesoara romanca din Sfantul Gheorghe si-a depus dosarul in vederea ocuparii prin concurs a functiei de director. Corpul didactic maghiar, majoritar, i-a refuzat dosarul. Nu a respins-o la concurs, i-a refuzat dosarul pentru ca este romanca, iar domnii maghiari nu doresc un director roman, indiferent de capacitatea lui manageriala. Este de preferat un director slab pregatit, dar maghiar. Situatia s-a extins in toate sferele vietii sociale. Banii de la Buget, spre exemplu, au fost repartizati exclusiv Primariilor din comunele maghiare. Presedintii consiliilor judetene, maghiari, nu au trimis nici un ban primarilor romani. In tot ce misca, liderii maghiari fac un joc politic, coordonat de Udmr. In timp ce pasii nostri, ai romanilor, sunt mici si rari, ai lor sunt mici si desi."
In atmosfera astfel incinsa, cand fiecare preot ar fi dorit sa-si spuna pasul, a intervenit presedintele Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, pentru a informa sala ca autoritatile ar fi la curent cu situatia si nu ar exista nici un pericol real al pierderii controlului de catre Statul roman. "Sa nu ne mai facem complexe", a spus d-l deputat, "sa nu ne mai victimizam ca minoritate. Ceea ce facem sa fie firesc, netendentios. Actiunea noastra nu trebuie sa fie o replica la cei care traiesc in trecut. Sa-i ignoram pe cei care nu prea au nimic sfant, sa le intindem mana celor care se tem de Dumnezeu si sa incercam sa mergem impreuna. Sa rupem deprinderea de a gandi ca minoritari in propria noastra tara. Infiintarea Regiunii Autonome Maghiare nu este realista. In nici un caz nu vom da curs acelor tendinte extremiste de care va este frica. Ideile trebuie lasate sa fie infrante de viata, altminteri decat prin constrangere. Chiar daca in aparenta ii lasam sa nu inseamna ca ii vom si lasa sa infaptuiasca ceea ce doresc. Sa actionam mai calificat si mai intelept." Precizarea facuta de consilierul prezidential Ioan Scurtu a intarit aceasta atitudine: "Presedintele Romaniei nu va aproba niciodata reinfiintarea unei regiuni create de Stalin. Stalinismul ramane mort si pe mai departe in tara noastra". Ramane de vazut daca intr-o zona a carei suprafata agricola apartine aproape exclusiv etnicilor maghiari dezideratele Bucurestiului se vor putea aplica.
Dreptul la trecut In partea a doua a Adunarii eparhiale a avut loc lansarea monumentalului volum "Romanii din Covasna si Harghita", avandu-i ca autori pe Ioan Lacatusu, Vasile Lechintan si Violeta Patrunjel si aparut cu binecuvantarea, sprijinul si coordonarea P.S. Ioan Selejan. Cele 752 de pagini, pe un format de 32 cm inaltime, cuprind date esentiale, arheologice, istorice, bisericesti, sociale, culturale si administrative referitoare la toate asezarile romanesti din cele doua judete. Cu o prefata semnata de acad. Nicolae Edroiu si studii tematice datorate dr. Gh. Lazarovici, dr. V. Cavruc, dr. V. Crisan si drd. A. Cosa, volumul este cea mai solida opera monografica scrisa vreodata pe tema romanitatii de la curbura Carpatilor Rasariteni. Ilustratia deosebit de bogata este asigurata de colegul nostru Emanuel Tanjala si de artistii fotografi G. Bede, A. Ciuhat, J. Henning, A. Kopacs, L. Kovacs si L. Matei. "Preotul si credinciosii sai sunt personajele acestei carti", scrie P.S. Ioan Selejan in cuvantul introductiv. "La inceputul mileniului al Ii-lea, trupele Regatului Ungar vor cuceri incet, incet Transilvania, colonizand apoi o populatie secuiasca pe cursurile superioare ale Muresului si Oltului. Acest moment () va transforma spatiul de cultura si civilizatie romaneasca din Carpatii Rasariteni intr-unul unde astazi romanii sunt minoritari. Cum au ajuns romanii straini in tara lor, cum au ajuns unii din fratii nostri sa-si piarda graiul si credinta vei putea afla, iubite cititorule, oprindu-te asupra paginilor acestei carti. Si vei mai afla ca viata lor se desfasoara intre doua lacrimi ale durerii romanesti: Biserica si Crucea."
"Am incercat sa mergem pana-n panzele albe", spune si unul dintre autori, V. Lechintan. "Prin acest volum ne-am recapatat dreptul la informatie si dreptul la trecut." Cu tot aspectul sau monumental, lucrarea nu este decat "nucleul viitoarelor investigatii si lucrari" (Ioan Lacatusu), adresand tuturor romanilor "un mesaj de mai multa demnitate si mai mult curaj" (Violeta Patrunjel)."Cartea", a observat si reputatul profesor de teologie Ilie Moldovan, "are in sine un mare suflet: sufletul celor de sub altare. Este scrisa cu scantei si este o marturisire. Ea nici nu se vrea citita, se vrea sarbatorita. E ca lansarea unei corabii". In fine, contrastand cu discursurile pline de optimism si elocinta ale unora dintre cei de fata, arheologul Gheorghe Lazarovici le-a amintit tuturor un fapt dureros, aflat in desfasurare. "Se reduce drastic numarul profesorilor de istorie din judetele noastre. Necunoscand limba maghiara, nu sunt angajati de Inspectoratul judetean. In paralel, pentru ca situatia sa-si primeasca un "sigiliu" oficial, Ministerul Culturii nu mai da bani pentru sapaturile arheologice din zona. Nenumarate castre romane si cetati dacice raman astfel necercetate si dispar, deoarece nu mai avem nici macar soldati care sa ne ajute la sapaturi."
Guvernul roman continua sa fie repetent cand e vorba de a lua in seama problemele reale ale culturii si istoriei nationale. Dincolo de vorbele frumoase, "europene", se afla faptele, destul de sarace si in cazul de fata. Noroc cu vladica si bisericile sale - lumina si mangaierea credinciosilor insetati de dreptate. Nu stiu alte adunari eparhiale cum sunt, dar in jurul parintelui Ioan si al preotilor sai luminati de raza urmarii lui Hristos si a nevoilor neamului romanesc de la Tulghes si pana la Zabrataul Covasnei s-au adunat cete uriase de ingeri.
Ion Longin Popescu
Fotografii de Emanuel TanjalaVolumul poate fi comandat la Centrul de Documentare "Nicolae Colan" din Sfantul Gheorghe, str. Miko Imre nr. 2, tel./fax: 0267/31.35.34,
e-mail: cohara_ro@yahoo.com