2002 - Recapitulari necesareProf. dr. Virgil Magureanu- fost director al S.R.I. -"In Romania postdecembrista au fost impinse in fata niste figuri sinistre prin incapacitatea lor de a-si indeplini rolul public asa cum trebuie""In 1990, proiectam o dezvoltare asigurata de cei mai capabili oameni ai natiunii romane"
- V-ati aflat, dupa cum se stie, in linia intai a puterii, la putin timp dupa caderea dictaturii comuniste din Romania. Din nefericire, in ciuda celor 13 ani care au trecut de atunci, schimbarile pe care le asteapta romanii intarzie. Mai recunoasteti ceva din scenariul initial? Ce-ati proiectat atunci si ce-a iesit pana la urma?
- In 1990, toti cei care gandeam la evolutia Romaniei proiectam o dezvoltare asigurata de cei mai inteligenti, mai capabili si mai productivi oameni ai natiunii romane. Era normal sa visam, alaturi de toti romanii, la o Romanie prospera, echilibrata si cu sanse bune de viitor. Pentru a caracteriza ceea ce s-a intamplat cu adevarat nu putem insa folosi expresia "stingerea sperantei". In viata unei tari nu se poate produce intr-un mod atat de definitiv ratarea unor sanse. Acceptarea Romaniei ca membru Nato este exemplul la zi in acest sens. Normal, ne doare ca fiecare an care trece n-aduce progresul cerut. Destule statistici ne plaseaza inca in urma celorlalte tari europene. Economia, evident, a ratat pana in prezent sansa de a se relansa. Nu exista inca un Program National suficient de coerent, pe termen lung, elaborat de cele mai luminate minti, care sa asigure un orizont de asteptare si de speranta pentru generatiile de azi. Dar niciodata in istorie nu s-a intamplat ca sansele unei natiuni sa fie ratate pentru totdeauna. Chiar daca, dupa 1989, Romania a trecut prin cea mai zbuciumata perioada din istoria sa ca stat.
- Cum sa faca planuri de dezvoltare "cele mai luminate minti", cand accesul lor la putere este sistematic obstructionat, cand locul lor in ierarhia sociala a fost ocupat de semidocti si fripturisti cu sustinere politica, de tot felul de "baroni" de mucava?
- Aceasta este problema. In Romania postdecembrista au fost impinse in fata niste figuri sinistre prin incapacitatea lor de a-si indeplini rolul public asa cum trebuie. In acesti 13 ani de tranzitie, Romania nu s-a putut desparti de unii oameni care ar fi trebuit sa lase demult locul altora. Nu si-a putut democratiza institutiile esentiale pana-ntr-atat incat, in structurile acestor institutii sa nu mai existe oameni incompatibili cu prezentul si viitorul asa cum ni le dorim cu totii. In acest context, nu e de mirare ca sansele de afirmare ale tinerei generatii sunt puse sub semnul intrebarii. De asemenea, intr-o tara normala, ar fi de visat ca batranii sa nu-si puna problema zilei de maine. Or, in Romania, acestia au ajuns intr-o situatie si mai rea: nu mai asteapta nimic de la ziua de maine, abia se lupta dramatic pentru a supravietui in ziua de azi.
- Va simtiti si dvs. vinovat pentru toate acestea?
- Am opiniile mele cu privire la cele intamplate dupa 1989. Unele critice. Evaluari critice adresate chiar mie. Toti liderii politici care si-au scris memoriile pana acum se proiecteaza pe ei pe un fundal prea roz pentru propriile lor impliniri. Realizarile din timpul unui mandat sau altul n-au fost pe masura celor scrise in aceste memorii. Asa si cu mine. Poate ca unele dintre cele pe care le-am proiectat la inceput n-au iesit. Si atunci, se cuvine sa ne uitam catre trecutul nostru - ca fosti demnitari ai Statului roman - cu tot discernamantul critic si sa recunoastem ce ne apartine din neimplinirile acelui trecut.
"Este oricand necesara o lamurire asupra Securitatii"
- Se pare ca la nivelul Cnsas, unii membri din conducerea acestui organism se impotrivesc deschiderii dosarelor fostilor ofiteri de politie politica. Credeti ca mai are rost sa vorbim azi despre securisti, domnule Magureanu? De ce nu s-au deschis aceste dosare in timpul prezentei dvs. in fruntea Sri?
- Impotrivirea este mai larga, raspandita in toata clasa politica, si nu apartine numai unora din Cnsas. Noi, romanii, n-am putut intr-adevar face mare lucru cu privire la luminarea trecutului legat de represiunea Securitatii. N-am avut in primii 7-8 ani de democratie o lege care sa ne permita deschiderea dosarelor. Va reamintesc insa faptul ca, in perioada aceea, plecand de la aceste dosare, s-au intocmit cinci volume de documente, asa-numitele "Carti Albe ale Securitatii", din care au si fost publicate doua (I si V). In anii directoratului meu, la arhive au avut acces, chiar si fara lege, istorici, cercetatori, analisti politici. Este scandalos ca Legea accesului la dosare a intarziat mult peste limita admisibila. A te opune, chiar si in ceasul al 12-lea, deschiderii acestor dosare mi se pare neproductiv si de neinteles. Dupa parerea mea, este oricand necesara o lamurire asupra Securitatii, asupra trecutului. Nicicand nu te poti desparti definitiv de un trecut care are multe neclaritati si puncte intunecate. Iar daca in legatura cu acest trecut exista si suspiciuni, cu atat mai mult trebuie sa ne punem intrebari legate de el. In 1992, am stat de vorba cu pastorul german Gauk, cel care a avut un rol major in deschiderea Arhivelor Stasi. Doream sa invatam din experienta lui, ne-a incurajat pentru o solutie radicala - transferarea Arhivelor Securitatii sub egida Parlamentului. Dar la nivel politic nu s-a agreat aceasta idee. Personal, as fi deschis din prima clipa cel putin dosarele turnatorilor, ale delatorilor care au incasat sume de bani pentru serviciile aduse politiei politice. Societatea romaneasca si viata politica ar fi astazi mult mai sanatoase.
- Multi dintre cei care au incercat sa-si refaca prestigiul au dus o acerba campanie pentru a se relansa politic, in timp ce ei s-au aflat pe statele Securitatii...
- Sa fi fost cunoscute macar acele persoane care au incercat sa-si croiasca biografii de rasunet in democratie, desi ar fi trebuit sa se dea la o parte sau sa lase ciocul mai mic, cum se spune astazi prin Parlament. Ei nu pot da lectii de la tribune, lectii de democratie si de comportare unora si altora. Nu punem in cauza numele mari, Doina Cornea, regretatul Corneliu Coposu si alti cativa, ca n-au fost prea multi, dar punem in cauza pe toti aceia care azi fac mare caz de convingerile lor democratice si de rolul lor in noua societate, dar care, de fapt, s-au tarat multa vreme in mocirla fostei Securitati si au avut contributii dintre cele mai funeste in acea perioada - niciodata recunoscute dupa 1989. De aceea ar fi trebuit publicate documente privitoare la acestia.
"Sri n-a dormit. S-a implicat in campania anticoruptie inca de la aparitia sa"
- De mai bine de un deceniu, protejatii partidelor aflate la guvernare, functionari de stat sau afaceristi verosi au jefuit sistematic patrimoniul economic, financiar si cultural al tarii. Sa nu fi stiut Serviciul dvs. de marile inginerii frauduloase din umbra puterii?
- Intr-adevar, Sri n-a dormit. S-a implicat in campania anticoruptie inca de la aparitia sa. S-au facut in permanenta rapoarte scrise, nominale, privind jefuirea patrimoniului public si privat. Sri a oferit punctele de plecare in toate cazurile cunoscute de coruptie. Inca din 1994, rapoartele noastre indicau dimensiunea economiei subterane: 38% din totalul Pib. Asadar, noi am spus, am raportat, am atras atentia. Daca de la nivel politic s-ar fi dorit stoparea jafului incriminat de Sri, problema s-ar afla astazi sub control. A fost mereu vorba de o lipsa de vointa politica.
- Ne aflam iarasi in plina campanie anticoruptie. S-a infiintat si un Parchet National in acest scop. Credeti in eficienta actualelor demersuri ale guvernantilor privind diminuarea acestui flagel?
- Campania anticoruptie poate continua cu eficienta numai daca se depolitizeaza decizia in aceasta privinta. Si numai daca nimeni nu va mai lua, ca in trecut, apararea publica si nominala a unor persoane banuite de coruptie. Sa se lamureasca odata si definitiv cazurile cunoscute! Obiectivitatea in ceea ce priveste ducerea campaniei, inclusiv in presa, are inca numeroase puncte de suferinta. Nu stiu daca infiintarea Pna (Parchetul National Anticoruptie) este solutia miracol, dar orice instrument care poate servi drept un pas inainte in campania anticoruptie este binevenit.
- O data acceptata in Alianta Nord-Atlantica, credeti ca va putea Romania sa raspunda exigentelor impuse de Bruxelles?
- Putine membre Nato pot astazi raspunde, la un nivel foarte inalt, acestor exigente. De aceea, dupa hotararea istorica de la Praga, va urma o monitorizare foarte stransa si severa cu privire la indeplinirea unor parametri elementari de catre cei nou veniti. Toata lumea stie ca Romania are un potential redus in aceasta privinta si nu s-a uitat ca, la toate nivelele executive romanesti, dar in special ale Armatei, au fost o serie de decizii inadecvate. O serie de cheltuieli care au antrenat sume deosebit de mari dintr-un buget din ce in ce mai secatuit - cheltuieli care astazi nu se mai justifica (echipamente, personal etc.). Daca am fi stiut din capul locului ca tara noastra va avea o armata de profesionisti, un corp de elita dotat cu cea mai noua tehnica, probabil altele ar fi fost deciziile.
- In ultimul deceniu, partidele democratice romanesti, inclusiv cele istorice, nu au desfasurat un program politic coerent privind Transilvania. Au lasat lucrurile sensibile pe mana extremistilor. Ce ne puteti spune, ca ardelean, despre aceasta problema?
- Transilvania este coloana vertebrala a Statului roman. De aceea problemele de acolo nu ar trebui tratate separat de restul tarii. Principala greseala a clasei politice a fost abordarea inadecvata a aspectelor specifice acestei provincii istorice romanesti. Absenta prosperitatii economice asteptate de atata timp are o reverberatie speciala in aceasta parte de tara. Nu numai pentru ca in zona de granita se observa direct prosperitatea vecinilor unguri, ci si pentru faptul ca Transilvania a fost dintotdeauna un tinut cu un nivel de viata superior altor zone din Romania. Pe de alta parte, intr-adevar, partidele cele mai infierbantate, de reputatie extremista, au incendiat gratuit atmosfera, aruncand o imagine caricaturala asupra problemelor nationale. Din 1990, cand s-a incercat la Targu-Mures transformarea Transilvaniei intr-un teren propice pentru un razboi civil, si pana astazi, distanta parcursa este enorma. Intre Romania si Ungaria exista un Tratat de Baza, iar relatiile dintre cele doua tari sunt mai bune ca niciodata. Incepand cu aceste zile, sunt partenere si aliate in cadrul Nato. Situatiile de criza cu caracter etnic au fost in mod salutar calmate. In acest context, ardelenii care sustin astazi ca "s-au saturat de Romania", lansand manifeste furibunde, sunt lipsiti de credibilitate. Scenariile lor sunt fanteziste, chiar ridicole.Ion Longin Popescu
Fotografii de Emanuel Tanjala
Pentru corespondenta folositi urmatoarea adresa:proromaniaconsult@yahoo.com